CURS 4 ALTE METODE DE EVALUARE A ÎNTREPRINDERILOR

Σχετικά έγγραφα
GESTIUNEA FINANCIARĂ A AFACERILOR Fişa disciplinei

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Sisteme de ordinul I şi II

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 4 Serii de numere reale

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

Analiza bivariata a datelor

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Curs 1 Şiruri de numere reale

FIABILITATEA SISTEMELOR INFORMATICE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Subiecte Clasa a VII-a

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

riptografie şi Securitate

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

Sisteme cognitive bazate pe tehnici neuro-fuzzy, minerit de date (data mining) si descoperire de cunostinte (knowledge discovery); aplicatii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

TEMA 12 SERII DE TIMP


Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5.1. Noţiuni introductive

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Integrala nedefinită (primitive)


T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

INGINERIE FINANCIARĂ

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

REALIZAREA BAZEI DE MODELE PENTRU PERFECŢIONAREA METODELOR DE PROGNOZA MACROECONOMICA

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Stabilizator cu diodă Zener

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Tema: şiruri de funcţii

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

6. AMPLIFICATOARE DE RADIOFRECVENŢĂ DE PUTERE

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Transcript:

CURS 4 ALTE METODE DE EVALUARE A ÎNTREPRINDERILOR Obiecive La fialul acesui capiol, cursaul va fi î măsură să: dezvole cocepul de performaţă; deermie valoarea uei îreprideri uilizâd meodele bazae pe performaţă şi cele mixe; calculeze cash flow peru evaluarea îrepriderii; descrie mulipli de valoare; deermie goodwil şi badwil. Cupris 4.1 Evaluarea îrepriderilor pe baza performaţei 4.1.1 Meoda fluxurilor de dispoibiliăţi acualizae 4.1.2 Meoda capializării veiului (valoarea de reabiliae) 4.1.3 Valoarea de radame 4.2 Evaluarea îrepriderilor pe bază de comparaţie 4.3 Ale meode de evaluare a îrepriderilor 4.4 Aplicaţii 4.5 Tese de evaluare 4.6 Probleme de rezolva 4.7 Referiţe bibliografice

4.1 Evaluarea îrepriderii pe baza performaţei Performaţa, î ermei geerali exprimă rezulaul poziiv al uei acţiui, sau poae fi asociaă reuşiei îr-u aumi domeiu. Evaluarea îrepriderilor pe baza performaţelor fiaciare se poae realiza pri 3 meode: a) meoda fluxurilor de dispoibiliăţi acualizae; b) meoda capializării veiului (valoarea de reabiliae); c) valoarea de radame propriu-zisă. 4.1.1 Meoda fluxurilor de dispoibiliăţi acualizae Meoda fluxurilor de dispoibiliăţi acualizae (Discoued Cash Flow-DCF) evaluează îrepriderea porid de la capaciaea sa de a geera fluxuri de dispoibiliăţi, acualizae la o raă care va ţie co de raa de reabiliae ceruă de acţioari (raa medie a dobâzilor de la băci), precum şi de riscul acivului ecoomic. Cash flow-ul (CF) repreziă fluxul de rezorerie degaja de u aciv sau o îrepridere. Cash flow-ul lua î calcul la sabilirea valorii îrepriderii iclude şi ale elemee: amorizări, provizioae, valoarea reziduală, di care se scad evoile de fiaţare a aciviăţii, ivesiţiile peru meţierea poeţialului ehic şi variaţia evoii de fod de rulme, coform relaţiei: CF = P + amorizări + provizioae + valoarea reziduală (4.1) ivesiţii peru meţierea poeţialului acual - Δ NFR Dacă uilizăm aceasă meodă valoarea uei firme va fi daă de relaţia: V = VR + = 1 (1 + k) (1 + CF (4.2) k) V valoarea firmei pri meoda fluxurilor de rezorerie CF cash flow k raa de acualizare umărul ailor de fucţioare al firmei = 1, 2, 3,. VR valoarea reziduală a firmei î aul. Valoarea reziduală poae fi sabiliă cu ajuorul ueia dire urmăoarele relaţii 1 : CF 1) VR = + 1 (4.3) CMPC - g ude: CF + 1 = cash flow-ul primului a al perioadei eexplicie CMPC = cosul mediu podera al capialului G = raa auală de creşere a cash flow-ului î perioada eexpliciă (cosideraă perpeuă). 1 Dumirescu D., Dragoă V., Ciobau A., Evaluarea îrepriderii, ediţia a II-a, Ediura Ecoomică, Bucureşi, 2002, pag. 143-144

Relaţia 1 se aplică î ipoeze de creşere perpeuă a cash flow-ului peru perioada eexpliciă. CF 2) VR = + 1 CMPC (4.4) Relaţia 2 se uilizează î siuaţia î care raa de creşere g ese egală cu zero. 3) VR = P N x PER (4.5) ude: P N = profiul e previzioa peru ulimul a al perioadei explicie PER = curs bursier / profi e pe acţiue. Relaţia 3 poae fi uilizaă auci câd se evaluează o îrepridere coaă pe piaţa bursieră. 4) VR = ANC 0 x (1 + r i ) (4.6) ude: ANC 0 = acivul e coabil coreca di momeul previziuii r i = raa iflaţiei (presupusă cosaă pe perioada expliciă) = umărul de ai ai perioadei explicie. Uilizarea cocepului cash-flow î evaluarea îrepriderii presupue reraarea (ajusarea) cocepului de cash-flow. Relaţiile de calcul a CF su urmăoarele: CFD = CF ges Δ Imo - Δ NFR (4.7) CF ges = PN + Amorizări + Dobâzi (4.8) CF iv = Imo + ACR ee (4.9) ude: Imo = Imo 1 Imo 0 + Amo ACR ee = ACR ee 1 ACR ee 0 ude: ACR ee = Acive curee Daorii di exploaare Dar cash flow-ul dispoibil ese da şi de relaţia: CFD = CFD ac + CFD cred (4.10) CFD ac = cash flow dispoibil acţioari = profi e - Δ CPR (4.11) CFD cred = cash flow dispoibil crediori = Dob - Δ DAT fi (4.12) Dacă fluxul de rezorerie creşe î fiecare a cu o raă cosaă g, auci valoarea îrepriderii (V) va fi daă de relaţia: V = CFN k - g ude: V = valoarea îrepriderii luâd î calcul cash flow-ul CFN = cash flow e afere primului a de previziue k = raa de acualizare g = raa auală de creşere cosaă. (4.13)

4.1.2 Meoda capializării veiurilor Meoda capializării veiului (valoarea de reabiliae) ese o variaă simplificaă a meodei fluxurilor de dispoibiliăţi acualizae. Meoda capializării veiurilor se poae realiza pri 2 procedee: fie pri capializare, fie pri acualizare. Dacă se uilizează procedeul acualizării, fluxurile reprezeâd profiurile ee previzioae a fi obţiue de îrepridere de-a lugul perioadei de exploaare, vor fi acualizae î ipoeza uei rae de acualizare şi a uei creşeri cosae pe îreaga perioadă. Aceasă meodă a fos dezvolaă peru prima daă de profesorul america Gordo Myro, fiid cuoscuă drep modelul Gordo. Dacă veiul lua î calcul ese profiul e, auci relaţia de calcul va fi: P V = N (4.14) k - g ude: V = valoarea îrepriderii luâd î calcul profiul e P N = profiul e k = raa de acualizare g = raa auală de creşere cosaă. Dacă se foloseşe procedeul capializării, valoarea îrepriderii se mai poae deermia şi pri aplicarea la u idicaor de vei (profiul e sau profiul di exploaare e) a uui muliplu de vei (de capializare) c, coform relaţiei: V = P N x (1 + c) (4.15) ude: V = valoarea îrepriderii folosid capializarea veiului P N = profiul e (profiul e di exploaare) c = raa de capializare = umărul de ai de previziue. Raa de capializare c repreziă difereţa dire raa de acualizare a şi creşerea perpeuă pe erme lug g : c = k g (4.16) 4.1.3 Valoarea de radame Porivi acesei meode valoarea îrepriderii ese direc proporţioală cu dividedele obţiue de acţioari (D) şi cu valoarea cursului bursier, şi ivers proporţioală cu facorul de acualizare (a): D CB V 0 = + (4.17) = 1 (1+ a) (1+ a) ude: V 0 = valoarea acuală a îrepriderii D = dividedul e disribui acţioarilor î aul ; CB = capializarea bursieră (umărul de acţiui x cursul uei acţiui) î aul ; k = raa de acualizare. CB Îrucâ raporul ide căre zero la valori mari ale lui, valoarea (1+ a) îrepriderii la momeul va fi:

V = = 1 (1+ D (4.18) k) Dacă evaluarea uei îreprideri lisae pe piaţa bursieră se face peru o perioadă edeermiaă ( ide la valori foare mari), valoarea îrepriderii coform meodei de radame, ese daă de relaţia: 1-1 (1+ k) D (4.19) V = D = k k ude: D = valoarea dividedelor = umărul de ai de previziue k = raa de acualizare. 4.2 Evaluarea îrepriderilor pe bază de comparaţie Meodele de evaluare bazae pe comparaţie se uilizează î siuaţiile î care exisă u umăr semificaiv de razacţii îcheiae peru îreprideri comparabile cu aceea evaluaă (exisă o piaţă relaiv acivă), iar evaluaorii cuosc acese preţuri de razacţioare. Meodele bazae pe comparaţie se folosesc mai ales î cazul evaluării uor proprieăţi imobiliare (ereuri, cosrucţii, buuri mobile) şi mai puţi î evaluarea îrepriderilor. Meoda de evaluare bazaă pe comparaţie u cere ca îrepriderile să fie ideice, ci similare, dar ea se va aplica doar auci câd su dispoibile suficiee iformaţii pe piaţă despre îrepriderea supusă evaluării. Elemeele avue î vedere î cazul uilizării meodei comparaţiei su urmăoarele: domeiul de aciviae al firmei evaluae; dimesiuea îrepriderii; daa efecuării razacţiei; cosideree ecoomice şi sociale; scopul evaluării; ivelul capialului razacţioa; modaliaea de realizare a plăţii î cazul uei achiziţii; idicaorii care caracerizează sarea ecoomico-fiaciară a îrepriderii. La îrepriderile coae pe piaţa bursieră, meodele de evaluare bazae pe comparaţie folosesc ca idicaori muliplii de valoare. U muliplu de valoare ese reprezea de u rezula calcula ca rapor îre umărăor care repreziă valoarea sau preţul exprima moear şi umior care de obicei repreziă o variabilă fiaciară 2. Muliplii uilizaţi î evaluare po fi ai profiului, ai veiului, ai valorii coabile. Cei mai uilizaţi mulipli ai profiului su: PER, PER g, preţul acţiuii/ebitda, preţul acţiuii/cash flow bru pe acţiue 3. 2 Pra S., Abordarea pri piaţă a evaluării îrepriderii, Ediura Iroval, Bucureşi, 2008, pag 4 3 Aghel I., Oacea Negescu M., Aica Popa A., Popescu A.M., Evaluarea îrepriderii, ediura Ecoomică, Bucureşi, 2010, pg. 233

PER (Price Earig Raio) ese cel uiliza idicaor peru sabilirea valorii uei acţiui şi repreziă preţul acţiuii rapora la profiul e pe acţiue: preul aciuii PER = profi e pe aciue (4.20) Muliplicaorul PER g repreziă raporul dire PER şi raa de creşere g esimaă. Se foloseşe î cazul îrepriderilor care au creşeri mari de aciviae. Muliplicaorul preţul acţiuii/ebitda 4, evaluează acţiuile elimiâd iflueţele daorae gradului de îdaorare, impoziare şi poliicii de ivesiţii a îrepriderii. Preţul acţiuii/cash flow bru pe acţiue, ia î cosiderare la umior alăuri de profiul e şi uele cheluielile emoeare (cu amorizarea) ale îrepriderii, fiid uiliza mai ales î cazul firmelor care au poliici diferie privid amorizarea. 4.3 Ale meode de evaluare a îrepriderilor Pricipalele meode su: meoda pracicieilor, meode bazae pe Goodwil, meoda PER. Meoda pracicieilor sabileşe valoarea îrepriderii ca medie arimeică îre acivul e coabil şi valoarea de reabiliae, coform relaţiei: V = P ANC + k 2 N (4.21) V = valoarea îrepriderii ANC = acivul e coabil P N = profi e) k = raa de acualizare P N /a = valoarea de reabiliae. Meodele bazae pe Goodwil presupu că valoarea uei îreprideri ese daă de suma dire acivul e coabil şi goodwil. Goodwilul repreziă aiudiea favorabilă a pieţei faţă de îrepridere. El face pare di fodul de comerţ ca aciv ecorporal. Goodwilul repreziă acea imobilizare ecorporală care apare ca rezula al umelui comercial şi repuaţiei clieelei, locaţiei, produselor şi alor facori similari care beeficiază beeficii ecoomice. Ese specific proprieăţilor imobiliare şi va fi rasfera oului propriear pri vâzarea proprieăţii. Valoarea îrepriderii va fi: V = ANC + GW (4.22) GW = P N ANC x r k ude: P N = profiul e ANC x r = pragul de reabiliae al îrepriderii r raa de plasame a dispoibiliăţilor pe piaţa fiaciară k raa de acualizare (4.23) 4 EBITDA repreziă profiul îaie de impozi, amorizare şi dobâzi

P N ANC x r = superprofiul, sau rea de goodwil Deci valoarea îrepriderii (V) va fi daă de relaţia: V = ANC + P N (4.24) ANC x r k Dacă o firmă are pierdere, valoarea îrepriderii va fi mai mică decâ ANC, difereţa repreziă Badwil (BW), coform relaţiei: V = ANC - BW (4.25) Meodele bazae pe cursul bursier al acţiuii cosideră că valoarea uei firme ese daă de relaţia: V = N x CB (4.26) ude: V = valoarea firmei la momeul N = umărul de acţiui emise de firmă, exisee î momeul CB = cursul bursier, la momeul al acţiuilor. Îrucâ cursul bursier al uei acţiui ese volail şi se poae specula cu privire la daa alegerii sabilirii valorii, se poae lua î cosiderare u curs mediu, iar valoarea firmei va fi daă de relaţia: V = N x CB m (4.27) ude: V = valoarea firmei N = umărul de acţiui emise, cosidera cosa pe perioada aalizaă CB m = cursul mediu al acţiuii. Valoarea uei îreprideri coae pe piaţa bursieră poae fi sabiliă şi cu ajuorul idicaorului PER, coform relaţiei: V = Profi x PER x R x L (4.28 PER = Cursul aciuii Profiul e pe aciue (4.29) ude: PER = coeficieul capializării bursiere R = coeficieul de risc L = coeficieul de lichidiae. PER repreziă de fap iversul raei reabiliăţii fiaciare (profi e / capialuri proprii), adică: PER = 1 R FIN (4.30) Cu câ PER are o valoare mai mare cu aâ reabiliaea ilului ese mai mică. Raţioameul ese urmăorul: u ivesior va plăi scump o acţiue dacă aicipează o creşere a rezulaelor viioare şi va plăi mai puţi peru o acţiue dacă aicipează o degradare a performaţelor aceseia, chiar dacă ea asăzi are o reabiliae buă.

Cuvie şi expresii cheie Meoda bazaă pe comparaţie Valoare de reabiliae Valoare de radame Meoda fluxurilor de dispoibiliăţi acualizae Muliplu de valoare Cash flow de gesiue Cash flow dispoibil Cash flow al acţioarilor Cash flow al crediorilor Goodwil şi Badwil 4.7 Referiţe bibliografice 1) Aghel I., Oacea Negescu M., Aica Popa A., Popescu A.M., Evaluarea îrepriderii, ediura Ecoomică, Bucureşi, 2010; 2) Dragoă V., Obreja Braşoveau L., Dragoă I.M., - Maageme fiaciar, ediţia a doua, Vol I, Diagosicul fiaciar al compaiei, Ediura Ecoomică, Bucureşi, 2012; 3) Dumirescu D., Dragoă V., Ciobau A., Evaluarea îrepriderilor, ediţia a II-a, Ediura Ecoomică, Bucureşi, 2002; 4) Dică M.S. Gesiuea fiaciară a firmei, Ediura Uiversiăţii Trasilvaia di Braşov, 2011; 5) Halper P., Weso F., Brigham E. Fiaţe maageriale, Ediura Ecoomică, Bucureşi, 1998; 6) Mari Toma, - Iiţiere î evaluarea îrepriderilor, Ediura CECCAR, Bucureşi, 2011; 7) Niculescu M., Diagosic fiaciar, vol. 2, Ediura Ecoomică, Bucureşi 2005; 8) Pra S., Abordarea pri piaţă a evaluării îrepriderii, Ediura Iroval, Bucureşi, 2008; 9) Ross S., Weserfield R., Jaffe J. Corporae fiace, 8 ediio, Ed. McGraw Hill/Irwi, 2008; 10) Suciu G. Diagosic fiaciar. Cocepe. Meode. Aplicaţii. Ediura Uiversiară, Bucureşi, 2013.