REALIZAREA BAZEI DE MODELE PENTRU PERFECŢIONAREA METODELOR DE PROGNOZA MACROECONOMICA

Transcript

1 REALIZAREA BAZEI DE MODELE PENTRU PERFEŢIONAREA METODELOR DE PROGNOZA MAROEONOMIA Prof. univ. dr. Moisa Alar, Asis. univ. drd. Ionu Dumiru, Asis. univ. drd. iprian Necula, Asis. univ. drd. Bogdan Moinescu, Prep. univ. drd. Gabriel Bobeica, Prep. univ. Anca Sirbu, Prep. univ. Nicolea iurila Penru fazei Realizarea bazei de modele penru perfecţionarea meodelor de prognoza macroeconomica au fos realizae urmăoarele obiecive: fundamenarea corelaţiilor macroeconomice ce caracerizează evoluţia economiei româneşi prin idenificarea cu auorul ehnicilor economerice a vecorilor-forţă care deermină evoluţia PIB-ului; elemene privind fundamenarea poliicilor de creşere economică; srucurarea şi realizarea unei baze de modele penru perfecţionarea meodelor de prognoză macroeconomică. A. Fundamenarea corelaiilor macroeconomice ce caracerizeaza evoluia economiei romanesi prin idenificarea cu auorul ehnicilor economerice a vecorilor fora care deermina evoluia PIB-ului In cadrul sudiului de faa sun analizaţi sabilizaorii fiscali auomaţi in cadrul bugeului general consolida al României modificarea veniurilor si cheluielilor bugeare consolidae daorae flucuaţiilor in aciviaea economica cauzae de ciclul economic - si influena acesora asupra cererii agregae si in final efecul de neezire a ciclului economic (engl. smooh he business ccle). In cadrul lucrării s-a considera ca veniurile bugeului consolida (V) provin din conribuţii la asigurările sociale (AS), TVA (TVA), accize (AIZE), impozi pe veni (VEN) impozi pe profi (PROFIT) si ale veniuri (ε ): V = AS + TVA + AIZE + VEN + PROFIT + ε heluielile bugeare (h) sun consiuie din ransferuri căre populaţie (TRANS), achiziţii de bunuri si servicii (AH) si ale cheluieli (ϕ ): h = TRANS + AH + ϕ Veniurile si cheluielile bugeare au o componena srucurala ( V S S, h ) si una ciclica ( V, h ). Soldul bugeului de sa ( DEF ) reprezină suma deficiului srucural ( DEF S ) si a celui ciclic ( DEF ): DEF DEF S DEF = +. DEF PIB = DEF α gap _ PIB PIB PIB poenial gap _ PIB = PIB poenial In cadrul acesui sudiu PIB-ul poenţial a fos esima uilizând o meoda bazaa pe componene neobservabile univariaa bazae pe filre alman. Asfel, seria PIB real a fos descompusa înr-o componenă de rend (T ), o componenă ciclu ( c ), o componenă sezonieră ( s ) şi un ermen de eroare, componene ce nu sun observabile. Figura 2 - Evoluţia PIB real, PIB poenţial si PIB desezonaliza

2 mld lei (preuri 1998 Q1) PIB real desezonaliza PIB real PIB real rend (poenial) Trendul PIB (PIB-ul poenţial), PIB-ul real desezonaliza si PIB-ul real sun prezenae in figura 2. După cum se observă, rendul PIB ese unul crescăor in perioada analizaa. De asemenea, cea mai mare pare a inervalului de imp considera ese caraceriza prin oupu-gap negaiv (PIB poenţial mai mare decâ PIB desezonaliza). Se observa la începuul si sfarsiul inervalului ca oupu-gapul ese poziiv, adică PIB-ul ese pese cel poenţial, siuaţie in care se creează presiuni inflaţionise. Soldul bugear srucural (soldul bugear ausa ciclic AB) se poae scrie ca: DEF S = = = AB DEF DEF DEF DEF, unde DEF reprezină parea ciclica a componenei a bugeului care depinde de oupu-gap ( gap _ PIB ) si de elasiciaea componenei a bugeului: DEF gap _ PIB = = DEF PIB α gap _ PIB PIB PIB poenial PIB poenial omponena ciclica a aciviaii economice deermina un defici bugear ciclic mărimea sabilizaorilor auomaţi - cuprins inre -1.49% (2001 rimesrul I) si 0.94 (exceden ciclic al bugeului consolida, 2004 rimesrul II). Deficiul srucural, calcula ca diferenţa inre deficiul efeciv si deficiul ciclic (figura 3) înregisrează valori cuprinse inre -5.43% (anul 1998, rimesrul II) din PIB si 1.64 (anul 1999 rimesrul III). Figura 3 Deficiul srucural, deficiul ciclic si deficiul efeciv 124

3 Defici ciclic Defici srucural Defici efeciv Anul La nivel anual cumula, deficiul efeciv, srucural si ciclic a înregisra urmăoarele valori: Soldul bugeului consolida (mld lei) PIB Nominal (mld lei) Defici efeciv Defici ciclic (-defici, +exceden) Defici srucural , % 0.04% -3.60% % -0.84% -1.09% % -1.24% -2.74% % -1.07% -2.23% % -0.50% -1.94% % 0.28% -2.63% 2004* % 0.93% -2.48% 2004** % 0.38% -1.00% * Luând in calcul deficiul si PIB-ul pe primele 6 luni. ** Luând in calcul deficiul cumula pe primele 6 luni si PIB-ul anual prognoza pe De remarca ca pe ulimii 2 ani anul 2003 si pe 6 luni din 2004, deficiul ciclic ese exceden bugear, iar deficiul srucural ese mai mare decâ cel efeciv. Asfel, când oupu-gap-ul ese poziiv, funcţionarea sabilizaorilor auomaţi imbunaaese soldul bugear efeciv comparaiv cu cel srucural (1998, 2003 si 2004). In România, începând cu anul 2000 când procesul creşerii economice s-a relua, funcţionarea sabilizaorilor auomaţi au imbunaai soldul bugear, in 2003 si 2004 soldul bugear ciclic fiind chiar poziiv. ând oupu-gapul ese negaiv, funcţionarea sabilizaorilor auomaţi inrauaese soldul bugear efeciv comparaiv cu cel srucural (1999, 2000, 2001 si 2002). Penru o analiza a caracerului poliicii fiscal-bugeare rebuie comparae deciziile din perioada curena faa de cele din perioada anerioara, calculând diferenţa dinre deficiul srucural de la an la an (figura 4). Figura 4 Variaţia anuala a deficiului srucural si raa de creşere a PIB real Defici srucural variaie anuala (%din PIB) resere reala a PIB Defici srucural (%din PIB) După cum se observa din figura 4, in anul 2000 variaţia deficiului srucural faa de anul 1999 a fos negaiva, ceea ce araa fapul ca poliica fiscal-bugeara a fos expansionisa (de simulare a cererii agregae) in anul 2000, anul 2000 fiind si anul in care creşerea economica s-a relua. In 1998, 2001 si 2002 poliica 125

4 fiscal-bugeara a fos resriciva, penru a deveni din nou expansionisa in 2003 si umăaea anului In 2003 si 2004 cheluielile bugeare au crescu mai mul decâ veniurile bugeare accenuând asfel deficiul bugear. omparând caracerul poliicii fiscal-bugeare cu evoluţia creşerii economice in România se poae concluziona ca pe perioada analizaa ( ), poliica fiscal-bugeara a fos in ansamblu una conraciclica direcionaa penru a neezii flucuaţiile ciclice in economie. B. Elemene privind fundamenarea poliicilor de creşere economică În aceasă secţiune a lucrării vom prezena o serie de modele de creşere economică considerae a fi adecvae penru elaborarea unor prognoze ale procesului de creşere economică în România. Penru începu au fos analizae srucura, proprieăţile şi modul de uilizare a modelelor de creşere exogenă de ip Ramse- ass-oopmans, după care s-a recu la analiza unor modele de creşere economică endogenă de ip Uzawa- Lucas. În vederea realizării de scenarii privind creşerea economică în România, a fos necesară esimarea socului de capial fizic şi a funcţiei de producţie macroeconomică penru economia românească. alculul socului de capial şi esimarea funcţiei de producţie macroeconomică penru România Penru cazul României, penru a evia urbulenţele primilor ani de ranziţie vom uiliza esimarea socul iniţial de capial din anul Urmând meoda aplicaă de FMI (2003) în Raporul de ţară penru România, vom presupune că raporul dinre socul de capial şi PIB în anul 1992 a fos de 1,3. Propunem uilizarea urmăoarei formule penru calculul socului de capial, formulă care diferă de cea uilizaă în Raporul FMI: ( δ ) I = 0( 1 δ ) + I + 1, (B.III.1) = 1 δ I u 0 s-a noa socul iniţial de capial, cu δ raa deprecierii socului iniţial de capial, cu I s-a noa formarea bruă de capial fix şi cu δ I, raa deprecierii acumulărilor de capial realizae după anul Penru esimarea efecivă a socului de capial în România a fos consideraă o raă de depreciere a noilor invesiţii de δ i = 5%. În ceea ce priveşe deprecierea socului iniţial de capial, au fos considerae 3 variane disince, şi anume: variana 1: δ = 15% ; variana 2: δ = 20% ; variana 3: δ = 25%. Tabelul B.III.1 Esimările privind socul de capial în România Ani Socul de capial (mld. lei preuri 1998) Variana 1 Variana 2 Variana Indicele capialului (Y) obţinu pe baza esimării socului de capial fizic în 2003 se siuează înre 1,633 şi 1,765, valori comparabile cu cele ale celorlale economii în ranziţie. În ceea ce priveşe funcţia de producţie macroeconomică, se va considera că aceasa ese de ip obb-douglas: 126 α 1 (, ) α Y = F L = A L.(B.III.3)

5 u Y s-a noa mărimea PIB-ului, cu socul de capial, iar cu L mărimea forţei de muncă. În formula (B.III.3), α reprezină elasiciaea PIB-ului în rapor cu capialul fizic, iar A reprezină facorul oal de produciviae. Paramerii A şi α vor fi esimaţi prin aplicarea ehnicilor economerice de ip OLS. Prin liniarizare, ecuaţia (B.III.3) devine: unde ln = ln A+ α ln k,(b.iii.4) = Y L ese PIB per-capia şi k = L înzesrarea cu capial a muncii. Tabelul B.III.2. Specificaţiile funcţiei de producţie Variana 1 Variana 2 Variana 3 lna α lna α lna α Valoare Sd. error saisic p-value Pe baza seriilor esimae privind capialul fizic şi prezenae în Tabelul B.III.1, precum şi pe baza daelor privind mărimea PIB-ului real calcula în 1998, precum şi pe baza daelor privind populaţia ocupaă, au fos esimae rei funcţii de producţie macroeconomică. Rezulaele obţinue sun prezenae în Tabelul B.III.2. Previzionarea PIB pe baza modelelor de creşere economică In aceasă secţiune am implemena paru modele: modele 1,2,3 care reprezină modele de ip Ramse-ass-oopmans cu funcţia de producţie daă de fiecare din cele rei variane şi modelul 4 care ese un model de ip Uzawa-Lucas cu funcţia de producţie daă de variana 1. Alegerea puncului iniţial în cadrul acesor modele s-a făcu asfel încâ influenţa capialului învechi asupra evoluţiei viioare a PIB să fie câ mai redusă. onsiderăm ca punc iniţial anul 2002, penru care deprecierea capialului iniţial depăşeşe 80% în oae cele rei variane de depreciere considerae penru esimarea socului de capial din România. Ani Tabelul B.IV.2 Previziunea PIB Modele exogene Modelul 1 Modelul 2 Modelul 3 Raa de creşere (%) Raa de creşere (%) Modelul 4 Raa de creşere (%) Raa de creşere (%) Tabelul B.IV.11 prezină comparaiv rezulaele celor 4 modele de creşere economică în ceea ce priveşe previziunea PIB. Observăm că în oae modelele analizae aâ nivelurile PIB, câ şi raele de creşere ale acesuia sun comparabile, în special în primii ani ai perioadei analizae. 127

6 . Srucurarea şi realizarea unei baze de modele penru perfecţionarea meodelor de prognoză macroeconomică oncepul de previziune ese srâns lega de cel de proces sohasic generaor, în sensul că, în funcţie de modelul despre care se presupune că să la baza seriei de dae se vor obţine previziuni penru orizonul de imp lua in calcul. În general, pornind de la valorile realizae ale variabilei considerae şi uilizând cele mai noi rezulae obţinue de căre şiinţa economică, se va deermina un număr corespunzăor de procese sohasice generaoare. Acesea vor fi deerminae pe baza esimărilor economerice, folosind daele din eşanionul de care se dispune. Esimările realizae pe baza eşanionului sun evaluae din punc de vedere economeric, iar cele considerae corec specificae vor fi ulerior uilizae penru a genera aşa numiele serii de previziuni în afara eşanionului (ou of sample, în engleză). Din punc de vedere pracic, seria de dae se împare în două sub-serii de dae sau sub-eşanioane: primul eşanion ese uiliza în esimarea modelelor, iar cel de-al doilea eşanion ese folosi în generarea previziunilor. Noând cu + h valorile prognozae penru perioada +h la momenul, erorile de previziune vor fi calculae pe baza urmăoarei formule : e = (.1) h + h + h u +h s-a noa valorile realizae. În realizarea previziunilor de ip h sep ahead ale indicaorului la momenul cu h paşi înaine, se porneşe de la concepul de previziuni opimale. Penru a defini concepul de previziune opimală, vom considera mulţimea care conţine oaliaea informaţiilor cunoscue la momenul, noaă cu I. Se consideră că previziunea ese opimală dacă nu exisă o ală previziune ~ penru care + h + h media păraelor erorilor de previziune sa fie mai mică. Rezulă că o previziune ese opimală dacă ea minimizează urmăoarea expresie: + h ( ) 2 2 E + h h I + = E e+ h I (.2) Se demonsrează maemaic că soluţia problemei, respeciv previziunea opimală are urmăoarea expresie: op + h = E[ + h I ] (.3) În evaluarea seriei de previziuni obţinue se porneşe de la analiza erorilor de previziune. În cazul în care previziunile sun opimale (raţionale), erorile de previziune rebuie să aibă urmăoarele proprieăţi: medie zero auocorelaţie zero imposibiliaea previziunii erorilor După analiza erorilor de previziune, se rece la esarea nedeplasării seriei de previziuni consruie prin fiecare model în pare. oncepul de nedeplasare a previziunii se referă la coreciudinea, în medie, a previziunilor şi ese complemenar concepului de medie zero a erorilor de previziune. el mai cunoscu es de nedeplasare ese cel uiliza penru prima daă de Mincer şi Zarnowiz (1969) şi aces es ese baza pe regresia: α + β ε (.4) + h = + h + +1 unde =1 până la n şi n reprezină numărul de valori prognozae aflae în seria de previziuni Ipoeza nulă esaă după esimarea regresiei ese H 0 : α = 0, β = 1. În cazul în care nu puem respinge ipoeza nulă seria de previziuni ese nedeplasaă. În pracică, ese puţin probabilă găsirea unui model care să genereze previziuni oal opimale. De aceea, cel mai adesea ese necesară compararea performanţelor şi apoi chiar combinarea mai mulor modele de previziune. Penru evaluarea acuraeţei previziunii, elemenul esenţial ese definirea funcţiei de pierdere uilizaă în compararea diferielor modele de previziune. Mai precis, în lieraura de specialiae se uilizează în compararea şi, mai apoi ordonarea modelelor de previziune urmăoarele ipuri de funcţii de pierdere: funcţii de pierdere bazae pe păraul erorilor de previziune ; funcţii de pierdere bazae pe erorile de previziune absolue; funcţia de pierdere de ip Linex;

7 funcţii de pierdere uilizae în cazul previziunii schimbării direcţiei; funcţii de pierdere uilizae în cazul previziunii variabilelor ce reprezină probabiliăţi ; funcţii de pierdere uilizae în cazul previziunii volailiăţii. În urma alegerii unei funcţii de pierdere şi a calculării acesui indicaor penru fiecare serie de previziune în pare, vom ordona modelele de previziune în ordinea descrescăoare a pierderii. Ese însă necesar să esăm exisenţa unei semnificaţiei saisice a diferenţialelor de pierdere. Tesul ce verifică ipoeza nulă de puere predicivă egală ese cel consrui de Diebold şi Mariano (1995), precum şi variana sa modificaă de Harve, Lebourne şi Newbold (1997). Saisica Diebold-Mariano (1995) se consruieşe asfel: d S = (.5) V ˆ( d ) unde d ese media diferenţei dinre păraele erorilor, iar V ˆ( d) ese varianţa asimpoică a acesei medii. Penru seriile de previziuni generae pe baza unor procese generaoare de dae, rebuie esaă şi exisenţa unei evenuale relaţii de dominare.noţiunea de dominare ( encompassing ) ese srâns legaă de cea a combinării de modele de previziune diferie. Ese posibil ca unele modele de previziune sã conţină informaţii ce nu po fi regăsie în alele şi acese informaţii po fi înglobae înr-un singur model care sã le cuprindă pe oae. Mai mule modele de previziune po fi combinae dacă nu exisă nici o relaţie de dominare înre ele; în cazul în care exisă relaţii de dominare, modelul domina nu rebuie inclus înr-o evenuală combinare. Unul din primele ese de dominare a unei previziuni de căre ală previziune ese propus de hong şi Hendr (1986). Ei consruiesc un es care implică regresarea erorilor de previziune dinr-un model de previziune noa cu 1 asupra previziunilor modelului compeior noa cu 2 : e = α + ε (.6) 1, + h 2, + h In aces caz, penru a esa ipoeza nulă că previziunile modelului 1 le domină pe cele ale modelului 2, se uilizează saisica a ipoezei nule α = 0. În cazul în care nu se poae deermina o relaţie de dominare înre cele două modele (sau puem lua în considerare esarea relaţiei de dominare penru perechi de modele în cazul în care avem mai mul de douã modele compeioare), se aunge la concluzia cã ar fi eficienă o combinare a modelelor. 129