DistributiiContinue de Probabilitate Distributia Normala

Σχετικά έγγραφα
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

9 Testarea ipotezelor statistice

8 Intervale de încredere

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

prin egalizarea histogramei

Curs 4 Serii de numere reale

ESTIMAREA PARAMETRILOR STATISTICI. Călinici Tudor

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Statistică descriptivă Distribuția normală Estimare. Călinici Tudor 2015

1. Distribuţiile teoretice 2. Intervalul de încredere pentru caracteristicile cantitative (medii) Histograma Nr. valori Nr. de clase de valori

7 Distribuţia normală

Curs 1 Şiruri de numere reale

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

CURS: METODE EXPERIMENTALE ÎN FCS

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

MARCAREA REZISTOARELOR

Statisticǎ - curs 4. 1 Generalitǎţi privind ipotezele statistice şi problema verificǎrii ipotezelor statistice 2

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Subiecte Clasa a VIII-a

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

POPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE

Elemente de bază în evaluarea incertitudinii de măsurare. Sonia Gaiţă Institutul Naţional de Metrologie Laboratorul Termometrie

Recapitulare - Tipuri de date

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

PRELEGEREA XII STATISTICĂ MATEMATICĂ


Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

ANALIZA DATELOR EXPERIMENTALE

TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE

Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Analiza bivariata a datelor

riptografie şi Securitate


Subiecte Clasa a VII-a

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Distribuţia multinomială Testul chi-pătrat. M. Popa

5 Statistica matematică

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Lucrarea nr. 2: Determinarea legii de repartiţie

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Modelarea şi Simularea Sistemelor de Calcul Distribuţii ( lab. 4)

Variabile statistice. (clasificare, indicatori)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Indicatori sintetici ai distribuțiilor statistice

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Erori statistice Puterea testului statistic Mărimea efectului. Marian Popa

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Laborator biofizică. Noţiuni introductive

Statisticǎ - notiţe de curs

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Distribuţia binomială Teste statistice neparametrice nominale. M. Popa

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

VARIABILE ŞI PROCESE ALEATOARE: Principii. Constantin VERTAN, Inge GAVĂT, Rodica STOIAN

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

sunt comparate grupuri formate din subiecńi diferińi, evaluańi în condińii diferite testul t pentru eşantioane independente ANOVA

Curs 2 Şiruri de numere reale

ECO-STATISTICA-NOTITZZE DE LABORATOR

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

z a + c 0 + c 1 (z a)

PROIECT ECONOMETRIE. Profesori coordinatori: Liviu-Stelian Begu și Smaranda Cimpoeru

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

CURSUL AL IV-LEA. Tabelul 1 Greutatea corporală a 1014 pacienţi cu diferite afecţiuni, pe clase din 5kg în 5kg

V O. = v I v stabilizator

Matematici speciale Seminar 10

Criptosisteme cu cheie publică III

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Transcript:

8.03.011 STATISTICA -distributia normala -distributii de esantionare lectia 7 30 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/index.asp?item=fisiere&id=88 DistributiiContinue de Probabilitate Distributia Normala 1

8.03.011 Distributia Normala Cea mai importanta distributie continua: Numeroase variabile aleatoare pot fi adecvat modelate daca sunt normal distribuite. Multe distributii pot fi aproximate printr-o distributie normala. Distributia normala este piatra de temelie a inferentei statistice. 3 Legea normală (Gauss-Laplace) Una din ipotezele fundamentale in sondajul statistic este normalitatea (apartenenţa la legea Gauss-Laplace) a caracterizării investigate este necesar să discutăm despre această lege statistică. Modelul Gauss-Laplace uzual, din punct de vedere matematic reprezintă o repartiţie statistică definită de funcţia de repartitie unde x 1 ( ) ( x µ ) ; µσ ; = exp F x σ π µ R, σ > 0, x R σ dx

8.03.011 Respectiv functia de frecventa f ( x) 1 exp σ π ( x µ ) = σ sau funcţia de densitatearepartitiei variabilei aleatoare X X mărimea fizică măsurată şi care reprezentată grafic are binecunoscuta formă de clopot (aşa-zisul clopot al lui Gauss ) Se ştie că o funcţie de densitatetrebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: (i) f( x) 0, x D şi (ii) f( x) dx 1 = unde D este domeniul de definiţie al variabilei X, în D cazul nostru dreapta reală, R. Scurt istoric legea normala (1) Originea acestui model o găsim în lucrarea Dialog despre cele două sisteme fundamentale ale lumii a lui Galileo GALILEI (1564-164), în care el îşi expune părerile referitoare la măsurarea distanţelor dintre diferite corpuri cereşti: Galilei considera că: erorile întâmplătoare sunt inevitabile în observaţiile obţinute cu diverse mijloace de măsurare erorile mici au şanse mai mari de apariţie decât cele mari sau foarte mari măsurările tind să se distribuie aproximativ egal la stânga şi la dreapta unei valori de referinţă majoritatea valorilor observate tind să se grupeze ( să se aciuiască ) în jurul acestei valori de referinţă 3

8.03.011 ( ) Repartiţia normală apare de fapt pentru prima oară în 1733 într-o lucrare a lui Abraham de MOIVRE (1667-1754), matematician cunoscut mai curând prin formula Moivre referitoare la numerele complexe Abia odată cu lucrările lui Carl Friedrich GAUSS (1777-1855) şi cele ale lui Pierre Simon, Marquis de LAPLACE (1749-187) se pun în lumină proprietăţile şi importanţa deosebită a acestei legi statistice ca descriptor iniţial al comportării erorilor de observaţie (Gauss, 1809 în Theoria Motus Corpum Caelestium Laplace (1810/1811 în Theorie analitique des Probabilites din 181) arată rolul teoretic (şi practic) excepţional jucat de legea normală prin aşa-numita TEOREMĂ LIMITĂ CENTRALĂ. Cateva proprietati ale legii normale graficul funcţiei are un singur maximumpentru x=µ si două inflexiuni de abscise µ x=µ±σ parametrii descriptori şi au semnificaţia mediei şi dispersia teoretice: M x = ; var( x) = σ intervalul [ µ 3 σ, µ + 3σ] conţine aproximativ 99,73% din valorile mărimii X. σ ( ) µ 4

8.03.011 Variabila U= ( x µ/ )σse numeste variabila normală standard(sau standardizată) şi are funcţia de densitate respectiv de repartiţie F 0 f 1 ( u) = exp( / ) 0 u π 1 t / ( u) = e dt π u variabila U are media Oşi dispersia 1. Aceste funcţii au fost tabelate iniţial de către Laplace. Grafice ale legii normale 5

8.03.011 Erori in verificarea ipotezelor statistice (Hypothesis testing errors) Erori în procesul de verificare a ipotezelor statistice: H0 / H1 Eroare de genul întâi: ipoteza H0 se respinge, când ea este adevărată. Eroare de genul al doilea: ipoteza H1 se admite, când ea este falsă. Probabilităţile de a fi comise cele două tipuri de erori sunt: probabilitatea erorii de genul întâi risc de genul I şi respectiv probabilitatea erorii de genul al doilea-risc de genul II. 6

8.03.011 Nivel de încredere (Confidence level) Valoarea P = ( 1 α) a probabilităţii asociate unui interval de încredere. Prob = ( 1 α) poate fi exprimat în procente [ ( 1 α) 100]. Nivel (prag) de încredere (α) (Confidence level or significance level) Termen folosit pentru a indica probabilitatea erorii de genul întâi (α ). Sinonim: nivel de semnificaţie. Nivel de semnificaţie (Signifiance level) Valoarea dată a limitei superioare a probabilităţii de eroare de tipul I. Nivelul de semnificaţie se notează cu α. Test statistic (Statistical test) Procedura statistică prin care se decide dacă ipoteza nulă poate fi respinsă în favoarea ipotezei alternative sau nu În general, un test preia apriori o anumită ipoteză, care trebuie verificată (de exemplu, ipoteza de independenţă a observaţiilor, ipoteza de normalitate etc.). Testele pot fi construite cu ajutorul mediei aritmetice şi cu ajutorul altor variabile aleatoare de sondaj, acestea numindu-se de regulă statistici decizionale ale testului statistic 7

8.03.011 Testarea normalităţii Verificarea faptului că datele experimentale obţinute sunt repartizate după legea Gauss-Laplace se poate face în mai multe moduri, şi anume: algebric(utilizând indicatorii de eşantionaj cu proprietăţile lor specifice în cazul legii normale); grafic (folosind aşa-numitele hârtii sau reţele de tip probabilist) analitic(utilizând procedee statistice speciale aşa numitele teste de concordanţă ). Testul hi-pătrat - testul χ (Chi-squared test) Testul statistic în care, pentru validarea ipotezei nule, statistica utilizată presupune existenţa repartiţiei χ. Testul este aplicat, de exemplu, la următoarele probleme: a. testul de egalitate între varianta unei populaţii normale şi o valoare specificată, statistica testului având la bază varianta eşantionului; b. comparaţia între efectivele teoretice şi cele observate; c. în validarea unei legi de repartiţie, ca de pildă cea normală. O formă clasică de construire a regiunii critice a testului χ este următoarea: Fie X o variabilă care poate lua valorile x 1, x,, x m, cu probabilităţile p 1, p,, p m. Fie n 1, n,,n m frecvenţele de apariţie a valorilor x 1, x,, x m, într-un eşantion de volum n. Regiunea critică a testului χ pentru verificarea ipotezei p 1 = p = = p m se construieşte pe baza indicatorului statistic de forma: n (n i np i ) care pentru i= 1 np n are repartiţia χ cu n 1 grade de libertate. i 8

8.03.011 Distributii de esantionare 1.Introducere Inpractica, parametrii unei populatii nu se calculeaza deoarece populatiile sunt foarte mari Decat sa se investigheze intreaga populatie, se ia un esantion, se calculeaza o statisticalegata de un parameterude interes, si se realizeaza o inferenta. Distributia de esantionare astatisticiieste un instrument care ne arata cat de apropiata este statistica de parametru 17. Distributia de esantionare a mediei Un exemplu: Un zar este aruncat de foarte multe ori. Fie X numarul oricarei aruncari. Probabilitatea de distributie a lui X este: x 1 3 4 5 6 p(x) 1/6 1/6 1/6 1/6 1/6 1/6 M(X) = 1(1/6) + (1/6) + 3(1/6)+ = 3.5 V(X) = (1-3.5) + (-3.5) +. =.9 18 9

8.03.011 Presupunem ca dorim sa estimam µdin x media unui esantion de dimensiune n =. Care este distributia pe care o urmeaza x? Esantion Medie Esantion Mean Esantion Medie 1 1,1 1 13 3,1 5 5,1 3 1, 1,5 14 3,,5 6 5, 3,5 3 1,3 15 3,3 3 7 5,3 4 4 1,4,5 16 3,4 3,5 8 5,4 4,5 5 1,5 3 17 3,5 4 9 5,5 5 6 1,6 3,5 18 3,6 4,5 30 5,6 5,5 7,1 1,5 19 4,1,5 31 6,1 3,5 8, 0 4, 3 3 6, 4 9,3,5 1 4,3 3,5 33 6,3 4,5 10,4 3 4,4 4 34 6,4 5 11,5 3,5 3 4,5 4,5 35 6,5 5,5 1,6 4 4 4,6 5 36 6,6 6 19 6/36 5/36 4/36 3/36 /36 1/36 Esantion Medie Esantion Medie Esantion Medie 1 1,1 1 13 3,1 5 5,1 3 1, 1,5 14 3,,5 6 5, 3,5 3 1,3 15 3,3 3 7 5,3 4 4 1,4,5 16 3,4 3,5 8 5,4 4,5 5 1,5 3 17 3,5 4 9 5,5 5 6 1,6 3,5 18 3,6 4,5 σ 30 5,6 x 5,5 7,1 Notam1,5 : µ 19 x = 4,1 µ x,5 si σ x31 = 6,1 3,5 8, 0 4, 3 3 6, 4 9,3,5 1 4,3 3,5 33 6,3 4,5 10,4 3 4,4 4 34 6,4 5 11,5 3,5 3 4,5 4,5 35 6,5 5,5 1,6 4 4 4,6 5 36 6,6 6 E( ) =1.0(1/36)+ 1.5(/36)+.=3.5 V(X) = (1.0-3.5) (1/36)+ (1.5-3.5) (/36)... = 1.46 1 1.5.0.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 x x 0 10

8.03.011 Varianta mediei esantionului este mai mica decat varianta populatiei. Medie = 1.5 Medie =. Medie =.5 Populatie 1 1.5 1.5.5.5 3 1.5.5 1.5.5 Compara 1.5 1.5 imprastierea din.5.5 populatie cu Sa luam esantioane imprastierea 1.5.5 1.5 mediei esantionului. din cele doua.5 1.5.5 observatii 1.5.5 1.5.5 1.5.5 1.5.5 De asemenea, Valoarea asteptata a populatiei = (1 + + 3)/3 = Valoarea asteptata a mediei esantionului = (1.5 + +.5)/3 = 1 Distributia de esantionare a mediei esantionului 1. µ x = µ x. σ x = σ x n 3. Daca x este normala, x este normala. Daca x nu este normala x este aproximati v normal distribuit a pentru o dimensiune a esantionul ui suficient de mare. 11