LIMITARILE FILTRARII LINIARE A IMAGINILOR

Σχετικά έγγραφα
LIMITARILE FILTRARII LINIARE A IMAGINILOR C. VERTAN

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 1 Şiruri de numere reale

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

OPERATII DE PRELUCRARE A IMAGINILOR C. VERTAN

Tehnici de imbunatatire si restaurare a imaginilor

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

V O. = v I v stabilizator

FILTRAREA SEMNALULUI ECG

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0


Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 4 Serii de numere reale

prin egalizarea histogramei

MARCAREA REZISTOARELOR

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale


prin operaţii punctuale

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Câmp de probabilitate II

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Integrala nedefinită (primitive)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Subiecte Clasa a VIII-a

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Procesarea Imaginilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

5.1. Noţiuni introductive

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Criptosisteme cu cheie publică III

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Densitatea spectrală de putere şi trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Transformate pentru semnale multidimensionale

z a + c 0 + c 1 (z a)

Tratarea numerică a semnalelor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Transformări de frecvenţă

Segmentarea imaginilor

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

CIRCUITE LOGICE CU TB

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:


Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

8 Intervale de încredere

Stabilizator cu diodă Zener

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă


Curs 2 Şiruri de numere reale

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Transcript:

La ce folosea filtrarea liniara de netezire? LIMITARILE FILTRARII LINIARE A IMAGINILOR Reducerea efectelor zgomotului aditiv, de tip Gaussian suprapus imaginii. ZAGA : f ( l, = f0( l, + z( l, z( l, N( 0, σ ) fz = 0 filtru mediere 3 x 3 Dar daca se schimba modelul de zgomot? Zgomot impulsiv Zgomot impulsiv Valorile anumitor pixeli ai imaginii sunt inlocuite de valorile extreme ale nivelelor de gri : 0 si L-. Aparenta vizuala este de imprastiere a unor puncte negre si albe peste imagine: zgomot sare si piper (salt and pepper). 0, cu probabilitate p / f ( l, = L -, cu probabilitate p / f0( l,, cu probabilitate- p filtru mediere efect de manjire a imaginii (smearing) p = 0.05 rezultat dorit al filtrarii

Zgomot impulsiv Va trebui determinata o alta metoda de combinare a valorilor din imagine prin care sa se poata determina prezenta/ absenta impulsurilor de zgomot. Compararea valorii pixelului prelucrat cu 0/ L- NU este o solutie... FILTRAREA NELINIARA A IMAGINILOR Solutia este gasirea unei metode de combinare neliniara a valorilor din imagine. Operatori de vecinatate linia l V coloana c imagine initiala f g ( l,c ) = T linia l T ( f ( ) V ( l,c ) coloana c imagine prelucrata g Noua valoare a oricarui pixel din imaginea prelucrata rezulta din combinarea unui numar oarecare de valori ale pixelilor din imaginea initiala, situati in vecinatatea pixelului curent prelucrat. Operatori de vecinatate g ( l,c ) = T ( f ( ) V ( l,c ) Definirea transformarii implica specificarea: vecinatatii pixelului curent prelucrat, V (l, functiei de combinare a valorilor extrase din imagine, T Functii de combinare (transformari) liniare neliniare intrinsec neliniare neliniare ca efect al adaptarii Operatia de vecinatate poate fi scrisa deci ca: ( ( ) ( ) ( )) g ( l, = T f l + m, c + n, f l + m, c + n,..., f l + m, c + n

Echivalent: Fereastra glisanta Vecinatatea folosita este o fereastra (deschidere) intr-un suport opac plasat in fata imaginii; din imagine nu se vede dacat portiunea ce corespunde ferestrei plasate in pozitia curenta. Fereastra este glisata ( plimbata ) peste intreaga imagine, punct cu punct. imagine initiala imagine prelucrata Filtrarea neliniara Orice filtru neliniar este deci definit de: vecinatatea folosita, V functia [neliniara] de combinare a valorilor Ce fel de functii neliniare se pot aplica? min, max, log, exp, putere,... altele? Tipuri de filtre neliniare Corespund celor doua tipuri de efecte esentiale dorite: cresterea uniformitatii in interiorul regiunilor cresterea contrastului pe frontierele regiunilor netezire contrastare Filtrare neliniare de Este a neliniara? Da, principiul superpozitiei nu este respectat. T ( α f + βg) αt ( f ) + βt ( g) Ex: Fie α, β = f = (,,3) g = (,3,) f+g = (3,4,5) si T operatorul de T(f) = (,,3) T(g) = (,,3) T(f)+T(g) = (,4,6) T(f+g) = (3,4,5) Cum ar folosi a pentru a elimina impulsurile de zgomot? Impulsurile de zgomot au valori extreme (0 sau L-); tot ceea ce trebuie facut este alegerea unor valori cat mai departate de aceste extreme. Filtrare neliniare de Exemplu: 00 55 0 0 57 8 45 0 45 O valoare corecta trebuie sa fie situata cat mai departe de capetele afectate de zgomot. crescatoare 0, 0, 00, 0, 8, 45, 45, 57, 55 impuls de zgomot impulsurile de zgomot sunt la capetele sirului de valori ordonate 3

Filtrare neliniare de Valorile selectate de fereastra de filtrare sunt x, x,..., x. x x Dupa avem: ( ) ()... ( ) x (i) este statistica de ordine de ordin i x () este valoarea minima x () este valoarea maxima {x (i) } sunt aceleasi valori ca si {x i }, dar in alta ordine. x Filtrul Valoarea de iesire a filtrului este valoare situata in centrul secventei ordonate statistica a. x, daca impar + Iesirea filtrului este: y = x + x, daca par + Ex. =5 (+) / = 3 x () x () x (3) x (4) x (5) Ex. =3 (+) / = x () x () x (3) Ex. =4 x () x () x (3) x (4) (+) / =,5? Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 0 3 3 3 3 0 3 3 3 3 0, 0, 0, 0, 0 0,, 0,, 0 0 4

Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 0 3 3 3 3 0 3 3 3 3,, 3,, 3, 3,,, 3 0 0 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 0 3 3 3 3 0 3 3 3 3 3,, 3, 3, 3 3, 3,,, 3 0 3 0 3 5

Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 0 3 3 3 3 0 3 3 3 3 3,, 3, 3, 3 3, 3, 3, 3, 3 3 0 3 3 0 3 3 3 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 0 3 3 3 3, 3, 3, 3, 3 3 0 3 3 3 3 3,,,, 3 0 3 3 3 3 0 3 3 3 3 6

Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 Filtrul Ex. de aplicare in cazul -D, cu fereastra centrata de lungime =3 0 3 3 3 3,,,, 0 3 3 3 3,, 0 0,, 0 3 3 3 3 0 3 3 3 3 Filtrul Filtrul : Proprietati NU este un filtru liniar! Elimina zgomotul impulsiv de tip sare si piper. Comuta cu orice functie monotona aplicata valorilor prelucrate: { g x ), g ( x ),..., g ( x )} g ( { x, x,..., }) ( = x semnal filtrat semnal initial inlaturarea tranzitiilor abrupte (de zgomot) pastrarea tranzitiilor legitime Admite semnale radacina (semnale ce nu sunt modificate prin filtrare): semnalele radacina ale unui filtru de lungime sunt secvente monotone de lungime cel putin. Portiunile monotone din semnal nu sunt modificate (platouri constante, tranzitii suficient de lungi). Semnalele radacina se obtin prin filtrarea repetata a unor semnale initiale oarecari. 7

Filtrul : Proprietati Strapungerea filtrului (un impuls de zgomot din fereastra de filtrare se regaseste la iesirea filtrului): statisticile de ordine x () x () (-)/ valori... x ((+)/) x (-) x ()... (-)/ valori Impulsurile de zgomot, de valoare 0 sau L-, se regasesc la capetele secventei de statistici de ordine. Cand este statistica centrala (a) un impuls de zgomot? Cel putin (+)/ impulsuri de zgomot de acelasi fel Filtrul : Proprietati Valoarea de iesire a filtrului de lungime impara este intotdeauna o valoare existenta in semnalul initial. (spre deosebire de filtrarea liniara, unde combinatia liniara ponderata producea valori noi). Continutul (valorile) semnalului nu se modifica 3 x 3 Extinderi ale filtrului. Filtrul separabil + + D.p.d.v matematic, rezultatele nu sunt identice. Prelucrarea bidimensionala este inlocuita cu doua prelucrari succesive D, dupa directii perpendiculare. Extinderi ale filtrului. Filtre de ordine (rank-order filters) { x x,..., x } = x, j rank j, ( j ) =,..., Iesirea filtrului de ordine de ordin j este statistica de ordine de ordin j a setului de valori selectate din semnalul de intrare. In particular, pentru j= avem filtrul de minim, pentru j= avem filtrul de maxim, pentru j=(+)/ avem filtrul. Rangul j este un factor de reglaj suplimentar. 8

Extinderi ale filtrului 3. Filtre de ordine multietaj Succesiune de filtre de ordine de diferite ranguri min/ max pixel curent Extinderi ale filtrului 4. Filtre de ordine ponderate Scop ponderare: marirea importantei relative a unei valori extrase dintr-o anumita pozitie a ferestrei de filtrare (vecinatate) fata de restul valorilor extrase. Ponderarea nu se poate face prin inmultire cu scalari, ca in cazul liniar. Ponderare = repetare valori Coeficientul w i atasat unei pozitii din fereastra de filtrare semnifica faptul ca valoarea extrasa din acea pozitie este repetata de w i ori inainte de. { x i w i } Extinderi ale filtrului 4. Filtre de ordine ponderate: exemplu masca de ponderare zona curent prelucrata in imagine W = 3 W = 4 3 3 3 5 Construire set valori extrase (multiset) 3 3 3 4 3 3 5 Fara ponderare: Construire set ordonat de valori 3 3 3 4 5 3 3 3 3 3 4 5 Extinderi ale filtrului 4. Filtre de ordine ponderate Evident, ponderile wi sunt numere naturale Fara ponderare inseamna w i = w i N Dupa ponderare numarul de valori de ordonat devine w i i= Filtru de ordine central ponderat: toate ponderile sunt unitare, cu exceptia ponderii asociate originii ferestrei de filtrare (ce corespunde pixelului curent prelucrat in imagine). 9

Mai general : L-filtre Un L-filtru este o combinatie liniara ponderata a statisticilor de ordine corespunzand valorilor extrase din imagine. L filt Particularizari: { x, x,..., x } = i= w x i ( i) filtru de ordine de rang j :, i = j wi = = δ ij 0, i j filtru de mediere aritmetica: w i =... altele... dar cu ce scop? Mai general : L-filtre Tipuri de L-filtre: netezire : reducerea zgomotului suprapus imaginii accentuare/ conturare/ derivare : subliniere tranzitii Conditiile de normare corespunzatoare tipurilor de filtre sunt similare filtrelor liniare: netezire: derivare: w i i= w i i= = = 0 L-filtre de netezire: adaptare la distributia zgomotului Zgomot Impulsiv Gaussian, aditiv Impulsiv + Gaussian Uniform Impulsiv + uniform Filtru Median Mediere Medie α- reglabila Mijloc Cvasi-mijloc w + = w i w i = = (- α ) w = w = 0.5 = j w j w, i [ α +, α] 0, in rest = 0.5 L-filtre de derivare: exemplu w = w = L filt = max min 0

Filtre de de domeniu LUM Lower, Upper, Middle filters Filtru LUM de netezire x(, x < x( LUM j = (, x > x( x e valoarea pixelului curent Filtru LUM de conturare x LUM j e valoarea pixelului curent + j =,..., x x, in rest x + ( x( x(, x( < x < x( + x( = x(, < x < x( x, in rest + j =,..., Filtre de de domeniu =9 (3 x 3) accentuare, j=3 accentuare, j=5 (efect maxim) netezire, j=3 netezire, j=5 () Aspecte de implementare Specific: algoritmul de a valorilor extrase din imagine Cat de mult conteaza viteza de? IFIA: functia de densitatea de probabilitate a statisticilor de ordine filtre stiva si principiul stivei