7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Σχετικά έγγραφα
CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

GEOMETRIE PENTRU GIMNAZIU Partea I (cls. a V a, a VI a, a VII a) Geometrie pentru pregătirea Evaluării Naționale la Matematică

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Dreapta in plan. = y y 0

Vectori liberi-seminar 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

29 Iunie Aplicaţii ale numerelor complexe în Geometrie. Absolvent: Haliţă Diana-Florina. Coordonator ştiinţific: Prof. Dr.

BISECTOAREI GLISANTE

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

P A + P C + P E = P B + P D + P F.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 4 Serii de numere reale

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

cercului circumscris triunghiului ABE.

3. REPREZENTAREA PLANULUI

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Conice şi cercuri tangente

Testul nr. 1. Testul nr. 2

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ. Ediţia a XVII-a, 7 8 Aprilie CLASA a IV-a

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

Concursul Interjudeţean de Matematică Academician Radu Miron Vaslui, noiembrie Subiecte clasa a VII-a

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi

GRADUL II n α+1 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2017 Clasa a V-a

Soluţiile problemelor pentru pregătirea concursurilor propuse în nr. 2/2015

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1996 Clasa a V-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Algebra si Geometrie Seminar 9

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Curs 1 Şiruri de numere reale

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Curs 2 Şiruri de numere reale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Varianta 1. SUBIECTUL I Pe foaia de teză se trec numai rezultatele.

BREVIAR TEORETIC CU EXEMPLE CONCRETE, PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE EVALUARE NAŢIONALĂ, clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VII-a

Capitole speciale de geometrie pentru profesori. Camelia Frigioiu

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ ETAPA LOCALĂ CLASA A V-A

1. Teorema lui Menelaus in plan Demonstratia teoremei in plan (clasa a VII-a). DC EC F B DB EA = 1.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

z a + c 0 + c 1 (z a)

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

BAC 2007 Pro Didactica

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

CAPITOLUL 2 VECTORI LIBERI. 2.1 Segment orientat. Vector liber

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Integrala nedefinită (primitive)

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ. Ediţia a X-a, MAI 2010 CLASA A IV-A

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2016 Clasa a V-a

riptografie şi Securitate

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Transcript:

TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014 http://www.artofproblemsolving.com/community/c6h574134p3379840 2. Fie D un punct oarecare pe latura (BC) a unui tiunghi ascuţitunghic ABC, O 1, O 2 centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor ABD şi respectiv ACD. Demonstraţi că dreapta care uneşte centrul cercului circumscris triunghiului ABC cu ortocentrul triunghiului O 1 O 2 D este paralelă cu BC. India 2014 http://www.artofproblemsolving.com/community/c6h574135p3379843 3. Fie E punctul de intersecţie a diagonalelor patrulaterului inscriptibil ABCD, K, M mijloacele laturilor (AB), respectiv (CD), iar L, N proiecţiiloe lui E pe BC, respectiv DA. Demonstraţi că KM este perpendicular pe LN. Kvant, KoMaL ian 2014; hint: merge şi cu produs scalar Dacă F, G sunt mijloacele lui [AE], respectiv [BE], se arată uşor că KF N LGK (LUL), deci K este pe mediatoarea lui [NL]. Analog pentru M, de unde concluzia. 4. Fie ABC un triunghi, D piciorul bisectoarei din A şi E piciorul înălţimii din A. Mediatoarea lui [AD] intersectează semicercurile de diametre [AB] şi [AC] construite în exteriorul triunghiului ABC, în X, respectiv Y. Demonstraţi că punctele X, Y, D, E sunt conciclice. Olimpiadă Franţa, 2014 1

5. Fiind date două cercuri exterioare, C şi C de centre O, respectiv O. Se construiesc razele paralele şi de acelaşi sens [OM] şi [O M ], precum şi razele paralele şi de acelaşi sens [OP ] şi [O P ]. Dreapta MM intersectează pentru a doua oară cercul C în N, iar P P intersectează din nou cercul C în Q. Demonstraţi că punctele M, N, P, Q sunt conciclice. Olimpiadă Franţa, 2014 Indicaţii: Mai întâi se arată că MP M P, apoi restul rezultă imediat din unghiuri (m( NQP ) = 180 m( NM P ) = m( P MN) şi gata). Paralelismul rezultă din omotetie. Mai pe larg: Dacă T este OO intersectat cu MM, iar S este OO intersectat cu P P rezultă uşor că S = T (Thales cu acelaşi raport, cel al razelor), apoi din cele 2 Thalesuri rezultă prin tranzitivitate că T M /T M = T P /T P de unde MP M P. 6. Fie ABC un triunghi. Bisectoarele unghiurilor A, B, C intersectează cercul circumscris triunghiului ABC în punctele A, B, respectiv C. Fie I centrul cercului înscris în triunghiul ABC. Cercurile de diametre [A I], [B I], [C I] intersectează respectiv dreptele BC, CA şi AB în A 1 şi A 2, B 1 şi B 2, C 1 şi C 2. Demonstraţi că punctele A 1, A 2, B 1, B 2, C 1, C 2 sunt conciclice. Soluţie: (schiţă) IA = CA (se calculează unghiurile de la bază), deci mijlocul Y al lui [IC] se află pe cercul de diametru [IA ] (mediana e şi înălţime). Analog, ea aparţine şi cercului de diametru [IB ], deci IC este axa radicală a celor două cercuri. Prin urmare puterea lui C faţă de cele două cercuri este aceeaşi. Din reciproca teoremei puterii punctului, A 1 A 2 B 1 B 2 este inscriptibil. Lemă: Dacă [AB] e diametru într-un cerc de centru O, [CD] este o coardă în acest cerc iar A, O, B sunt proiecţiile lui A, O, B pe această coardă, atunci A O = O B. Cu această lemă, dacă A, I sunt proiecţiile lui A şi I pe coarda [A 1 A 2 ], mediatoarea lui [A 1 A 2 ] coincide cu mediatoarea lui [A I ]. Cum OA este mediatoarea lui [BC], mediatoarea lui [A I ], deci cea a lui [A 1 A 2 ], va intersecta [OI] în mijlocul K al acestuia. La fel, pentru mediatoarea lui [B 1 B 2 ], deci K este centrul cercului circumscris lui A 1 A 2 B 1 B 2. De aici concluzia rezultă uşor. 2

Alt final: Fie A C BI = {X} şi B C IA = {Z}. A C e mediatoarea lui [IB], deci XY e linie mijlocie în IBC. Rezultă că XA 1 A 2 Y e trapez inscriptibil, deci isoscel; atunci [A 1 A 2 ] şi [XY ] au aceeaşi mediatoare; ori mediatoarele triunghiului XY Z sunt concurente. Observaţie: Cercul găsit e concentric cu cercul lui Euler al lui A B C. 7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează segmentele [AC] şi [BD] în E şi F. Dreptele AF şi BE intersectează [BC] şi [AD] în P, respectiv Q. Demonstraţi că P Q este paralelă cu CD. Indicaţii: Mai întâi, din unghiuri, EF CD. Ce rămâne e un caz particular al problemei 27043 din GM 3/2014. O soluţie complicată a celei din GM: dacă renotăm A = X, B = Y, P = Z şi D = X, Q = Y, C = Z, teorema lui Pappus spune că intersecţiile dintre XY şi X Y, adică F, dintre X Z şi XZ, adică E şi intersecţia dintere Y Z şi Y Z sunt coliniare. Dar acest ultim punct e pe EF şi şi pe BC, deci este punctul de la infinit. În general, după cum se vede din figura din dreapta, dreptele CD, EF, P Q sunt concurente. 3

8. Din punctul A, exterior cercului Γ, se duc tangentele [AT ] şi [AT ] la cercul Γ. Fie M, M mijloacele segmentelor [AT ] şi [AT ], iar P un punct de pe dreapta MM. Din P se duc tangentele P U, P V la Γ (U, V Γ). UV intersectează MM în Q. Arătaţi că triunghiul P AQ este dreptunghic. Soluţie: Dacă privim punctul A ca pe un cerc foarte mic, [AT ] şi [AT ] sunt tangentele comune, deci MM este axa radicală. Prin urmare punctele P şi Q au aceeaşi putere faţă de cele două cercuri. Rezultă că P A 2 = P U 2 = P V 2 şi QA 2 = QV QU, deci triunghiurile P AU şi P UV sunt isoscele, iar triunghiurile QAV şi QU A sunt asemenea. Atunci, cu notaţiile din figură, m( QAV ) = m( QUA) = x, m( QAU) = m( QV A) = x + y, m( P AU) = m( P UA) = z, m( P V U) = m( P UV ) = x + z şi m( P V A) = m( P AV ) = x + y. Cum 180 = m( QV A) + m( AV P ) + m( P V U) = (x + y) + (y + z) + (z + x), rezultă m( P AQ) = x + y + z = 90. 4

5