5.1. Noţiuni introductive

Σχετικά έγγραφα
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CURSUL 3 ECHILIBRE DE DIZOLVARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Integrala nedefinită (primitive)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

riptografie şi Securitate

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)


Subiecte Clasa a VII-a

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Subiecte Clasa a VIII-a

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

MARCAREA REZISTOARELOR

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

V O. = v I v stabilizator

I X A B e ic rm te e m te is S

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă


1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

3.5. Forţe hidrostatice

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

BIOFIZICA SISTEMELOR DISPERSE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Criptosisteme cu cheie publică III

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Probleme clasa a VII-a

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

3. ECHILIBRE CU TRANSFER DE IONI ŞI MOLECULE 3.1. Echilibre de complexare Aspecte generale

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

4. ELEMENTE DE CALCUL ÎN CHIMIE. 4.1 Introducere. Chimie Anorganică

Ecuatii trigonometrice

Eşantionarea semnalelor

Curs 2 Şiruri de numere reale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Emil Petrescu Viorel Păun

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

MULTIMEA NUMERELOR REALE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Transcript:

ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul de disersie (substanţă dizolvantă, ) = coonenta în care se disersează articulele celorlalte coonente; ea este în exces faţă de celelalte. Aa se consideră, indiferent de roorţia ei într-un aestec. - Solvatul ( sau substanţă dizolvată) = coonenta ale cărei articule se disersează / se dizolvă în. 1

lasificarea soluţiilor: 1. Soluţii gazoase - sunt aestecuri de gaze, care indiferent de structura lor chiică, se ot aesteca în orice roorţie. 2. Soluţii solide - se întâlnesc de exelu în cazul aliajelor. 3. Soluţii lichide - ot fi: soluţii de gaz în lichid (x: O 2 în H 2 O, H 2 S în H 2 O, Hl în H 2 O) soluţii de lichid în lichid (x: alcool în H 2 O, H 2 SO 4 în H 2 O, bro în sulfură de carbon) soluţii de solid în lichid (x: glucoză în alcool, zahăr în aă, etc.) Solvatare = rocesul rin care substanţele solubile trec în soluţii. 2

5.2. oncentraţii oncentraţia = ăriea fizică rin care se exriă cantitativ cooziţia unei soluţii. - a redă raortul de aestecare a coonentelor în siste şi oate fi o ărie adiensională sau diensională. 1. oncentraţia rocentuală : - concentraţia rocentuală asică = nuărul de grae de cor solubil la 100 g soluţie 100 100 ; [ ] % x: o soluţie de 10% al se obţine din - 10 g al şi 90 g H 2 O sau - 10 kg al şi 90 kg H 2 O 3

- concentraţia rocentuală voluică = nuărul de l de cor solubil la 100 l soluţie. 100 100 ; [ ] % 2. oncentraţia olară M sau olaritatea = nuărul de oli de dizolvat într-un litru de soluţie: Dar: M ; = nr. oli, cu µ = asa olară a ului, M ol l 10 3 = vol. soluţiei în litri, cu ρ = densitatea soluţiei în g/l M 10 3 10 2 10 M 10 4

3. oncentraţia norală sau noralitatea = nuărul de echivalenţigra (vali) de dizolvat într-un litru de soluţie: n ; vali l, cu n g = nr. de echivalenţi-gra g = echivalentul-gra al ului 10 3 g 10 3 10 2 g 10 10 g g valenta in reactia resectiva Înlocuind g şi ţinând cont că: M 10 M valenta ului 5

4. oncentraţia olală = nuărul oli ce se dizolvă în 1000 g : 1000 ; 1000 ol g Înlocuind 1000 şi înlocuind din 100 1000 100 6

5. Fracţia olară X i a unei coonente = raortul dintre nuărul de oli ai acelei coonente şi sua nuărului de oli ai tuturor coonentelor aestecului (soluţiei): X i A B i... i... Z - ărie adiensională Obs: Sua fracţiilor olare ale tuturor coonentelor dintr-o soluţie este unitară: X A X B... X 1 Z 6. Titrul unei soluţii T = exriă cantitatea de cor solubil exriată în grae existentă la 1 l soluţie. T, [ T ] g l 7

oeficientul de solubilitate = cantitatea axiă, exriată în grae, a unui cor care se oate dizolva la o anuită teeratură în 100 g aă. Solubilitatea substanţelor deinde de: - natura ului, - natura ului - teeratură. În general, la creşterea teeraturii: - solubilitatea corurilor solide creşte - solubilitatea gazelor scade. lasificarea substanţelor duă solubilitatea lor în 100 g aă la t = 20 o : - Substanţe uşor solubile dacă au solubilitatea ai are de 10 g; - Substanţe greu solubile dacă au solubilitatea ai ică de 1 g; - Substanţe insolubile dacă au solubilitatea ai ică de 0,01 g. 8

lasificarea soluţiilor duă cantitatea de cor solubil: - Soluţii diluate ai ot dizolva cor solubil; - Soluţii saturate în anuite condiţii de resiune şi teeratură nu ai ot dizolva cor solubil. le au concentraţie axiă, deci conţin o cantitate de cor solubil egală cu coeficientul resectiv de solubilitate la acea teeratură. - Soluţii surasaturate conţin ai ult cor dizolvat decât arată coeficientul de solubilitate la teeratura resectivă. 9