4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

Σχετικά έγγραφα
4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

CAP. I. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

CAP. 1. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

3.5. Forţe hidrostatice

Masurarea rezistentelor electrice cu puntea Wheatstone

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

2.3. Alte etaje cu TEC, folosite în amplificatoare. Funcţionarea la frecvenţe medii. Figura 2.42: Polarizarea TEC-J

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

3. Metode de calcul pentru optimizarea cu restricţii

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Acţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

3 Echilibrul chimic 3.1. INTRODUCERE CONSTANTA DE ECHILIBRU ŞI CALCULUL COMPOZIŢIEI DE ECHILIBRU Definiţii şi consideraţii generale

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1


Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 4 Serii de numere reale

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

CINEMATICA. Cursul nr.2

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

2 Termochimie 2.1. EXTINDEREA PRINCIPIULUI I LA SISTEME ÎNCHISE CU REACŢII CHIMICE ŞI TRANSFORMĂRI DE FAZĂ

Studiul câmpului magentic produs de o bobină. Verificarea legii lui Biot şi Savart

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt

CURS 1 INTRODUCERE IN FIZICA. MECANICA.

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

riptografie şi Securitate

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Dinamica punctului material supus la legaturi

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Subiecte Clasa a VIII-a

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

5.1. Noţiuni introductive

Ταξίδι Γενικά. Γενικά - Τα απαραίτητα. Γενικά - Συνομιλία. Παράκληση για βοήθεια. Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Integrale cu parametru

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Curs 1 Şiruri de numere reale

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Το άτομο του Υδρογόνου

2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice

Analiza bivariata a datelor

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

MARCAREA REZISTOARELOR

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Mădălina Roxana Buneci. Optimizări

页面

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

!"#$ % &# &%#'()(! $ * +

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Transcript:

Patea IV. Câmp magnetc staţona 57 4.2. Fomule Bot-Savat-Laplace ) Cazul 3 evenm la ecuaţle câmpulu magnetc în egmul staţona (Cap.): ot H (4.4) dv B 0 (4.5) B H (4.6) n elaţa (4.5), ezultă că putem sce (v. ş Patea I, Cap.2): B ota (4.7) unde A este potenţalul magnetc vecto. Înlocund (4.7) în (4.6) ş apo în (4.4), ezultă ecuaţa dfeenţală cu devate paţale a potenţalulu vecto A, cae nlocueşte sstemul (4.4), (4.5), (4.6): ot ota (4.8) În cazul medulu omogen (ct), elaţa (4.8) devne: ot ota ot ota ( A) ( ( A) ( ) A) Impunem acum potenţalulu vecto condţa de etalonae: dv A A 0 (4.9) ş, notând (Laplacan), ezultă ecuaţa: A (4.20) cae, scsă pe componente, înt-un sstem de coodonate catezene, conduce la ecuaţle:

Patea IV. Câmp magnetc staţona 58 A x x, A y y, z z A (4.2) M A P B Fg.4.2. C@mpul magnetc ceat de o dstbu\e volumc` de denstate de cuent. La Patea a II-a, Cap.4, pa.4., Fomule coulombene, a fost făcută obsevaţa că ecuaţa: ε V ρ v ae soluţa dată de elaţa coulombană: V ε ρ v dv în cazul unu medu omogen ş nemăgnt. La fel, ecuaţle (4.2) vo avea soluţle: A x x dv, Ay y dv, Az z dv (4.22) pentu medle omogene ş nemăgnte. Înmulţnd cele te elaţ cu veso constanţ, j, k a axelo de coodonate, pe cae putem să- ntoducem sub semnul de ntegae, ezultă pn însumae (Fg.4.2):

Patea IV. Câmp magnetc staţona 59 A( P) ( dv M ( (4.23) Potenţalul vecto dat de elaţa (4.23) este soluţe a ecuaţe dfeenţale (4.20). Pentu a f soluţe a ecuaţe (4.8), tebue să dovedm că expesa (4.23) vefcă condţa de etalonae (4.9). eoaece devatele în elaţa (4.9) se fac în apot cu coodonatele punctulu opeatoul poate nta sub semnul de ntegae, ntegaea făcându-se în apot cu coodonatele punctulu M. ezultă: ( P A( P) P dvm (4.24) ( Avem: ( P P (4.25) ( ( 3 Ma avem: ( M M ( + M (4.26) ( ( ( a dn elaţa (4.4) ezultă că dv dvoth 0 ş atunc elaţa (4.26) devne: ( ' M (4.27) ( 3 3 unde '. ezultă că elaţa (4.24) se ma sce: P A( P) M ( dv ( M n ds a componenta nomală a denstăţ de cuent este nulă pe fontea a domenulu (v. Patea I, Cap.4, pa.4.3) ş, ca umae, condţa de etalonae (4.9) este îndeplntă. Inducţa magnetcă ezultă dn elaţa (4.7):

Patea IV. Câmp magnetc staţona 60 Avem: B P ( A( P) P dv ( ( P P ( ( 3 M (4.28) ş (4.28) devne: B dv 3 (4.29) elaţle (4.23) ş (4.29) sunt fomulele Bot-Savat-Laplace. P n Γ detalu S Fg.4.3. Conducto flfom. Cazul conductoaelo flfome În cazul conductoaelo flfome, domenul ae foma specală dn Fg. 4.3, în cae dmensunle secţun tansvesale sunt mult ma mc decât a tea dmensune, cae desce cuba închsă Γ. În plus, denstatea de volum a cuentulu este oentată dea lungul cube Γ. Pvnd o poţune mult mătă dn conducto (Fg.4.3), apecem că, local, vecto n, ş au aceeaş oentae. Atunc, putem sce:

Patea IV. Câmp magnetc staţona 6 dv S ş dv S ş elaţle (4.23) ş (4.29) devn: A Γ Γ B 3 (4.30) (4.3) Aplcaţe: Fomula lu Neumann pentu calculul nductvtăţ de cuplaj înte două spe flfome ce descu cubele Γ, Γ 2 ş sunt stuate înt-un medu omogen ş nemăgnt. Inductvtatea de cuplaj este (Cap.2): ϕ L 2 2 (4.32) 2 0 Γ n d l ds S Γ 2 2 Fg. 4.4. ou` spe flfome, cuplate magnetc. unde ϕ 2 este fluxul magnetc al une supafeţe S Γ 2 de boduă Γ 2 (Fg.4.4). Ţnând cont de elaţa (4.7) ş utlzând fomula lu Stokes, avem: ϕ 2 S B nds S ota nds A d l 2 (4.33)

Patea IV. Câmp magnetc staţona 62 Potenţalul vecto A este podus de cuentul cae pacuge pma spă (4.30): A (4.34) Γ Înlocund (4.34) în (4.33) ş apo în (4.32), ezultă: L 2 2 Γ (4.35) elaţa (4.35) este fomula lu Neumann. ) Cazul 2 Fe un f ectlnu nfnt de lung, pacus de cuentul electc ş aflat înt-un medu omogen ş măgnt. Poblema ae smete clndcă ş, datotă faptulu că ful este nfnt de lung, mămle nu depnd de coodonatele z ş θ. Aplcăm teoema lu Ampèe (.) pe cuba Γ de fomă cculaă cu centul pe f, de ază ş de lungme l : Γ Γ de unde ezultă: H d l Hθ Hθ Hθ lγ Hθ Γ Γ Hθ (4.36) Aplcăm teoema lu Ampèe pe cuba Γ 2 ABCA de fomă deptunghulaă, cu latule BC ş A paalele cu ful ş ţnem cont de faptul că H nu depnde de coodonatele z ş θ: H d l H + H z ( B) H H z ( ) AB BC C A H z ( B) H z ( ) H z ( B) BC H z ( ) A 0 BC A

Patea IV. Câmp magnetc staţona 63 de unde ezultă H z ( B) H z ( ). ec, componenta lu H pe decţa z este constantă. Impunând H 0 pentu 0, ezultă că H z 0. Aplcăm legea fluxulu magnetc pe supafaţa închsă Σ de fomă clndcă, cu axa pe f, de înălţme h, cu bazele S, S 2 ş supafaţa lateală S l : B nds 0 Σ dec: BzdS Bz ds + BdS B h 0 S S 2 S de unde: B 0 k Γ H θ n C S Ez S l A B n B S 2 n 2 e ac ezultă: ş: Fg.4.5. C@mpul magnetc podus de un f ectlnu pacus de cuentul electc. B H θ (4.37)

Patea IV. Câmp magnetc staţona 64 k B (4.38) 2 Admtem că potenţalul vecto A depnde doa de coodonata ş este oentat pe decţa axe oz: AkA(x,y). Atunc, avem: B A k A k A' Compaând cu elaţa (4.38), ezultă: A' ş, admţând că la 0 avem A0, ezultă: acă 0m, avem: ln A 0 A ln (4.39) emacăm că stuctua analzată ma sus ae confguaţe planpaalelă (v. Patea a II-a, Cap.4, pa.4.). acă cuentul electc este dstbut înt-un domenu ², cu denstatea de volum a cuentulu electc oentată pe decţa axe oz, atunc, folosnd ezultatele (4.38) ş (4.39), obţnem: ş: B k A 2 ln ds ds (4.40) (4.4)

Patea IV. Câmp magnetc staţona 65 elaţle (4.40) ş (4.4) sunt fomulele fomulele Bot-Savat- Laplace pentu stuctu plan-paalele.