Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 4 Serii de numere reale

5.1. Noţiuni introductive

Integrala nedefinită (primitive)

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Subiecte Clasa a VII-a

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 1 Şiruri de numere reale

riptografie şi Securitate

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

MARCAREA REZISTOARELOR

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-


Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 SPECIALIZAREA FARMACIE

Curs 2 Şiruri de numere reale

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Criptosisteme cu cheie publică III

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie*

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3.

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d)

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Algebra si Geometrie Seminar 9

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Bazele Chimiei Organice

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Subiecte Clasa a V-a

Transcript:

Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută prin sinteză? Scrie formula moleculară a acestei substanţe şi calculează-i compoziţia procentuală. (Masele atomice: C 12, H 1, N 14, O -16). Rezolvare: (NH 2 ) 2 C=O ureea; M uree = 2(14+2)+12+16 = 60 g /mol; ureea 60 g uree..12 g C..4 g H.2*14 g N..16 g O 100 g uree.%c %H..%N %O 1

%C = 100*12/60 = 20 %; %H = 100*4/60 = 6,66 %; %N = 100*28/60 = 46,66 %; %O = 100*16/60 = 26,66 %. ***************************************************************************** 1.2. Scrie simbolurile chimice pentru patru elemente organogene. Modelează formarea legăturilor chimice dintre elementele organogene enumerate şi hidrogen. Rezolvare: C, H, O, N, S, P. H 2 CH 4 H 2 O H 2 S NH 3 PH 3 hidrogen metan apă acid sulfhidric amonic fosfină H 2 CH 4 H 2 O H 2 S 2

NH 3 PH 3 ******************************************************************* 1.3. Scrie catena care se formează prin legarea a 5 atomi de carbon, liniar, numai prin legături σ. Completează valenţele libere ale atomului de carbon cu atomi de hidrogen şi scrie formula moleculară a substanţei organice obţinute. Rezolvare: C C C C C catenă liniară saturată H 3 C CH 2 CH 2 CH 2 CH 3 n-pentan Formula moleculară: C 5 H 12 n-pentan 3

******************************************************************* 1.4. a) Modelează formarea legăturilor chimice multiple posibile între carbon şi azot. b) Defineşte electronii neparticipanţi şi precizează numărul de perechi de electroni neparticipanţi în următorul compus organic: H 3 C CH 2 Ӧ H (O are 2 perechi de electroni neparticipanţi sus şi jos) Rezolvare: a) H 2 C = NH şi H C N H 2 C = NH H C N acid cianhidric b) Electronii neparticipanţi sunt electroni care se găsesc în startul de valenţă, dar care nu participă la formarea legăturii chimice. Sunt două perechi de electroni neparticipanţi. H 3 C CH 2 Ӧ H (O are 2 perechi de electroni neparticipanţi sus şi jos) etanol H 3 C CH 2 Ӧ H 4

Alcool etilic sau 1-hidroxietan ***************************************************************************** 1.5. Completează cu atomi de hidrogen următoarea catenă de atomi de carbon: C I C - C - C C C - C I C astfel încât, pentru toţi atomii de carbon, cele patru covalenţe să fie satisfăcute. Precizează natura fiecărui atom de carbon din catenă. Rezolvare: (CH 3 ) 3 C - CH 2 - CH 2 - CH 2 - CH 3 - conţine 4 atomi de carbon primari :C 1, C 6, C 7 şi C 8 ; 3 atomi de carbon secundari : C 3, C 4 şi C 5 ; 1 atom de carbon cuaternar C 2. C 7 H 3 C 1 H 3 C 2 C 3 H 2 C 4 H 2 C 5 H 2 C 6 H 3 C 8 H 3 2,2-dimetilhexan 5

2,2-dimetilhexan 2,2-dimetilhexan ***************************************************************************** 1.6. a) Scrie o catenă ciclică formată din 6 atomi de carbon care să conţină cel puţin un atom de carbon terţiar. b) Scrie o catenă aciclică nesaturată, formată din 7 atomi de carbon. Rezolvare: 6

C 7 H 14 **************************************************************************** 1.7. Precizează tipul fiecărui atom de carbon din următoarele catene hidrocarbonate: a) H 3 C - CH 2 - (CH 3 )CH - CH 2 - CH 3 - conţine 3 atomi de carbon primari; 1 atom de carbon terţiar; 2 atomi de carbon secundari. CH 3 CH 2 CH CH 2 CH 3 CH 3 7

b) HC C (CH 3 )CH HC = CH 2 HC C CH HC = CH 2 CH 3 - conţine 1 atom de carbon primar; 3 atomi de carbon terţiari; 1 atom de carbon secundar, 1 atom de carbon cuaternar. 8

c) H 2 C = C = CH CH 3 - conţine 1 atom de carbon primar; 1 atom de carbon terţiar; 1 atom de carbon secundar, 1 atom de carbon cuaternar. 9

1.8. Explică folosind cuvintele tale noţiunile: a) analiză elementară calitativă; b) analiză elementară cantitativă; 10

c) formulă brută; d) formulă moleculară. Rezolvare: analiza chimică calitativă analiza chimică cantitativă partea chimiei analitice care se ocupă cu stabilirea componenţilor (elemente, ioni, grupări) din substanţa analizată partea chimiei analitice care se ocupă cu determinarea cantităţii dintr-un constituent, gravimetric, volumetric sau instrumental Formule chimice Compoziţia chimică a substanţelor se redă prin formule care se clasifică în felul următor: Formulele brute exprimă compoziţia substanţei prin numărul de atomi din fiecare element în raport cu unul dintre elemente. Cunoscând masele atomice ale elementelor, se poate calcula numărul de atomi din fiecare element, în raport cu unul dintre elemente. Se împarte conţinutul procentual din fiecare element la masa atomică a elementului; raporturile obţinute se împart la cel mai mic dintre ele. Formulele moleculare redau numărul de atomi ai fiecărui element cuprinşi într-o moleculă, atunci când se cunoaşte masa moleculară a substanţei. Formula moleculară se poate stabili experimental obţinând formula brută şi masa moleculară. Formula moleculară poate coincide cu formula brută sau poate fi multiplu întreg al acesteia. ***************************************************************************** 1.9. În urma combustiei a 3.52 g substanţă organică s-au obţinut 7.04 g CO 2 şi 2.88 g H 2 O. Determină formulele procentuală, brută şi moleculară, ştiind că substanţa organică are masa molară 88 g /mol. (Masele atomice: C 12, H 1, O 16). Rezolvare: 11

3,52 g 7,04 g 2,88 g C x H y O z + to 2 xco 2 + y/2h 2 O 88 g x*44 g (y/2)*18 M C x H y O z = 88 g /mol; MCO 2 = 12 + 2*16 = 44 g /mol; MH 2 O = 2 + 16 = 18 g /mol. x = (88*7,04)/(3,52*44) = 4; y = (88*2,88)/(3,52*9) = 8; M C x H y O z = x*12 + y*1 + z*16 = 88 g /mol; 4*12 + 8*1 + z*16 = 88; z*16 = 32; z = 2. Formula moleculară este: C 4 H 8 O 2 Formula brută este: (C 2 H 4 O) n unde n = 2; Calculăm formula procentuală: 88 g C 4 H 8 O 2 4*12 g C..8*1 g H 2*16 g O 100 g C 4 H 8 O 2 % C. % H % O ------------------------------------------------------------------------------- % C = 100*4*12/88 = 54,54 % 12

% H = 100*8/88 = 9,09 % % O = 100*2*16/88 = 36,36 %. ***************************************************************************** 1.10. S-a supus analizei elementare o hidrocarbură cu masa molară 84 g /mol. S-au analizat 1,68 g hidrocarbură şi s-au obţinut 120 mmoli CO 2. Determină formula moleculară a hidrocarburii şi scrie o formulă de structură posibilă ştiind că are în moleculă o legătură π. (Masele atomice: C 12, H 1). Rezolvare: 1,68 g 0,12 moli C x H y + to 2 xco 2 + y/2h 2 O 84 g x moli M C x H y = 84 g /mol; 120 mmoli CO 2 = 0,120 moli CO 2 x = (84*0,12)/1,68 = 6 M C x H y = x*12 + y*1 = 84 g /mol; 6*12 + y = 84 Y = 12 Formula moleculară este: C 6 H 12 H 2 C = CH CH 2 CH 2 - CH 2 CH 3 H 3 C - HC = CH CH 2 - CH 2 CH 3 H 3 C - CH 2 HC = CH - CH 2 CH 3 1-hexenă 2-hexenă 3-hexenă 13

1-hexenă 1-hexenă 1-hexenă H 2 C = CH CH 2 CH 2 - CH 2 CH 3 1-hexenă 14

15

***************************************************************************** 1.11. În molecula unei substanţe organice care conţine 2 atomi de brom, numărul atomilor de hidrogen este de două ori mai mare decât numărul atomilor de carbon. În urma analizei a 2,16 g din aceeaşi substanţă organică s-au obţinut 3,76 g precipitat, alb-gălbui de AgBr. Determină formula moleculară a substanţei organice şi calculează-i compoziţia procentuală. (Masele atomice: C -12, H -1, Br -80, Ag 108). Rezolvare: Formula moleculară este: C x H 2x Br 2 M C x H 2x Br 2 = x*12 + 2x*1 + 2*80 = (26x + 160) g /mol. 16

2,16 g 3,76 g C x H 2x Br 2 2AgBr pp alb-gălbui (14x + 160) g 2*188 g M AgBr = 108 + 80 = 188 g /mol (14x +160) = (2,16*2*188)/3,76 (14x + 160) = 216 14x = 56 x = 4 Formula moleculară este: C 4 H 8 Br 2 Calculăm compoziţia procentuală: M C 4 H 8 Br 2 = 4*12 + 8*1 + 2*80 = 216 g /mol. 216 g C 4 H 8 Br 2 4*12 g C..8*1 g H 2*80 g Br 100 g C 4 H 8 Br 2 % C. % H % Br ------------------------------------------------------------------------------- % C = 100*4*12/216 = 22,22 % % H = 100*8/216 = 3,70 % % O = 100*2*80/216 = 74,07 %. ***************************************************************************** 1.12. O substanţă organică necunoscută formează la descompunerea termică (sau analiza) a 1,86 g substanţă, 448 ml CO (c.n.), 1,76 g CO 2 şi 1,62 g H 2 O. Ştiind că molecula substanţei organice conţine 2 atomi de carbon, determină formula ei moleculară. (Masele atomice: C 12, H 1, O -16). 17

Rezolvare: 1,86 g 0,448 l 1,76 g 1,62 g C x+y H z O t + vo 2 xco + yco 2 + z/2h 2 O (24 + z + 16t) g x*22,4 l y*44 g (z/2)*18 MC 2 H z O t = 2*12 + z*1 + t*16 = (24 + z + 16t) g /mol; Substanţa organică conţine 2 atomi de carbon, deci x + y = 2 iar dintr-un mol de substanţă la descompunere termică vor rezulta x moli de CO şi y moli de CO 2. MCO 2 = 12 + 2*16 = 44 g /mol; 448 ml CO = 0,448 l CO; 0.448*y*44 = x*22.4*1.76 2y = 4x y = 2x x + 2x =2 3x = 2 x = 2/3 y = 4/3 Îl calculăm pe z din reacţie: z =[ (4/3)*44*1,62]/(1.76*9) = 6 MC 2 H 6 O t = (1,86*22,4*2/3)/0,448 = 62 g /mol; 24 +6 +16t = 62 16t = 32 18

t =2. Formula moleculară este: C 2 H 6 O 2 Bilanţul oxigenului: t +2v = x +2y +0,5z 2 + 2v = 2/3+8/3+0,5*6 2v = 10/3 +3-2 2v = 10/3 + 3/3 2v = 13/3 v =13/6 C x+y H z O t + vo 2 xco + yco 2 + z/2h 2 O C 2 H 6 O 2 + 13/6O 2 2/3CO + 4/3CO 2 + 3H 2 O 6C 2 H 6 O 2 + 13O 2 4CO + 8CO 2 + 18H 2 O *********************************************************************************** 1.13. Densitatea în raport cu aerul a unei hidrocarburi care conţine 20 % H este de 1,038. Care este formula moleculară a hidrocarburii. (Masele atomice: C 12, H 1 iar M aer = 28,9 g /mol). Rezolvare: MC x H y = x*12 + y*1 d aer = MC x H y / M aer = 1.038 MC x H y = 1.038*28.9 = 30 g /mol; 19

12x + y = 30 30 g C x H y.12x g C.y g H 100 g C x H y 80 %C..20 %H ------------------------------------------------------------ x = (30*80)/(100*12) = 2 12*2 + y = 30 y = 6 Formula moleculară este C 2 H 6 Etan H 3 C CH 3 Etan H 3 C CH 3 ************************************************************ 1.14. S-au supus analizei elementare 0,2 moli dintr-o substanţă organică, A şi s-au obţinut 2,24 l N 2. Dioxidul de carbon obţinut a fost barbotat în 400 ml soluţie de Ca(OH) 2 de concentraţie 0,1 M obţinându-se 60 g de precipitat de CaCO 3. Apa obţinută, introdusă în 200 g soluţie de H 2 SO 4 de concentraţie 30 % îi scade concentraţia la 28,22 %. Ştiind că în molecula 20

substanţei A se găsesc, pe lângă alţi atomi şi 2 atomi de O determină formula moleculară a substanţei A. (Masele atomice: C 12, H 1, N 14, O 16, S 32, Ca 40) Rezolvare: Determinăm masa de N din N 2 rezultat: MN 2 = 14*2 = 28 g /mol; 1 mol N 2 22,4 l N 2.28 g N 2 x moli N2 2,24 l N 2.. m N m N = 2,24*28/22,4 = 2,8 g N Determinăm masa de C din CO 2 rezultat şi transformat în CaCO 3 : MCaCO 3 = 40 + 12 +3*16 = 100 g /mol; 100 g CaCO 3..12 g C 60 g CaCO 3..m C m C = 60*12/100 = 0,72 g C Determinăm masa de H din x g de H 2 O rezultată : Vom calcula masa de apă care introdusă în 200 g soluţie de H 2 SO 4 de concentraţie 30 % îi scade concentraţia la 28,22 %. Soluţia 1: m s1 = 200 g soluţie H 2 SO 4 de concentraţie 30 %; m d1 =? c p1 = 30 % ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 21

Soluţia 2: m s2 = (200+x) g soluţie H 2 SO 4 de concentraţie 28,22 %; m d2 = m d1 c p2 = 28,22 % unde x reprezintă masa de apă introdusă. Formula: 100 g soluţie.. c p1 m s1 m d1 Calculăm m d1 m d1 = 200*30/100 = 60 g H 2 SO 4 m d2 = m d1 = 60 g H 2 SO 4 (200 + x) g sol..60 g H 2 SO 4 100 g sol 28,22 g H 2 SO 4 (200 + x) = 100*60/28,22 200 + x = 212,61 x = 12,61 g H 2 O MH 2 O = 2 + 16 = 18 g /mol 18 g apă 2 g H 12,61 g apă m H m H = 12,61*2/18 = 1,4 g H Calculăm masele de C, H, N dintr-un mol de substanţă A cu formula C x H y N z O 2 22

0,2 moli A m C.m H m N 1 mol A.12x y..14z 0,2 moli A 0,72 g C 1,4 g H 2,8 g N 1 mol A 12x y..14z x = 0,72/(0,2*12) = 3 y = 1,4/0,2 = 7 z = 2,8/(0,2*14) = 1 Substanţa A conţine 2 atomi de O deci: Formula moleculară este: C 3 H 7 NO 2 ***************************************************************************** 1.15. În condiţii normale 532 cm 3 dintr-o hidrocarbură gazoasă cântăresc 1,33 g şi formează, prin arderea a 2,1 g hidrocarbură, 6,6 g CO 2. Determină formula moleculară a hidrocarburii. Rezolvare: MC x H y = x*12 + y*1 532 cm 3 hidrocarbură= 0,532 l hidrocarbură Calculăm masa molară a hidrocarburii C x H y (12x + y) g C x H y 22,4 l C x H y 1,33 g C x H y...0,532 l C x H y (12x +y) = (1,33*22,4)/0,532 = 56 g C x H y MCO 2 = 12 + 2*16 = 44 g /mol; 23

56 g C x H y x*44 g CO 2 2,1 g C x H y..6,6 g CO 2 x = (56*6,6)/(2,1*44) = 4 12x + y = 56 12*4 + y = 56 y = 8 Formula moleculară este C 4 H 8 ***************************************************************************** 1.16. Determină formulele brute ale substanţelor care au rapoartele de masă: a) C : H : O = 3 : 1 : 4; b) C : H : N = 6 : 2 : 7; c) C : H : N : O = 9 : 2 : 7: 8. Masele atomice: C 12, H 1, O -16, N 14. Rezolvare: a) C : H : O = 3 : 1 : 4; Amplificăm raportul de masă până la multipli ai maselor atomice. Se amplifică cu 4: C : H : O = 12 : 4 : 16; 12 g C reprezintă 1 atom de C, 4 g H reprezintă 4 atomi de H şi 16 g O reprezintă 1 atom de O deci formula brută va fi CH 4 O ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- b) C : H : N = 6 : 2 : 7; Amplificăm raportul de masă până la multipli ai maselor atomice. Se amplifică cu 2: 24

C : H : N = 12 : 4 : 14; 12 g C reprezintă 1 atom de C, 4 g H reprezintă 4 atomi de H şi 14 g N reprezintă 1 atom de N deci formula brută va fi CH 4 N ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- c) C : H : N : O = 9 : 2 : 7: 8. Amplificăm raportul de masă până la multipli ai maselor atomice. Se amplifică cu 4: C : H : N : O = 36 : 8 : 28 : 32; 36 g C reprezintă 3 atomi de C, 8 g H reprezintă 8 atomi de H, 28 g N reprezintă 2 atomi de N şi 32 g O reprezintă 2 atomi de O deci formula brută va fi C 3 H 8 N 2 O 2 ***************************************************************************** 1.17. O substanţă organică B, are formula moleculară C 4 H 10 O 2. Se cere: a) calculează formula procentuală a substanţei B; b) Determină formula brută a substanţei B; c) Scrie o formula de structură pentru substanţa B, ştiind că are în molecula numai legături σ şi are o structură aciclică. Masele atomice: C 12, H 1, O 16. Rezolvare: MC 4 H 10 O 2 = 4*12 + 10*1 + 2*16 = 90 g /mol; 90 g C 4 H 10 O 2 48 g C 10 g H..32 g O 100 g C 4 H 10 O 2 % C % H..% O % C = (100*48)/90 = 53,33 % % H = (100*10)/90 = 11,11 % 25

% O = (100*32)/90 = 35,55 % Formula procentuală a substanţei B este 53,33 % C; 11,11 % H; 35,55 % O. Formula brută este C 2 H 5 O. Formula moleculară este: C 4 H 10 O 2 HO C 1 H 2 C 2 H 2 C 3 H 2 C 4 H 2 OH 1,4 butandiol 1,4 butandiol ***************************************************************************** 1.18. În urma analizei a 6,32 g substanţă organică a cărei moleculă este formată din carbon, hidrogen, oxigen şi un atom de sulf s-au obţinut 5,376 l CO 2, 2,16 g H 2 O şi 9,56 g PbS. Determină formula moleculară a substanţei. (Masele atomice: C -12, H 1, O 16, S 32, Pb 207). Calculăm masa de C din CO 2 rezultat: 22,4 l CO 2.12 g C 5,376 l CO 2. m C 26

m C = (5,376*12)/22,4 = 2,88 g C Calculăm masa de H din H 2 O rezultată: MH 2 O = 2*1 + 16 = 18 g H 2 O 18 g H 2 O 2 g H 2,16 g H 2 O m H m H = (2,16*2)/18 = 0,24 g H Calculăm masa de S din PbS rezultată: MPbS = 207 + 32 = 239 g PbS 239 g PbS.32 g S 9,56 g PbS m S m S = (9,56*32)/239 = 1,28 g S Formula moleculară a substanţei B este: C x H y O z S 6,32 g B....m C m H m O....m S M B....12x.. y...16z 32 g S Facem înlocuirile: 6,32 g B....2,88 g C 0,24 g H m O...1,28 g S M B.. 12x. y....16z 32 g S Calculăm masa de O notată cu m O : 27

6,32 = 2,88 + 0,24 + m O + 1,28 m O = 6,32- (2,88 +0,24 + 1,28) m O = 1,92 g O Calculăm masa molară a lui B notată cu M B : M B = (6,32*32)/1,28 = 158 g / mol. Calculăm pe x, y şi z: x = (158*2,88)/(6,32*12) = 6 y = (158*0,24)/(6,32*1) = 6 z = (158*1,92)/(6,32*16) = 3 deci formula moleculară a substanţei B este: C 6 H 6 SO 3 acid benzensulfonic C 6 H 5 -SO 3 H 28

acid benzensulfonic C 6 H 5 -SO 3 H acid benzensulfonic C 6 H 5 -SO 3 H ***************************************************************************** 29

30