1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul adiabatic γ = 7 / 5, iar temperatura minimă atinsă de gaz în acest proces termodinamic ciclic este t = 27 C. Calculati randamentul motorului. a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
2. Raportul dintre lucrul mecanic efectuat de un motor termic şi căldura primită de la sursa caldă, pe durata unui ciclu complet, este η = 0,25. Motorul cedează sursei reci căldura 360 J. Căldura primită de la sursa caldă este: a. 288 J b. 450 J c. 480 J d. 1440 J
3. O cantitate dată de gaz ideal poate trece dintr-o stare de echilibru termodinamic 1 într-o altă stare de echilibru termodinamic 2, prin două procese termodinamice distincte (transformările 1-3-2, respectiv 1-4-2), reprezentate în coordonate p-v în figura alăturată. Se cunoaşte că C V 3R 2 Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1-3-2 si determinaţi valoarea căldurii primite de gaz în transformarea 1-4-2. a. 160KJ; 200KJ b. 160KJ; 320KJ c. 100J; 200J d. NICI UNA
4. O cantitate υ= 4 moli de gaz ideal Monoatomic evoluează între două stări de echilibru termodinamic 1 şi 2 prin două procese distincte: 1 A 2 şi 1 B 2, reprezentate în coordonate p-t în figura alăturată. Se cunosc: 1 600K p 3R CV 2 1 2 atm şi se consideră ln2 0,693. Calculaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în procesul 1 A 2. si căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în procesul 1 B 2. p 2 1 atm a. 3,85KJ; 320KJ b. 1,36KJ; 200J c. 3,85KJ; 200J d. NICI UNA
5. O cantitate υ = 2 moli de gaz ideal 3R monoatomic parcurge ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate p V din alăturată. Se consideră cunoscută valoarea temperaturii în starea de echilibru termodinamic(1), T1 400K C V Determinaţi: a. căldura molară corespunzătoare transformărilor 12 si 31; b. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior în transformarea 31 şi precizaţi dacă această căldură este absorbită sau cedată de gaz. 2 A. 3R/2; 0; 0 B. 5R/2; 0; 0 C. 5R/2; ; 0 D. NICI UNA
6. Un sistem termodinamic aflat într-un înveliş adiabatic primeşte 80 J din exterior sub formă de lucru mecanic, apoi efectuează un lucru mecanic 1,24 kj. În aceste condiţii, variaţia energiei sale interne este: a. 1320 J b. 1320 J c. 1160 J d. 1160 J
7. Un mol de gaz ideal monoatomic având exponentul adiabatic γ = 5 / 3,parcurge ciclul termodinamic reprezentat în coordonate p-v în figura alăturată. Cunoscând T1 300K temperatura gazului în starea de echilibru termodinamic (1), determinaţi: a. căldura molară în transformarea 1 2 ; A. 3R B. 2R C. 5R D. NICI UNA
8. Procesul ciclic 1 2 3 1 reprezentat în coordonate p-v în figura alăturată,este parcurs de υ = 5mol de gaz ideal cu exponentul adiabatic γ = 5 /3. Transformarea 1 2 este o transformare la temperatură constantă T 1 600K, iar volumul în starea 2 este de 5 ori mai mare decât volumul în starea 1. Se cer: a. căldura schimbată cu exteriorul în transformarea 2 3 ; b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu exteriorul în transformarea 1 2 ; Se cunoaşte că ln5 1,6. a. 311,6J; 29,4KJ b. 207KJ; 42,9KJ c. 311,6KJ; 24,9J d. NICI UNA
9. O cantitate constantă de gaz ideal efectuează transformarea ciclică 12341 reprezentată în coordonate p-v în figura alăturată. Transformarea în care gazul primeşte lucrul mecanic este: a. 1 2 b. 2 3 c. 3 4 d. 4 1
10. O cantitate dată de gaz ideal monoatomic descrie procesele ciclice 1 2 4 1, respectiv 1 2 3 4 1 reprezentate încoordonate V-T în figura alăturată. Se cunosc: t1 327C p 1 1 atm V1 2l t1 27C (ln2=0,7). Determinati raportul 1421 / 4324 a. 4,4 b. 6,4 c. 1,2 d. Nici una
11. Două motoare termice funcţionează cu aceeaşi cantitate de gaz ideal monoatomic, (γ = 5 / 3), după ciclurile Ι (12341), respectiv ΙΙ (35673),reprezentate în coordonate p-v în figura alăturată. Raportul randamentelor este: a. 1 b. 2.5 c. 6 d. Nici na
12. O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (γ = 5 / 3) aflat iniţial în starea caracterizată de presiunea p1 100kPa, volumul V1 1l şi temperatura T1 300K efectuează procesul ciclic reprezentat în coordonate p-t în figura alăturată. Se cunoaşte că în starea 2 temperatura gazului este T2 4T1, în starea 3 presiunea este p3 0,5 p1 Modulul căldurii cedate de gaz într-un ciclu este o fracţiune f din căldura primită de gaz într-un ciclu. Se cunoaşte ln2 = 0,693. Valoarea fracţiunii f este: a. 1 b. 9,37 c. 2,17 d. Nici una
13. Un mol de heliu cu exponentul adiabatic γ = 5/3 se găseşte la presiunea şi volumul. Gazul suferă o transformare ciclică în care dependenţa densităţii gazului de temperatură este ilustrată în figura alăturată. În procesele 2 3 şi 4 1 densitatea şi temperatura absolută variază astfel încât ρ T = ct, iar în transformarea 1 2 temperatura se dublează. Căldura primită de heliu este: a. 1KJ b. 5,2 J c. 5,2 kj d. Nici una V 1 4 dm 3 p1 200kPa