Analiza bivariata a datelor

Σχετικά έγγραφα
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Analiza diferentiala a datelor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Subiecte Clasa a VII-a

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

CURS I ELEMENTE DE BAZĂ

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Curs 4 Serii de numere reale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

MARCAREA REZISTOARELOR

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Recapitulare - Tipuri de date

Integrala nedefinită (primitive)

sistemelor de algebrice liniarel

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

TESTE STATISTICE PENTRU DATE ORDINALE. M. Popa

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Analiza datelor de marketing utilizand S.P.S.S. - analiza diferentiala -

Distribuţia multinomială Testul chi-pătrat. M. Popa

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

CURSUL AL VII-LEA. 1. Eşantion. 2. Eşantionare

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Subiecte Clasa a VIII-a

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

PRELEGEREA XII STATISTICĂ MATEMATICĂ

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

V O. = v I v stabilizator

Tema: şiruri de funcţii

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

8 Intervale de încredere

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 1 Şiruri de numere reale

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

9 Testarea ipotezelor statistice

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

7 Distribuţia normală

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Mihai Orzan joi, 19:30, sala 1406

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

DistributiiContinue de Probabilitate Distributia Normala

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CURS: METODE EXPERIMENTALE ÎN FCS

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Modelarea şi Simularea Sistemelor de Calcul Distribuţii ( lab. 4)

Cursul 6. Tabele de incidenţă Sensibilitate, specificitate Riscul relativ Odds Ratio Testul CHI PĂTRAT

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară


Transcript:

Aaliza bivariata a datelor

Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie

Variabilele omiale Tabele de frevete (otigeta) osiderata simulta petru doua sau mai multe variabile arateristie aeluiasi esatio. Coefiietul de orelatie (valori itre - si +) r ad b = phi [( a + b)( + d)( a + )( b + d / )] Diretia asoierii este data de valoarea lui (r (r phi ) Gradul de semifiatie al asoierii ditre opiiile subietilor ostituiti i ele doua esatioae idepedete este determiat u ajutorul testului, MNemar sau Fisher.

Testul eparametri! Bazat pe ipoteza ula: H 0 : u exista diferete semifiative itre ele doua variabile. r k O = ij Aij ) ( A i= j=! Valoarea alulata a testului se ompara u valoarea tabelata t a aestuia, obtiuta i futie de probabilitatea de garatare a rezultatului si gradele de libertate asoiate: : (r-)(k )(k-). ). t : se aepta ipoteza ula > t : se respige ipoteza ula ij

Testul eparametri! Petru mai mult de doua subesatioae idepedete trebuie a frevetele Oij > si Oij < 5 sa u depaseasa 0%.! Masurarea gradului de asoiere se poate realiza u ajutorul oefiietului de otigeta: C = N +

Testul Fisher! Ilouieste testul atui ad dimesiuea esatioului N<40 si k=r=! Testul probabilitatii exate (Fisher) are aeiasi ipoteza ula: H 0 : u exista diferete semifiative itre ele doua variabile. ( A + B)!( C + D)!( A + C)!( B + D)! p = N! A! B! C! D!! Valoarea alulata p a testului se ompara u probabilitatea de garatare a rezultatului (ex.: 95%). p 0,05 : se respige ipoteza ula p > 0,05 : se aepta ipoteza ula

Testul MNemar! Ilouieste testul atui ad ele doua esatioae ivestigate u sut idepedete! Testul MNemar are aeiasi ipoteza ula: H 0 : u exista diferete semifiative itre ele doua variabile. ( a d ) = a + d! a si d reprezita frevetele subesatioaelor idepedete.! Iterpretarea este aeiasi a si i azul testului : t : se aepta ipoteza ula > t : se respige ipoteza ula

Variabilele ordiale Tabele de frevete (otigeta) osiderata simulta petru doua sau mai multe variabile arateristie aeluiasi esatio. Masurarea gradului de asoiere se poate utiliza oefiietul Spearma de orelatie a ragurilor ρ = 6 ( i= ) Diretia asoierii este data de valoarea lui ρ sau γ. Gradul de semifiatie al asoierii ditre opiiile subietilor ostituiti i ele doua esatioae idepedete este determiat u testului semifiatiei oefiietului Spearma. D i

Coefiietul de orelatie Spearma! Bazat pe ipoteza ula: H 0 : u exista o orelatie itre variabilele ivestigate. Z =! Valoarea alulata Z a testului se ompara u valoarea tabelata Z t a aestuia, obtiuta i futie de probabilitatea de garatare a rezultatului. -Z t Z Z t : se aepta ipoteza ula altfel : se respige ipoteza ula ρ

Coefiietul de orelatie γ al lui Goodma si Kruskall! Se poate utiliza atui ad oefiietul Spearma u ofera valori oludete.! Valoarea lui γ,, la fel a si ρ, poate lua valori i itervalul - si +. γ = P P +! P se obtie imultid valoarea frevetei di oltul di staga sus a tabelului de frevete asoiat u valorile de pe radul urmator, fara ea are se afla imediat sub ea, si u elelalte valori ale tabelului, dupa are se isumeaza u produsul ditre prima valoare a radului urmator si suma frevetelor iepad de pe radul urmator, isa di ou fara valoarea aflata imediat sub ea, iterativ.. Q se aluleaza dupa aeleasi reguli, isa iepad di dreapta sus. Q Q

Variabilele metrie Tabele de frevete (otigeta) osiderata simulta petru doua sau mai multe variabile arateristie aeluiasi esatio. Masurarea gradului de asoiere se poate utiliza oefiietul Pearso de orelatie a ragurilor r = ( xi ) ( xi ) ( yi ) ( Diretia asoierii este data de valoarea lui r. xi i i i= i= i= i= i= i= i= Gradul de semifiatie al asoierii ditre opiiile subietilor ostituiti i ele doua esatioae este determiat pri testarea semifiatiei statistie a oefiietului r. x y y i y i )

Coefiietul de orelatie Pearso! Utilizat petru variabile otiue, ormale, u dispersii asemaatoare! Bazat pe ipoteza ula: H 0 : u exista o orelatie itre variabilele ivestigate (r u este i mod semifiativ diferit de zero). + r,53 + log0 ( ) Z = r 3! Valoarea alulata Z a testului se ompara u valoarea tabelata Z t a aestuia, obtiuta i futie de probabilitatea de garatare a rezultatului. -Z t Z Z t : se aepta ipoteza ula altfel : se respige ipoteza ula