CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ IX Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE F. Un aerotat e deplaeză, vertical în u, cu viteza contantă v -. La oentul în care aerotatul e - află la altitudinea de 7,4, din aceta e deprinde un şurub. Cunocând acceleraţia gravitaţională g şi neglijând frecările cu aerul, tipul după care şurubul atinge uprafaţa Păîntului, precu şi viteza acetuia la ol unt: a. 7,5 ;,75 b. 7,7 ;,77 c. ; d. 4 ; 4 e. 8 ; 4,4 F. Coniderând cunocută ditanţa Păânt-Lună 84 4 k şi viteza undelor radio necear propagării unui enal radio pe ditanţa Păânt-Lună- Păânt ete: a.,8 b.,78 c.,5 d.,5 e.,8 c k -, tipul F. O anie alunecă liber pe o pârtie. Unitatea de aură a coeficientului de frecare la alunecare dintre anie şi zăpadă ete: a. N b. kg c. K d. e. adenional F4. Relația care expriă dependenţa accelerației gravitaționale de altitudinea h ăurată deaupra Polului Nord, coniderând cunocută accelerația gravitațională la nivelul olului g, ete: R a. g g R h b. R R R h R h g g c. g g d. g g ( R h) e. g g ( R h) R R h F5. Un bloc de piatră cu aa kg ete lanat cu viteza iniţială v 5 / de-a lungul unei uprafeţe orizontale. În tipul deplaării, aupra blocului de piatră acţionează o forţă de frecare la alunecare contantă F N. Intervalul de tip după care blocul de piatră e opreşte ete: f a. t 5 b. t c. t d. t 5 e. t 4 F. Două cuburi de gheaţă cu aele g şi repectiv 5 g unt legate printr-un fir ideal. Acţionând aupra cubului cu aa cu o forţă orientată vertical în u, F 8 N, iteul e deplaează vertical în u, accelerat. Valoarea teniunii ecanice din firul de legătura ete: a. T 8 N b. T 7, N c. T, N d. T N e. T 8,5 N F7. Un balon eteorologic tranportă echipaente științifice. Nacela balonului cântărește 7 kg și ete legată de balon prin interediul unui cablu cconfecţionat prin îpletirea a patru fire de oțel. Dacă nacela e leagă de un ingur fir de oțel, e contată că alungirea acetuia ete,44. Alungirea cablului forat prin îpletirea celor patru fire ete: a.,7 μ b.,8 μ c.,7 d.,8 e.,8
F8. Accelerația gravitațională la nivelul ării are valoarea - g E - 9,78 la Ecuator și valoarea g 9,8 la Poli. Două corpuri identice, de aă g fiecare, unt așezate pe uprafața Păântului, E la nivelul ării, unul la Polul Nord, celălalt la Ecuator. Greutatea corpului, ăurată la Polul Nord ete, față de greutatea ăurată la Ecuator: a. ai ică cu N b. ai ică cu N c. egală d. ai are cu N e. ai are cu N F9. Ecuaţia işcării unui obil ete: x 4 t t. Moentul la care viteza obilului ete egală cu o treie din viteza iniţială ete: a.,5 b. c.,5 d. e. G. Condițiile eențiale pentru forarea norilor unt: a. topirea ghețarilor b. evaporarea accelerată c. trat atoferic rece d. condenarea și ubliarea vaporilor de apa e. lipa vântului G. Diferența dintre valoarea axiă și valoarea iniă a teperaturii e nuește: a. altitudine terică b. aplitudine terică c. latitudine terică d. raport teric e. valoare terică G. Nivelul apei ărilor și oceanelor a crecut cu - c în ultiul ecol. De acet fenoen e face vinovat/vinovată: a. uonul b. încălzirea globală c. areea d. cantitatea de precipitații aduă de uragane e. cantitatea de apă aduă de fluvii G4. În ezoferă teperatura cade pentru că: a. nu exită ozon b. nu exită oxigen c. ete ai aproape de Soare d. conține puține gaze e. ditanța față de uprafața Păântului e are G5. Tipul de cliă din bazinul Aazonului e nuește: a. teperat oceanică b. uonică c. editeraneeană d. ecuatorială e. ubtropicală G. Vântul nuit irocco bate: a. dinpre udul pre nordul Autraliei b. dinpre Munții Stâncoși pre Podișul Preeriilor c.dinpre Africa pre udul Europei d. dinpre Munții Făgăraș pre Podișul Tranilvaniei e. dinpre India pre Oceanul Indian G7. Stratul atoferei în care e forează aurorele boreale și autrale e nuește: a. teroferă b. tratoferă c. exoferă d. ezoferă e. tropoferă G8. În copoziția atoferei cel ai are procent îl deține: a. oxigenul b. hidrogenul c. azotul d. ozonul e. dioxidul de carbon G9. Norii groși, de culoare gri, ce produc precipitații și zăpezi peritente, e nuec: a. cirru b. tratu c. foehn d. lenticulari e. cuulonibu
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ X Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE Se conideră cunocute: N A, olecule/ ol şi R 8,J/ol K F. Un grup de cercetători a propu utilizarea diferenţei de teperatură dintre uprafaţa şi fundul oceanului pentru a pune în işcare o turbină, pornind de la un odel care utilizează un gaz ideal ce uferă o incalzire izobară -, urată de o răcire izocoră - şi de o copriare izoteră -. Cunocând raportul V V, 5, raportul energiilor interne U a., b., 5 c. d., 87 e., 5 F. În tipul unei expediții pe vârful Everet a fot ăurată preiunea atoferică utilizând la altitudini edii un baroetru cu ercur, iar la altitudini ari un baroetru pe bază de enzori cu critale. La altitudinea de 5.4k, unde -a tabilit tabăra de bază, preiunea ăurată a fot p 4 torr. În vârf, la altitudinea de 8848, preiunea ăurată a fot p 5torr. Față de preiunea ăurată în tabăra de bază, preiunea ăurată la altitudinea arxiă a căzut cu aproxiativ: a. % b.,58% c.,% d.,7% e. 7 % F. Un ol de gaz ideal uferă tranforarea reprezentată în figura de ai jo. Legea tranforării ete : a. pv pv p p b. V V c. pt pt p p d. T T T T e. V V F4. Un ol de gaz ideal onoatoic ( CV,5 R) uferă o încălzire izobară, în care variația energiei interne reprezintă 75 % din căldura priită. Căldura priită de gaz ete 997,J. Variația teperaturii gazului ete: a. C b. K c. 4 C d.,5 C e. 4 K F5. În graficul din figura alăturată ete reprezentată dependenţa energiei interne a trei cantităţi diferite de gaze ideale, biatoice, în funcţie de teperatura acetora. Relaţia corectă între cantităţile de gaz ete: a. b. c.. d. e.. F. Un cilindru orizontal, cu aria ecţiunii tranverale S, ete închi la abele capete și îpărțit în trei copartiente egale cu ajutorul a două pitoane de ae și repectiv care e pot işca fără frecări. În cele trei copartiente e află aer, coniderat gaz ideal, la preiunea p şi teperatura T. Se aduce cilindrul în poziţie verticală, enţinând contantă teperatura şi e contată că voluele celor trei copartiente repectă relaţiile V V şi V V. Raportul aelor celor două pitoane ete: a. / / b. / / c. / / 5 d. / / e. / / F7. Evangelita Torricelli (8 47) a propu o etodă de ăurare a preiunii atoferice prin inventarea baroetrului cu ercur în anul 4. Baroetrul cu ercur ete un tub lung de ticlă aupat la unul din capete care a fot uplut cu ercur și apoi răturnat într-o cuvă cu ercur. S-a deterinat atfel foarte ușor că preiunea atoferică are valoarea p : a. Pa b. Bar c. at d. torr e. 7 col Hg
F8..Dechizând robinetul unei butelii, preiunea gazului aflat în ea cade cu f 8 % iar teperatura abolută cade cu %. Procentul cu care a căzut aa gazului ete: a. % b. 5 % c. % d. 4 % e. % F9. Cunocând aa olară a olecule de oxigen O g/ol, aa unei olecule de ozon O ete aproxiativ: a. 8 kg b. 8 kg c. 5, kg d. 5, kg e. kg G Încălzirea globală ete fenoenul de creștere continuă a teperaturilor edii înregitrate ale atoferei în iediata apropiere a olului, precu și a apei oceanelor. Una din cauzele acetui fenoen o reprezintă: a. inundațiile b.cultivarea cerealelor c.topirea ghețarilor d.defrișările aive e.grătare G. Suprafața pe care e înregitrează o anuită ditribuție a preiunii atoferice, poartă denuirea de: a. hartă inoptică b.câp baric c. prognoză d. vânt e. front atoferic G. Stratul de ozon care protejează păântul de radiațiile UV e află ituat în: a. tropoferă b. ezoferă c.ionoferă d. tratoferă e. tropopauză G4. Fora de precipitație olidă, care cade ub foră de grăunțe de gheață aproape ferice, al căror diaetru nu depășește 5, e nuește: a. burniță b. polei c. bruă d. chiciură e. ăzăriche G5. Analiza tărilor atoferei e concretizează în: a. hărți inoptice, b. buna c. defășurarea în d. propectarea e. identificarea diagrae, iagini defășurare a iguranță a corectă a exploatării urelor de poluare atelitare și grafice activităților indutriale tranporturilor aeriene diferitelor reure G. Condițiile cliatice au exercitat peranent o influență directă au indirectă aupra oaenilor,cu reflectare în denitatea populației unor teritorii. Denități ari ale populației unt în: a. Sahara b.udul Autraliei c.vetul Europei d.patagonia e.nordul Europei G7. Exită anifetări vizibile au audibile ale electricităţii exitente în atoferă. Ele reprezintă de fapt efectele unor decărcări electrice dicontinue, adică fulgerul şi tunetul luate îpreună, repetate între nori, repectiv nori şi păânt. Se prezintă ub foră de linii inuoae, tratificări intabile ale aerului, unt înoţite de avere, grindină, vânturi violente, contrate terice rapide și poartă denuirea de: a. oraje b. tornade c. uragane d. taifune e. tunai-uri G8. Coniderând cunocute S 75 kcal/c / an, T kcal/c / an, D 5 kcal/c / an, A 5 kcal/c / an, R 7 kcal/c / an, bilantul radiativ Q ete egal cu: a. 85 b. 55 c. 45 d. 5 e.5 G9. În zonele ecetoae, oaenii au contruit iazuri. Multe dintre acetea e găec în unitatea arcată pe hartă cu litera: a. A b. D c. I d. B e. E
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ XI Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE F. Un ocilator liniar aronic are aplitudinea işcării A 4c. Valoarea elongaţiei pentru care energia a cinetică ete egală cu energia potenţială ete aproxiativ: a. c b. 9,8 c c. 7 c d. 7,4c e.,5 c F. Un uncitor de la calea ferată loveşte cu ciocanul capătul unei șine din oţel producând o undă longitudinală. Sunetul ete auzit după, de un al doilea uncitor care acultă cu urechea pe șină.viteza unetului prin oţel are valoarea 5 k/ Ditanța dintre cei doi uncitori ete: a. b. c. d., e. F. Vitezele unui ocilator aronic la două oente diferite de tip unt v 4 / și v /, iar elongațiile corepunzătoare y și y 4. La oentul t, elongația ocilației aronice ete egală cu juătate din aplitudinea aceteia. Ecuația ocilației aronice ete: a. y in( t ) b. y in( t ) c. y in( t ) d. y in( t ) e. y int F4. Un corp efectuează o ișcare ocilatorie orizontală decriă de ecuația y Ain( t ). Raportul dintre energia cinetică 4 și energia potențială ale acetuia la oentul t T / 4 ete: a.,5 b. c. / d., e. / F5. Înălțiea obișnuită a valurilor oceanice ete de 5, iar ditanța dintre două crete ucceive ete de 85 atunci când perioada ete 7,5. Coniderând pierderile de energie neglijabile și faptul că, în largul oceanului, valurile pot fi aiilate unor unde tranverale, viteza cu care e propagă acetea ete : a.,4 k/h b.,k/h c. 4,8k/h d.,k/h e.,4k/h F. O coardă cu lungiea,5 ete upuă unei teniuni de N. În lungul corzii, e propagă o undă tranverală cu viteza v 594k/h. Greutatea corzii ete: a.,5 N b. N c. kg d. N e. kg F7. Graficul unei unde inuoidale în funcție de ditanța față de ura așezată în originea iteului de axe ete reprezentat în figura de ai jo. Se dau urătoarele enunțuri, referitoare la unda reprezentată : i) elongația undei ete c ii) aplitudinea undei ete c iii) lungiea de undă ete c Enunțul greșit ete : a. iii) b. i) și ii) c. i) și iii) d. ii) și iii) e. toate cele trei enunțuri F8. În atofera teretră un corp de aă, upendat de un reort cu contanta elatică k ocilează cu perioada T. Acelaşi reort, dar cu un alt corp de aă upendat, forează un alt pendul elatic ce ocilează cu perioada T 4. Supendând iultan cele două corpuri de acelaşi reort e obţine un pendul elatic care ocilează cu perioada : a. 7 b.,5 c. 5 d. e.,5
F9. Viteza de propagare a unetului în atofera teretră depinde de odulul de elaticitate al aerului atoferic, la altitudinea repectivă. Unitatea de ăură a odulului de elaticitate, expriată în unităţi fundaentale din SI ete: e. kg b. kg c. kg d. kg e. kg G. Gazele eanate în atofera teretră conduc treptat la ubţierea tratului de ozon și la creşterea radiaţiei teretre. Ditrugerea tratului de ozon e datorează: a. erupţiilor vulcanice b. alunecărilor de teren c.utilizării freonilor d. cutreurelor e. circulaţiei aelor de aer G. În ura condenării vaporilor de apă din atoferă e forează precipitațiile. Ploile acide unt rezultatul: a. depăduririlor exceive b. teperaturilor ridicate din atoferă c. tranporturilor aeriene d. concentraţiei de oxizi de ulf și clor din atoferă e. ploilor torenţiale din regiunea ecuatorială G. Aerul contituie coponenta ediului în care eleentele nocive e propagă rapid și pe paţii extine. Stagnarea aerului încărcat cu noxe ete favorizată de: a. vânturile polare b. dipunerea clădirilor înalte c. inveriunile terice d. vânturile uonice e. exitenţa reliefului înalt G4.Poluarea are conecinţe nocive aupra eleentelor de ediu atât la nivel global cât și local. Iaginea alăturată prezintă o furtună de praf care a luat naștere datorită: a. areelor b. valurilor c. circulaţiei aelor de aer d. circulaţiei autovehiculelor e. circulaţiei uonilor G5. Crearea barajelor verzi are ca cop îpiedicarea extinderii deșerturilor.îpăduririle au ca efect favorabil aupra ediului: a. reducerea eroziunii olului b. accelerarea ritului de topire a zăpezii c. extinderea regiunilor deşertice d. producerea inundaţiilor e. creşterea teperaturii Terrei G. Mediile naturale neodificate de o unt tot ai retrâne pe Terra. Munţii Piatra Craiului și Valea Cernei contiruie arii protejate de tip: a. parcuri naturale b. rezervaţii științifice c. rezervaţii ale bioferei d. rezervaţii naturale e. parcuri naționale G7. Clia Terrei e apreciază că evoluează într-o fază de incălzire, deterinată de efectul de eră. Între conecințele efectului de eră e află: a. odificarea configuraţiei reliefului b. ditrugerea contrucţiilor c. odificarea regiului precipitaţiilor d. reducerea conuului de cobutibili e. poluarea apelor G8. Iaginea alăturată prezintă o ibolnăvire în aă a populaţiei din anuite regiuni. Măurile preventive cuprind: a. cobaterea braconajului b. deecări neraţionale c. cobaterea poluării d. defrişările exceive e. cobaterea agenţilor patogeni G9. Degradarea apelor oceanice ete accentuată pe rutele vapoarelor. În iaginea alăturată, cea ai nocivă foră de poluare a apelor o contituie: a. valurile tunai b. areea Neagră c. ciclonii tropicali d. tornadele e. curenţii oceanici
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE ŞTEFAN HEPITEŞ XII Varianta FILIERA tehnologică SUBIECTE Se conideră cunocute: viteza luinii în vid 8 9 c /, arcina electrică eleentarăe, C F. Particulele olide şi lichide din atofera Păântului controlează vizibilitatea în aer, intenitatea radiaţiei olare care atinge uprafaţa Păântului, precu şi proprietăţile electrice, agnetice şi radioactive ale ediului atoferic. Viteza de deplaare a unei atfel de particule ete v 4c / 5. Dacă viteza ei devine u c / 5, variaţia relativă a energiei cinetice a particulei ete: a.,% b. % c.,5% d.,5% e. 4% F. Lungiea unei nave coice care traverează patiul intertelar cu viteza v, 8c, ăurată în propriul ite de referință ete. Lungiea navei, ăurată de pe Păânt are valoarea: a. 4 b. c. 8 d. 9 e. F. Energia cinetică a unui ezon ete egală cu energia a de repau. Viteza ezonului ete aproxiativ: a.,5 c b.,8 c c.,7 c d. c e.,4c F4. Paagerul unei nave coice care e îndepărtează de Păânt, şi-a lăat fratele geaăn acaă, pe Păânt. Cei doi au la dipoziţie un ite prin care fiecare îl vede în peranenţă pe celălalt. Afiraţia corectă referitoare la curgerea tipului ete: a. Fiecare dintre cei doi geeni îl vede pe celălalt că îbătrâneşte ai repede b. Fiecare dintre cei doi geeni îl vede pe celălalt că îbătrâneşte ai încet c. Fiecăruia i e pare că îbătrâneşte în funcţie de ditanţa parcură de nava coică d. Fiecăruia i e pare că îbătrâneşte în funcţie de diferenţa de inute dintre naterea lor e. Fiecăruia i e pare ca îbătrâneşte în funcţie de tipul trecut din oentul lanarii navei coice F5. Viteza până la care pot fi acceleraţi electronii într-un accelerator de particule pentru a nu apărea efectele relativite (care e produc atunci când aa de işcare o depăşeşte cu 5% pe cea de repau), ete: a., c b., c c.,9c d., c e.,9 c F. O particulă eleentară care e deplaează cu viteza v, 8c are tipul de viață de 8 în iteul de referință propriu. Tipul de viață, ăurat în raport cu laboratorul (ite de referință în repau relativ) ete aproxiativ: 8 8 8 7 8 a. 9 b., c. 9,5 d., e.,9 F7. Viteza ipriată unui electron nerelativit, cu aa de repau 9, kg, atunci când aceta ete accelerat din repau, ub o diferență de potențial U V, ete: 8 a.,8 / b.,8 / c.,8 / d. 5,9 / e.,7 / 7 F8. Doi fraţi geeni au fiecare ani. În acet oent unul din fraţi porneşte într-o călătorie coică cu o navă ce e deplaează cu viteza v, 8c şi e întoarce pe Păânt în oentul în care ărbătoreşte vârta de ani. Vârta fratelui răa pe Păânt în oentul reîntâlnirii: celor doi ete: a. 5 ani b. 4 ani c. 47 ani d. 5 ani e. ani 7 F9. Un proton relativit cu aa de repau, kg are ipulul p 8 kg/. Energia totală a protonului ete aproxiativ: a.,5 J b.,5 J c.,5 J d.,5 J e.,45 J G.În iaginea alăturată, cu ăgeți și cifre unt indicate ae de aer diferite. Aer ued și răcoro indică ăgeata: a. b. c. d. 4 e. 5
G. Radiația olară globală are valori apropiate de a. A b. B c. C d. D e. E G. Diagraa cliatică corepunde cliatului: a.teperat oceanic b.teperat continental c. upolar d. de tranziție e. ubtropical 8 kcal/c în tatul: G4. Teperatura la București ete C, iar la Contanța ete C. Cele trei grade ai puțin de la Contanța e datorează: a.circulației vetice a aerului b. altitudinii ai ici c. inveriunilor terice d. influențelor pontice e. influențelor continentale G5. Inveriunile terice apar: a. în câpie b.în deltă c.în depreiunile d.pe vârful unților e.de-a lungul Dunării intraontane G. Maxia abolută de 44,5 C, înregitrată lângă Brăila, în Câpia Roână, poate fi explicată prin: a. poziția geografică apropiată Dunării b. influența brizei arine c.influențele cliatice ubediteraneene d.influențe cliatice et europene i altitudine reduă e.rolul barierei cliatice a Munților Carpați G7. Aplitudinea terică e calculează după forula: a. Tin T b. ua ax c. Tax T d. ua in teperaturilor teperaturilor edii edii lunare zilnice /nr. de zile ale îpărțită la lunii e. Maxia abolută îpărțită la G8. Vreea reprezintă tarea fizică a atoferei pe o anuită uprafaţă și la un oent dat. Norii, vânturile și precipitaţiile e forează la nivelul tratului atoferic nuit: a. Exoferă b. Mezoferă c. Tropoferă d. Magnetoferă e. Teroferă G9. Pe o harta inoptică, zonele notate cu M reprezintă un: a. front atoferic b. câp baric c. ciclon d. vânt e. anticlon