GLANDELE ANEXE DIGESTIVE Glandele salivare mari Pancreas Ficat
GLANDELE SALIVARE MARI Canalul Stensen Canale ale glandei sublinguale Glanda parotidă Frenul lingual Glanda sublinguală Canalul Wharton Glanda submandibulară
GLANDELE SALIVARE MARI saliva fluid apos diluat conţine complex proteic cu activitate antimicrobiană şi digestivă
GLANDELE SALIVARE MARI - morfologie: compuse acinoase/ tubuloacinoase - mecanism de excreţie: merocrin - sunt încapsulate - compartimentare în lobi şi lobuli - organizare: 1. parenchim - acini - sistem canalicular 2. stroma! adipocite în - perilobară glanda parotidă - perilobulară - periacinară limfocite şi plasmocite
GLANDELE SALIVARE MARI httpwww.patologia.cm.umk.pl
Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din: 1. Acini glandulari: seroşi, mucoşişi micşti!!! semiluna seroasă un artefact de fixare! conţin celule mioepiteliale
Particularităţi structurale Parotida - glandă de tip seros exclusiv acini seroși Sublinguala - glanda de tip mucoseros predominant acini mucoşi, rari acini micşti şi seroşi Submandibulara - glandă de tip seromucos 90% acini seroşi 10% acini micşti
Particularităţi structurale - Glanda parotidă - httpwww.patologia.cm.umk.pl
Particularităţi structurale - Glanda sublinguală - httpwww.patologia.cm.umk.pl
Particularităţi structurale - Glanda submandibulară - httpwww.patologia.cm.umk.pl
Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din: 2. Sistemul canalicular: sistem canalicular intralobular: - ducte intercalate Boll - ducte striate Pflüger - ducte de excreţie intralobulare - caracteristici: - epiteliu și LB - nu sunt înconjurate de stromă conjunctiv - la nivelul lor sunt prezente celule mioepiteliale - particulariăți: - gl. seroase ducte intercalate și striate lungi - gl. mucoase ducte intercalate și striate scurte
GLANDELE SALIVARE MARI Acin LB Sept Capsulă Celulă mioepitelială Duct intercalat Epiteliu simplu pavimentos/cubic Lobul Duct striat Epiteliu simplu cubic/cilindric Duct intralobular Epiteliu simplu cubic/ cilindric/pseudostratificat Lob Adaptat și modificat după Leson TS, Leson CR, Paparo AA: Text/Atlas of Histology, Philadelphia, WB Saunders, 1998
Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din: 2. sistemul canalicular: sistem canalicular extralobular: - ducte interlobulare - ducte lobare - canal excretor principal - caracteristici: - epiteliu și LB - înconjurate de stromă conjunctivă - la nivelul lor sunt absente celulele mioepiteliale
GLANDELE SALIVARE MARI Acin LB Sept Capsulă Celulă mioepitelială Duct intercalat Lobul Duct striat Duct intralobular Lob Duct interlobular Epiteliu pseudostratificat cilindric Duct lobar Epiteliu stratificat cilindric Canal excretor principal Adaptat și modificat după Leson TS, Leson CR, Paparo AA: Text/Atlas of Histology, Philadelphia, WB Saunders, 1998
GLANDELE SALIVARE MARI Canalul Stensen Canale ale glandei sublinguale Glanda parotidă Frenul lingual Glanda sublinguală Canalul Wharton Glanda submandibulară
GLANDELE SALIVARE MARI - Celule mioepiteliale- Acin Duct intercalat Duct striat urn_cambridge.org_id_binary!!! Sistemul canalicular răspunde de modificarea compoziţiei salivei
GLANDELE SALIVARE MARI - Duct intercalat - http://histologie.lf3.cuni.cz
GLANDELE SALIVARE MARI - Duct striat - http://histologie.lf3.cuni.cz
GLANDELE SALIVARE MARI - Duct interlobular - httpswww.shutterstock.com
Canal excretor principal (Wharton) http://histologyatlas.wisc.edu
GLANDELE SALIVARE MARI - Particuarități structurale - Wojciech P. Histology A Text and Atlas, 2016
PANCREAS Mescher AL, Junqueira s Basic Histology,2013
PANCREAS - glandă mixtă - nu are capsulă propriu-zisă - parenchim compartimentat în lobuli.www.anatomicum.com
PANCREAS med.unsw.edu.au
PANCREASUL EXOCRIN - 95% din volumul pancreasului - glandă compusă acinoasă de tip seros - comparativ cu glanda parotidă: - lipsesc celulele mioepiteliale - lipsesc ductele striate - apar celulele centroacinoase https://www.pharmacistsworld.com
PANCREASUL EXOCRIN Parenchim format din: 1. acini seroşi alcătuiţi din celule seroase - MO: celule piramidale cu polaritate tinctorială - ME: celule care sintetizează și secretă proteine http://medcell.med.yale.edu/histology/digestive_organs_lab/pancreatic_acinar_cells_em.php
PANCREASUL EXOCRIN Parenchim format din: 1. acini seroşi alcătuiţi din celule seroase - MO: celule piramidale cu polaritate tinctorială - ME: celule care sintetizează și secretă proteine 2. sistemul canalicular: - ducte intercalate (scurte) - ducte interlobulare - canale mari: Wirsung şi Santorini
- epiteliu de acoperire - simplu cubic (ductul intercalat) - simplu cilindric (ductele interlobulare, canale mari) - LB - înconjurate de ţesut conjunctiv reticular/ fibros - fibre musculare netede (canalele mari) http://medcell.med.yale.edu http://www.dreamstime.com PANCREASUL EXOCRIN - Sistemul canalicularwww.pancreapedia.org
PANCREASUL EXOCRIN - Celule centroacinoase - - tip celular prezent numai la nivelul pancreasului - localizate în centrul acinilor - considerate componenta intraacinară a ductelor intercalate - MO: celule pavimentoase/ cubice cu citoplasma palidă
PANCREASUL EXOCRIN - Celule centroacinoase - Mescher AL, Junqueira s Basic Histology,2013 Http:/www.pathologyoutlines.com
PANCREAS ENDOCRIN - insule celulare Langerhans - celule izolate / în grupuri mici în: acinii pancreatici ductele pancreatice mari
PANCREAS ENDOCRIN 1.000000 1-2% 1.000000-3.000000 insule insule Langerhans insule Langerhans Ø 100-200 μm 100-200 μm 1-2% din volumul pancreasului med.cell.med.yale.edu
PANCREAS ENDOCRIN - Insula Langerhans - - celule organizate în cordoane anastomozate - capilare sangvine fenestrate - înconjurată de reţea fină din fibre reticulare htpp://en.wikipedia.org
Insula Langerhans htpp://www.studydroid.com Sistemul port insulo-acinar (Fujita T)
SISTEMUL PORT INSULOACINAR arteriole aferente capilare sangvine arteriole eferente RV Krstic Human Microscopic Anatomy, Springer-Verlag, 1997 capilare sangvine
Celulele din insulele Langerhans MO: mai mici, mai palide - nucleu eucromatic, cu nucleol vizibil - citoplasmă omogenă / fin granulară ME: - caracterele unor celule producătoare de peptide mici
Insula Langerhans Celule alfa Celule beta
Tipuri de celule endocrine din insulele Langerhans identificate prin imunocitochimie 1. Celule B/β (60-70%) localizare: centrul insulei insulină (51 aa) 2. Celule A/α (15-20%) localizare: periferia insulei glucagon (29 aa) 3. Celule D/δ (5-10%) localizare: periferia insulei somatostatin (14 aa) 4. Celule PP/F (1-2%) loc: periferia insulei polipeptid pancreatic (36 aa) 5. Celule ɛ loc: periferia insulei şi extrapancreatic grelină (28)
Insula Langerhans Celulă B Celulă A https://www.sciencesource.com
Insula Langerhans Celulă B Celulă A 300 nm 250 nm Insulină-Zn Glucagon https://www.sciencesource.com
F I C A T! al doilea organ ca mărime din organism!! cel mai mare organ intern!!! cea mai mare glandă din organism http://www.hcplive.com/articles
F I C A T esenţial pentru viaţă interfaţă între tubul digestivşi sânge glandă mixtă: - funcţie exocrină: - sintezași secreția de bilă - funcţie endocrină: - sinteză și secreția de mesageri chimici (somatomedine, GHRH)
STRUCTURA FICATULUI UMAN organ asimetric organ încapsulat capsula Glisson compartimentare în lobuli format din: - parenchim - stromă
STRUCTURA FICATULUI UMAN
UNITĂŢI MORFOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE ALE FICATULUI 1. Lobulul hepatic clasic 2. Lobulul portal Sabourin 3. Acinul hepatic Rappaport
LOBULUL HEPATIC CLASIC definiţie: număr: aprox.1 milion formă: prismă hexagonală (2 mm/ 0, 7 mm) - venă centrolobulară în centru (vena hepatică terminală) - lame (plăci) de hepatocite dispoziţie radiară perforate structură labirintică ramificate anastomozate
http://medcell.med.yale.edu/systems.cell.biology/liver LOBULUL HEPATIC CLASIC
LOBULUL HEPATIC CLASIC Plăci celulare Pawlina W. Histology A text and Atlas, 2016
LOBULUL HEPATIC CLASIC pe secţiune: formă poligonală în centru venă în unghiuri spaţii portale hepatocitele cordoane celulare Remack - dispoziţie radiară - lăţimea unui hepatocit - grosimea: 2 rânduri celulare Mescher AL, Junqueira s Basic Histology, 2013
LOBULUL HEPATIC CLASIC - Placa limitantă- Vena centrolobulară http://www.elsevierimagess.com
LOBULUL HEPATIC CLASIC - Spațiul Mall- Vena centrolobulară Spaţiu periportal Mall Ross MH, Pawlina W. Histology A text and Atlas, 2011 Ross MH, Pawlina W. Histology A text and Atlas, 2011
- La periferia lobulului hepatic clasic - Spaţiul portal Kiernan - localizare şi mărime - conţine: vena interlobulară artera interlobulară canal biliar interlobular Triada portală unul / mai multe capilare / vase limfatice fibre nervoase amielinice țesut conjunctiv
LOBULUL HEPATIC CLASIC Lobulul hepatic http://histology-world.com/photoalbum
SPAŢIUL PORTAL KIERNAN http://www.humpath.com
SPAŢIUL PORTAL KIERNAN http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum
LOBULUL PORTAL definiţie: pe secţiune: formă triunghiulară în centru un spaţiu portal în fiecare unghi o venă centrolobulară Mescher AL, Junqueira s Basic Histology, 2013
definiţie: pe secţiune: formă romboidală - în funcţie de localizare hepatocitele diferă prin: mărime conţinut în organite ACINUL HEPATIC activitatea enzimatică - are 3 zone funcţionale cu dispoziţie concentrică ( I, II, III) Mescher AL, Junqueira s Basic Histology, 2013
definiţie: pe secţiune: formă romboidală ACINUL HEPATIC - în funcţie de localizare hepatocitele diferă prin: mărime conţinut în organite activitatea enzimatică - are 3 zone funcţionale cu dispoziţie concentrică ( I, II, III) o.quizlet.com Mescher AL, Junqueira s Basic Histology,2013
ACINUL HEPATIC Regiune perilobulară Flux sangvin Regiune centrolobulară Celulă perilobulară Celulă centrilobulară Zona I Zona III Oxigen Glicogenogeneza Glicogenoliza Gluconeogeneza! Acelaşi potenţial Glicoliza Mescher AL, Junqueira s Basic Histology, 2011 Sinteză de acizi graşi
HEPATOCITUL 80% din populaţia celulară a ficatului celulă exocrină / endocrină durata medie de viaţă: 150 de zile dimensiuni: 30/20 µm formă: celulă poliedrică două tipuri de suprafeţe: - suprafeţe sinusoidale poli vasculari - suprafeţe canaliculare poli biliari
HEPATOCITUL capilar sinusoid capilar sinusoid capilar sinusoid http/ueu.co
HEPATOCITUL MO: nucleu - uninucleate - central, eucromatic - frecvent poliploid 4n ADN - binucleate (25%) - numărul creşte: - cu vârsta - în timpul proceselor de regenerare
HEPATOCITUL med.unsw.edu.au
HEPATOCITUL niehs.nih.gov
MO: nucleu citoplasma HEPATOCITUL - acidofilă - fin granulară corpi bazofili Berg - numeroase incluziuni glicogen, lipidice
HEPATOCITUL Young B and al.,wheater s Functional Histology A Text and Colour Atlas, 2006
HEPATOCITUL ME: celulă polarizată conţinut mare în organite celulare activitatea celulei localizare la nivelul lobulului hepatic
HEPATOCITUL wb.hc.msu.edu
HEPATOCITUL ME: membrana plasmatică Kierszenbaum AL, Histology and Cell Biology, second edition domenii specializate: - la polul vascular - la polul biliar
1. Domenii membranare la polul vascular 75 % din suprafaţa membranară specializări membranare: microvili măresc suprafaţa de aproximativ 6 ori separată de peretele capilarului sinusoid spaţiu perisinusoidal Disse
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE Spaţiul perisinusoidal Disse
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE definiţie dimensiuni: 150-200 A conţine: - microvilii hepatocitelor - benzi formate din fibre reticulare - celule perisinusoidale (celule Ito) - insule cu celule hematopoietice - numeroase în viaţa fetală - rare la adult (excepţie anemiile cronice)
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE lumenul capilarului sinusoid CG fibre reticulare celula Ito microvili spaţiu Disse joncţiune strânsă canalicul biliar RER mitocondrie spaţiu Disse celulă REN endotelială celulă Kupffer lumenul capilarului sinusoid microvili Kierszenbaum AL, Histology and Cell Biology, second edition
SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE http://www.columbia.edu/itc/hs/medical http://www.columbia.edu/itc/hs/medical
Celule perisinusoidale Ito (celule hepatice stelate, lipocite) origine număr: 5-8% localizare MO/ ME rol: - depozitează vitamină A - sinteză colagen tip III modificări de fenotip: miofibroblaste - colagenizările din spaţiul Disse - cresc rezistenţa vasculară www.slideshare https://openi.nlm.nih.gov www.slideshare.net biomedcentral.com
2. Domenii membranare la polul biliar 15 % din suprafaţa membranară membranele adiacente delimitează un canal intercelular (canalicul biliar) - microvili la nivelul canaliculului - joncţiuni strânse deasupra şi dedesubtul canaliculului - intensă activitate enzimatică la nivelul microvililor
CANALICULI BILIARI http://www.siumed.edu/
CANALICULI BILIARI www.columbia.edu
REGENERAREA FICATULUI mare putere de regenerare hiperplazie şi hipertrofie celulară la repetarea agresiunilor: - regenerarea hepatocitelor - producţie crescută de ţesut conjunctiv fibroză hepatică - debutează în spaţiile portale - septuri conjunctive neregulate pierderea treptată a arhitecturii normale a organului
VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A FICATULUI bogată vascularizaţie: 25% din debitul cardiac dublă vascularizaţie: * vascularizaţie funcţională vena portă * vacularizaţie nutritivă artera hepatică http://iws.collin.edu/mweis
VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A FICATULUI Artera hepatică ramuri (spaţiu portal) Vena portă ramuri (spaţiu portal) capilare sinusoide (intralobular)
Capilarele sinusoide conţin amestec de sânge venos şi arterial hepatocitele nu sunt expuse niciodată unui sânge complet oxigenat sensul de circulaţie a sângelui: periferia lobulului centrul lobulului bogată reţea intralobulară
Capilarele sinusoide image.slidesharecdn.com728 image.slidesharecdn.com728 http://www.dkimages.com
Capilarele sinusoide bogată reţea intralobulară conţin amestec de sânge venos şi arterial sensul de circulaţie a sângelui traseu sinuos perete format din: - endoteliu discontinuu: - celule endoteliale - celule Kupffer - lamina bazală discontinuă: - fibre reticulare
Capilarele sinusoide www.precepta.com.br
1. Celulele endoteliale predomină ca număr MO: - alungite, nucleul proemină în lumen ME: - puţine organite celulare - numeroase vezicule de pinocitoză - numeroase fenestre, fără diafragm - joncţiuni gap enzime cu rol de transport: - ATP-ază - fosfatază alcalină
1. Celulele endoteliale http://www.siumed.edu/
1. Celulele endoteliale http://www.columbia.edu/itc/hs/medical Vollmar B, Menger MD Physiol Rev 2009;89:1269-1339 Mescher AL, Junqueira s Basic Histology,2013
2. Celule Kupffer (macrofage sinusoidale stelate) aparţin Sistemului mononuclear fagocitar număr: 15% formă stelată, bombează în lumen MO: se evidenţiază cu coloranţi vitali ME: - RER - numeroase mitocondrii - lizozomi, fagolizozomi, corpi reziduali - nu formează joncţiuni cu celulele endoteliale
rol: 2. Celule Kupffer - sinteză de proteine de export (5%) - imunitate: - receptori de suprafaţă pentru Ig şi C - secretă interleukine, TNF - activitate fagocitară activată după splenectomie
2. Celule Kupffer http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum
2. Celule Kupffer http://php.med.unsw.edu.au
Celule pit (Wisse E, 1976) rare la om localizare: ME: granule cu 300 nm enzime lizozomale rol: variantă de limfocite circulante (natural killer cells)
Celule pit Wisse E, Hepatology, Vol. 38, No. 4, 2003
SISTEMUL CANALICULAR BILIAR Bila: produsul de secreţie exocrin al ficatului Sensul de circulaţie a bilei: centrul lobulului periferia lobulului
SISTEMUL CANALICULAR BILIAR A. căi bilare intrahepatice: intralobulare - canalicule biliare - canale (pasaje) Hering extralobulare - canale biliare perilobulare - canale biliare interlobulare - canale hepatice lobare B. căi bilare extrahepatice: canal hepatic comun canal cistic canal biliar comun (coledoc)
A. Căile biliare intrahepatice
A.1. Canalicule biliare segmentul iniţial al sistemului canalicular nu au perete propriu spaţiu delimitat de membranele a două hepatocite învecinate MO: mici cavităţi între hepatocite învecinate formează o reţea între hepatocite
A.1. Canalicule biliare
A.1. Canalicule biliare Young B and al.,wheater s Functional Histology A Text and Colour Atlas, 2006
A.2. Canale (pasaje) Hering localizare structură: - epiteliu cu: - hepatocite (parţial) - colangiocite (parţial) - lamină bazală continuă la nivelul lor se găsesc celule stem (celule ovale)
A.2. Canale (pasaje) Hering medicalassessmentonline.com
A.2. Canale (pasaje) Hering - Celulă ovală - www.niehs.nih.gov
A.3. Canale bilare extralobulare localizare: - în spaţiile portale - în septurile conjunctive structură: - epiteliu simplu cubic / cilindric cu MV - LB pe măsură ce diametrul creşte: -ţesut conjunctiv bogat în fibre elastice - fibre musculare netede
B. Căile biliare extrahepatice
B. Canale biliare extrahepatice Structură: 1. Tunica mucoasă 2. Tunica musculară 3. Adventice
B. Canale biliare extrahepatice Structură: 1. Tunica mucoasă - epiteliu simplu cilindric cu celule mucoase - corion bogat în: - fibre elastice - infiltrate limfoide - glande tubuloacinoase de tip mucos!!! Particularităţi: - în canalul cistic pliuri spiralate cu ax muscular (valve spirale Heister) - în canalul coledoc celule endocrine (somatostatin)
B. Canale biliare extrahepatice 1. Tunica mucoasă 2. Tunica musculară - iniţial strat discontinuu - ulterior devine continuu!!! Particularităţi: prin îngroşare sfincterul Oddi 3. Adventice
Canale biliare flylib.com education.med.nyu.edu Canal biliar intrahepatic extralobular Canal biliar extrahepatic
Bibliografie selectivă: Wojciech P. Histology A Text and Atlas, 2016 Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology, 2014 Pakurar AS, Bigbee JW. Digital Histology, 2009 Alberts B and al. Molecular Biology of the cell, 2015 Mitchell BS, Peel A. Histology. An illustrated colour text, 2009 Kierszenbaum AL. Histology and Cell Biology, 2007 Gartner LP, Hiatt JL. Color Atlas of Histology, 2007 Pollard TD, Earnshaw WC. Cell Biology, 2004 Stevens A, Lowe J. Histology, 2004 Berman I. Color Atlas of Basic Histology, 2003