Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video

Σχετικά έγγραφα
Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)

Semnale 3D. Prelucrarea Semnalelor Video. Concept general:

MARCAREA REZISTOARELOR

DESCRIEREA CULORILOR ACHIZITIA IMAGINILOR COLOR CU CAMERE FOTO DIGITALE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Percepţia vizuală umană. Percepţia vizuală umană Teoria culorii Percepţi culorilor. Procesarea informaţiei vizuale. Ochiul uman.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

Spatii de reprezentare a culorilor

prin operaţii punctuale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Transformate pentru semnale multidimensionale

prin egalizarea histogramei

Integrala nedefinită (primitive)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice


Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Sisteme de culoare * Complemente Fiziologia vederii umane

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. CODAREA SEMNALELOR VIDEO

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Tipuri de celule sub microscopul optic

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

4. CODAREA SEMNALELOR VIDEO

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

SEMNALUL VIDEO COMPLEX DE TELEVIZIUNE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor. Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă.

Subiecte Clasa a VII-a

Compresia de imagini. Standardul JPEG

Subiecte Clasa a VIII-a

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Circuite cu diode în conducţie permanentă

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

Procesarea Semnalelor

OPERATII DE PRELUCRARE A IMAGINILOR C. VERTAN

Realizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

V O. = v I v stabilizator

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

ΕΡΓΑΣΤΗΡΙΑΚΗ ΑΣΚΗΣΗ 1

Sisteme Automate cu Esantionare ~note de curs~

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Tratarea numerică a semnalelor

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Câteva limite fundamentale in telecomunicaţii. Curs festiv, an 5, promoţia iunie 2004

Transformata Laplace

Seminar 3. Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură.

Integrale cu parametru

Tehnici de imbunatatire si restaurare a imaginilor

Tehnici de codare. Curs 6. Cap 3. Nivelul fizic. Termeni folosiţi (1) 3.3. Tehnici de codare a semnalelor

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

III.2.2. Reprezentarea în virgulă mobilă

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1

Tratarea numerică a semnalelor

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Câmp de probabilitate II

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Variabile statistice. (clasificare, indicatori)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Analiza bivariata a datelor

10 REPREZENTAREA DIGITALĂ

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011

Lucrarea de laborator nr. 2

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Transcript:

Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video Conf. dr. ing. Radu Ovidiu Preda radu@comm.pub.ro Ș.l. dr. ing. Ionuţ Pirnog ionut@comm.pub.ro Site disciplină: www.comm.pub.ro/preda/apdsv

Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video Structura cursului Cap. 1 Noţiuni de bază în prelucrarea numerica a imaginilor și semnalelor video Cap. 2 Transformate pentru semnale multidimensionale Cap. 3 Modelele formării imaginii variabile în timp Cap. 4 Eşantionarea semnalelor video Cap. 5 Analiza și estimarea mișcării în secvențele video Cap. 6 Segmentarea spaţială a cadrelor video Cap. 7 Extragerea şi selecţia caracteristicilor video de nivel scăzut Cap. 8 Clasificarea şi indexarea conţinutului video Cap. 9 Tehnici de watermarking pentru imagini și video

Noţiuni de bază în prelucrarea numerică a imaginilor şi semnalelor video

Semnale 1D Semnal = funcție de una sau mai multe variabile independente Exemple: s(t), s(x, y), s(x, y, t) Semnal 1D de regulă funcție de t t - continuu sau discret Semnal continuu în timp (CT) s c (t) definit la orice moment de timp Un semnal analogic este un semnal CT

Semnale 1D Semnal în timp discret (DT) s d (t) este definit la momente discrete de timp s d (t) secvență de numere Amplitudine semnal: continuă sau discretă Semnale digitale: t și amplitudinea lui s(t) discrete Eșantionare semnal CT semnal DT Eșantionare semnal CT + cuantizare amplitudine semnal semnal digital

Semnale 2D - Imagini Imagine = reprezentare vizuală sub forma unei funcții 2D I(X,Y) I(X, Y) = amplitudinea imaginii la poziția (X, Y) Amplitude = intensitatea luminii sau culoare Continuitate în amplitudine și spațiu I, X, Y număr infinit de valori posibile Pentru stocare eșantionare și cuantizare

Semnale 2D - Imagini Imagine digitală = eșantionare spațială + cuantizare Eșantionarea spațială = discretizarea domeniului: IXY (, ) = = X= x, Y= y Ix ( x, y y) Ixy [, ], xy, x y x, y intervalele de eșantionare pe direcțiile x și y de regulă x = y = mic rezoluție mare Matlab: x= 1,, M și y= 1,, N Cuantizarea amplitudinii lui Ixy [, ] eșantioane discrete

Semnale 2D - Imagini O imagine digitală I funcție de 2 variabile independente discrete rețea ortogonală de puncte (matrice) cel mai mic element al imaginii = pixel sau pel (picture element)

Reprezentarea imaginilor I poate fi: O funcție cu mai multe valori: imagine color cu 3 componente R[x, y], G[x, y], B[x, y] imagine color indexată M[x, y], map de dim. nr_culori x 3 O funcție cu o singură valoare Imagine de intensitate sau cu nuanțe de gri I[x,y] Imagine binară I[x,y]

Reprezentarea imaginilor Imagini digitale de intensitate = matrici 2D I[x, y]: x, y și I au valori finite discrete I[x, y] reprezentată pe b biți 8biți 256 niveluri de gri 0 = negru, 128=gri, 255=alb

Reprezentarea imaginilor 512x512 128x128 64x64 32x32

Reprezentarea imaginilor Imagini digitale de intensitate Matlab: grayscale image de regulă reprezentate în format uint8 (integer fără semn pe 8 biți) Atenție la operații în uint8 conversie: in2gray, rgb2gray

Reprezentarea imaginilor Imagini binare caz particular de imagine de intensitate b = 2 I[x,y] are doar două valori: 0 negru; 1 - alb Matlab: binary image în format logical (1 bit/pixel) conversie: im2bw

Reprezentarea imaginilor Imagini color RGB Matrice 3D de dimensiune M x N x 3 Matlab: truecolor image în format uint8 conversie: ind2rgb R G B

Reprezentarea imaginilor Imagini color indexate reprezentare RGB redundantă 2 x matrici 2D: Matrice I de rezoluția imaginii M x N Paletă de culori (colormap) de dim. nr_culori x 3 Matlab: indexed image I în format uint8 colormap în format double conversie: rgb2ind 3 1 nr_culori colormap R G B 0,26 0,02 0,20 0,59 0,34 0,28 0,89 0,61 0,38 0,51 0,11 0,23 0,66 0,46 0,33 0,71 0,32 0,33

Reprezentarea imaginilor 8 biți/pixel 4 biți/pixel 2 biți/pixel 1 bit/pixel

Spectrul electromagnetic frenvența (Hz) Lungimea de undă 380 750 nm

Spectrul vizibil Culoare Frecvență Lungime de undă violet 668 789 THz 380 450 nm albastru 631 668 THz 450 475 nm cian 606 630 THz 476 495 nm verde 526 606 THz 495 570 nm galben 508 526 THz 570 590 nm portocaliu 484 508 THz 590 620 nm roșu 400 484 THz 620 750 nm

Anatomia ochiului uman iris pupilă sclerotică sclerotică iris cornee pupilă cristalin conjunctivă umoare vitroasă coroidă nerv optic fovee retină http://www.stlukeseye.com/anatomy.asp

Formarea imaginii http://www.stlukeseye.com/anatomy.asp

Ochi vs. cameră sclerotică iris cornee pupilă cristalin conjunctivă umoare vitroasă coroidă nerv optic fovee retină Echivalență cameră ochi uman Componente cameră lentilă diafragmă Film, card memorie cablu de transfer Componente ochi cristalin, cornee Iris, pupilă retină nerv optic

Percepția umană a culorii retina conține foto-receptori 2 tipuri: conuri: vedere pe timp de zi Percep culoarea 3 tipuri: R,G,B bastonașe: vedere pe timp de noapte Percep doar luminozitatea (luminanța) senzația de culoare caracterizată prin Luminanță Crominanță Tonul culorii Saturație (puritatea culorii)

Răspunsul în frecvență al conurilor și bastonașelor

Funcția de eficiență luminoasă albastru x20 luminanță Sensibilitate relativă roșu verde Lungime de undă (nm)

Modele de reprezentare a culorilor Specificarea valorilor celor trei stimuli asociați celor 3 culori primare RGB CMY Specificarea luminanței și crominanței HSI (Hue, saturation, intensity nuanță, saturație, int.) YIQ (folosit la standardul TV color NTSC) YC b C r (folosit la televiziunea color digitală) Specificarea amplitudinii: 8 biți/componentă sau 24 biți/pixel total de 16 milioane culori display RGB truecolor de 1024x768 2.25 MB

RGB vs. CMY

RGB vs. YIQ RGB YIQ Y = 0.299 R + 0.587 G + 0.114 B I = 0.596 R -0.275 G -0.321 B Q = 0.212 R -0.523 G + 0.311 B YIQ RGB R =1.0 Y + 0.956 I + 0.620 Q G = 1.0 Y - 0.272 I -0.647 Q B =1.0 Y -1.108 I + 1.700 Q

Planul IQ la luminanță constantă Y=0.5

RGB vs. YIQ RGB Y I Q

RGB vs. YC b C r RGB YC b C r Y = 0.257 R + 0.504 G + 0.098 B + 16, C b = -0.148 R - 0.291 G + 0.439 B + 128 C r = 0.439 R - 0.368 G - 0.071 B + 128 YC b C r RGB R = 1.164 Y + 0.0 C b + 1.596 C r G = 1.164 Y - 0.392 C b - 0.813 C r B = 1.164 Y + 2.017 C b + 0.0 C r

Planul C b C r la luminanță constantă Y=0.5

RGB vs. YC b C r RGB Y C b C r

Calitatea imaginilor I = imaginea originală I zg = imaginea afectată de zgomot I proc = imaginea cu zgomot după diferite operații de procesare de imagini I proc = procesare( I ) zg Dorim să evaluăm calitatea imaginii I proc față de I Nu există metode standard Măsurători obiective (MSE, SNR, PSNR) Măsurători subiective (prin vizualizare +scor) Măsurători perceptuale (au în vedere HVS)

Calitatea imaginilor: MSE Eroarea pătratică medie (MSE) 1 MSE= [ Iproc ( xy, ) Ixy (, )] MN M N x= 1 y= 1 2 MSE mai mică calitate mai bună

Calitatea imaginilor: SNR Zgomotul imaginii măsurat în db Raportul semnal zgomot (SNR) SNR 2 2 putere _ medie _ semnal σ I σi = 10log10 10log10 10log 2 10 putere _ medie _ zgomot = = σ zg MSE SNR mai mare calitate mai bună

Calitatea imaginilor: PSNR Raportul semnal zgomot de vârf (PSNR) PSNR putere _ max _ semnal I putere _ medie _ zgomot MSE 2 max = 10log10 = 10log10 pentru I(x,y) pe 8 biți PSNR 2 255 10log 10 = MSE PSNR mai mare calitate mai bună

Calitatea imaginilor: PSNR Exemplu: PSNR pentru imagini codate JPEG Imagine originală JPEG Q=90 PSNR=40dB JPEG Q=20 PSNR=30dB JPEG Q=2 PSNR=20dB