1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Σχετικά έγγραφα
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

DETECTOR DE CABLURI PRIN ZID

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE

Circuite electrice in regim permanent

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

Curentul electric stationar

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Maşina sincronă. Probleme

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE


este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V O. = v I v stabilizator


Curs 4 Serii de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

ELECTRICITATE SI MAGNETISM

PROBLEME DE ELECTRICITATE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

INDUCŢIA ELECTROMAGNETICĂ

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

EDITURA FUNDAŢIEI MOISE NICOARĂ

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

STUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Acceleratorii de particule

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

(k= constanta elastică a resortului, = coeficientul de frecare vâscoasă al mediului). Fig.3.1 Oscilaţii amortizate. m 2

CAP. 3. CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV Circuite de curent alternativ monofazat

Algebra si Geometrie Seminar 9

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Integrala nedefinită (primitive)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Stabilizator cu diodă Zener

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

Examenul de bacalaureat la fizica, 18 iunie 2007 Profilul real

Electronică Analogică. Redresoare

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

FIZICĂ clasa a X-a Electricitate

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.

Studenti: Ionut Bogdan Stoenescu Alexandru Constantin Stoica Alin Alexandru Stefan Sarisa Sefora Zarnescu

J. Neamţu E. Osiac P.G. Anoaica FIZICĂ TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR. Electricitate Termodinamică Optică Atomică Nucleară

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive

ELECTROMAGNETISM OSCILAŢII ŞI UNDE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Subiecte Clasa a VII-a

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Curs 8 I. NOTIUNI DE ELECTRICITATE SI MAGNETISM (II) II. FENOMENE BIOELECTRICE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Transcript:

CURENTUL ALTERNATV. PRODUCEREA CURENTULU ALTERNATV Fenomenul de inductie electromagnetica se bazeaza pe variatia unui flux magnetic care are drept consecinta aparitia unei tensiuni electromagnetice alternative proportionale cu viteza de variatie acestui flux φ = (BS cos α) = ( B) S cosα + B ( S) cosα BS sinα variatia campului magnetic (miscarea miezului magnetic) variatia suprafetei campului magnetic (deplasarea unui conductor in camp) variatia α (rotirea unei bobine) Considerant o bobina de suprafata S care se roteste intr-un camp magnetic constant de inductie B, va avea loc aparitia unei tensiuni alternative sinusoidale date de relatia: φ e = - t = E max sin( ωt+ ϕ ) = ω B =, S =, d α d = ( ωt+ ϕ ) = ω dt dt E max = ωnbs = ω φ max, N nr de spire e = E max sin( ωt + ϕ ) tensiune alternativa instantanee i = max sin( ωt + ϕ ) intensitatea curentului indus in spire Aparatele de masura vor masura vlorile efective ale tensiunii si intensitatii: U = Umax si = max Rezulta pentru tensiunea si curentul indus expresiile: u = Usin ( ωt + ϕ ) i = sin ( ωt + ϕ ) e ~ simbol sursa alternativa de tensiune

. CRCUTE ELEMENTARE DE C.A. Rezistorului ideal in curent alternativ K (t) e(t), r ~ R U(t) u(t) = U max sin( ω t +ϕ u ) i(t) = max sin( ω t +ϕ ) max = Umax R i ; ϕ =ϕ oi => ϕ= Tensiunea si intensitatea instantanee sunt in faza (decalajul ϕ=ϕ =ϕ oi = ).Rezistenta rezistorului ideal face ca u(t) si i(t) sa fie in aceeasi faza R= U Bobina ideala in c.a. K (t) Bobina ideala => rezistenta e(t), r ~ L u L (t) di u L (t) = L => i(t) = u L(t)d(t) dt L t R u R (t) Pentru i(t) = max sin( ω+ϕ t ) => U L (t) = U max sin( ω t +ϕ ) i u L (t) = ωl max cos( ω t +ϕ i ) = ωl max sin( ω t +ϕ i + ) => U max = ωl max ϕ =ϕ oi + ϕ= intensitatea este defazata in urma tensiunii cu u X L = ωl se numeste reactanta inductiva

U U X L = max = L max L U L = ωl L L Daca ν e frecventa curentului alternativ (de ex. 5 HZ) si L inductanta unei bobine, atunci reactanta inductiva va fi : X L = ν L Bobina reala intr-un circuit de c.a. introduce o rezistenta aparenta care conduce la scaderea intensitatii prin circuit. Condensatorul ideal in c.a. Condensatorul ideal rezistenta K i(t) = C du c dt e(t), r ~ = (t) U c (t) U R (t) u c (t) = U max sin( ωt + ϕ ) u i (t) = max sin ( ωt + ϕ oi ) U c (t) = t i(t)dt C i(t) = CU max ωcos ( ωt + ϕ ) = ωcumax sin( ω+ϕ t + ) max = ω CUmax ϕ oi = ϕ + ϕ= ntensitatea este defazata inaintea tensiunii cu

X C = ωc se numeste reactanta capacitiva X C = U max max <X C > = V (ohm) A =Ω X C = νc 3.CRCUTUL RLC SERE DE CURENT ALTERNATV Un circuit alcatuit dintr-un rezistor, o bobina si un condensator legate in serie: U R U L u(t) ~ K R = C i(t) ntensitatea instantanee a curentului: i(t) = max sin ( ωt + ϕ oi ) ; ϕ oi = Scriind K in circuit : u(t) = u R (t) + u L (t) + u C (t) u = R max sin ωt + X L max sin( ωt + ) + XC max sin( ωt - ) fazorial: U = R + j ωl + jωc U = [R + j( ωl - ω c )]

di(t) diferentialul u(t) = Ri(t) + L + i(t)dt dt C Z = R + j(x L - X C ) impedanta circuitului serie RLC X L = j ωl reactanta inductiva X C = reactanta capacitiva jω c U R = R u R si i sunt in faza U L = X L u L si i defazate cu U C = X C u C si i defazate cu t U = Z = Z = U + (U U ) R L C R + (X X ) L C R + ( ω ) ωc L Defazajul dintre tensiune si curent va fi: XL XC tg ϕ = => ϕ = arctg R ωl ω C R Expresia tensiunii va fi : u(t) = Z max sin ( ωt + ϕ ) n marimi efective: U=Z Daca ϕ > => X L > X C si circuitul se comporta inductiv Daca ϕ< => X C > X L si circuitul se comporta capacitiv Daca ϕ= => X C = X L comportare rezistiva avem rezonanta ω L = => ω = = pulsatie de rezonanta ω C LC Frecventa de rezonanta: ν = LC

ntensitatea e maxima: = U, impedanta minima Z =R D Factorul de calitate al circuitului rezonant (supratensiune) ω Q = U UC = U ω=ω ω =ω sau U L = X L U C = X C U = R ω L L Q = = = R ω RC R C L Z mpedanta caracteristica: Z = => QS = C R Observatii: pentru frecventa ν <ν avem ϕ < => circuit capacitiv pentru frecventa ν >ν avem ϕ > => circuit inductiv la frecventa ν =ν avem ϕ = => circuit rezitiv 4. CRCUTUL RLC PARALEL N CURENT ALTERNATV Este un circuit alcatuit dintr-un rezistor, o bobina si un conductor legate in paralel.tensiunea instantanee a curentului este aceeasi pe toate componentele. u(t) = U max sin( ωt + ϕ ) K i(t) = u(t) ~ R i L C consideram ϕ = (referinta) scriind K avem: i(t) = i R (t) + i L (t) + i C (t) i(t) URmax Umax Umax i = sin t sin( t ω+ ω ) + sin( ω+ t ) R X X L C

Fazorial vom scrie: = U + U + jωcu R jωl = [ + j( ωc ) ]U = Y U R ω L Y = + j( ωc ) - admitanta circuitului R ω L Factorul de calitate al circuitului rezonant (supratensiune) L Q p = C = => L = C ω =ω ω =ω ω =ω ω=ω R R R Q P = = ω RC = R = ; Z = impedanta caracteristica ωl Z Z n functie de frecventa ν a oscilatiei avem: pentru frecventa ν >ν avem ϕ < => circuit capacitiv pentru frecventa ν <ν avem ϕ > => circuit inductiv la frecventa ν =ν avem ϕ = => circuit rezitiv (rezonanta) ϕ = arctg R [ ( ) ] ωl ω ω 5.PUTEREA N CRCUTELE DE C.A. Triunghiul puterilor Puterea activa disipata pe rezistor ϕ P a (S) P P r (Q) P = U cos ϕ cos ϕ = P factor de putere U <P r > S = <U> S <> S = W (Watt)

Puterea reactiva utilizata de bobina si condensator pentru generarea campurilor magnetice si respectiv electrice. P r = U sin ϕ <P r > S = var (voltmetru reactiv) Puterea aparenta data de energia transferata circuitului de catre generatorul de C.A. in unitatea de timp. P a = U <P a > S = VA (voltamper) 6. CRCUTUL OSCLANT LC u c (t) C i(t) L U L ntr-un circuit format din bobina si condensator se produc fenomene oscilatorii.oscilatiile electromagnetice ale campului magnetic si electric.ntr-un circuit LC cu componente ideale se produc oscilatii cu amplitudine constanta.ntr-un circuit LC real, oscilatiile sunt amortizate sau aperiodice datorita rezistentei interne a circuitului. U L (t) + U C (t) = di t L + i(t)dt dt C = nlocuind i(t) = dq si ω = dt LC avem : dq +ω q= q(t) = Qm sin( ω t +ϕ ) dt Pulsatia: ω = ; perioada: T = LC LC

Pentru intensitate: i(t) = max sin( t ) ω +ϕ+ => defazaj de Energia ntr-un circuit oscilant LC energia electromagnetica se conserva E = W el + W mag = ct q (t) i (t) E = + L = const C Q max E = = L C 7. UNDE ELECTROMAGNETCE Campul electromagnetic: este ansamblul camp electric variabil camp magnetic variabil care se genereaza reciproc. Unda electromagnetica: reprezinta orice perturbatie a campului electromagnetic care se propaga. viteza in vid : c = ε µ = 3 8 m ρ viteza intr-un mediu oarecare: v = εµ = C ε rµ r Unda electromagnetica este o unda transversala E E max t B

ur ur r E= B v sau E = B v Unda electromagnetica nu are nevoie de un mediu suport pentru a se propaga Unda electromagnetica transporta energie cu densitatile: w el = H = intensitatea campului magnetic B = µ H ε E si w mag = B µ H = µ Dependenta in timp E(t) = E max sin ω t H(t) = H max sin ω t Ecuatiile undei electromagnetice plane: t x E(x,t) = E max sin ( ) T λ t x H(x,t) = H max sin ( ) T λ Clasificarea undelor electromagnetice:. undele radio : λ [ cm, km], ν [ Hz, GHz] - se utilizeaza in transmisii radio si tv unde lungi [,6 km] unde medii [ 6 m] unde scurte [ m] unde ultrascurte [ cm]. micrnde: λ [ mm, 3 cm], ν [ GHz, 3 Hz] - sunt generate ca si undele radio de instalatii electrice si se folosesc in sisteme detelecomunicatii, in radar si in cercetarea stiintifica, la studiul proprietatilor atomilor, moleculelor si gazelor ionizate.se mai impart in unde decimetrice, centimetrice si milimetrice.

3. radiatia inflarosie : λ [ 76 nm, mm], ν [ 3 Hz, 4 4 Hz] - sunt produse de corpurile incalzite si instalatii electronice care emit unde cu lungimi submilimetru. 4. radiatia vizibila : λ [ 39 nm, 76 nm] 5. radiatia ultravioleta (UV) : λ [ nm, 39 nm] - sunt generate de mplecule si atomii ce participa la o descarcare electrica in gaze.soarele este o sursa puternica de radiatii 6. radiatia x (Röntgen): λ [ nm, nm] - sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de volti, bombardeaza un electrod. 7. radiatia γ : λ <, nm - este produsa de nucleele atomilor ELECTROMAGNETSM.Campul magnetic Campul mgnetic reprezinta o caracteristica a spatiului din jurul anumitor corpuri, care se manifesta prin interactiuni magnetice (atrageri sau respingeri) asupra magnetilor, conductelor parcurse de curent electric sau a particulelor incarcate cu sarcina electrica aflata in miscare. O caracteristica a campului magnetic o reprezinta intensitatea campului magnetic notata cu H ur sau inductia campului magnetic ( B ur = µ H ur ), marimi fizice vectoriale tangente in orice punct la liniile de camp magnetic.

F r B ur campul magnetic α conductor Forta electromagnetica reprezinta forta exercitata de un camp magnetic asupra unui conductor parcurs de curent electric, aflat in acel camp r r ur F= (r B) r r - descrie sensul curentului printr-un conductor rectiliniu de lungime l si care face unghiul α cu liniile de camp magnetic. F = B l sinα r ur r Din produsul vectorial r B rezulta ca forta electromagnetica F este atat pe directia conductorului (data de r r ) si pe liniile de camp magnetic (directia data de vector). Sensul fortei electromagnetice se stabileste cu ajutorul regulii mainii stangi. Pentru α = 9 o (conductor perpendicular pe liniile de camp magnetic) F F = B l => B = l Campul magnetic produs de curenti stationari r conductor rectiliniu lung B ur inductia magnetica linii de camp Un conductor rectiliniu (de lungime ) strabatut de un curent electric de intensitate, produce in jurul lui un camp magnetic circular. Vectorul inductie magnetica B ur este tangent la liniile de camp magnetic µ si are valoarea B = r µ=µ r µ µ - permeabilitatea magnetica a mediului in care se afla conductorul; r - distanta de la conductor la vectorul B ur

T m 7 7 N µ = 4 = 4, A A H ( ) m H (Henry) - este permeabilitatea,agnetica a vidului µ - permeabilitatea magnetica relativa a mediului r Campul magnetic produs in centrul unei spire B ur X r r Un condensator circular (spira) strabatut de un curent electric produce in interiorul spirei un camp magnetic.n centrul spirei vectrl inductie magnetica B ur este pe suprafata descrisa de spira si are valoarea: B = µ, unde r este raza spirei r Sensul vectoruluiu inductie magnetica este dat si in acest caz de regula burghiului (sensul de rotatie fiind dat de sensul curentului). pentru N spire vom avea: B = µ N r B ur X Campul magnetic din interiorul unui solid nductia magnetica a campului magnetic produs in centrul unui solenoid de lungime l, avand N spire, parcurs de un curent de intensitate este: B = µ N l Forta electrodinamica

() ur d () ur Da conductoare paralele parcurse de curenti electrici interactioneaza.ele se atrag daca curentii prin cele da conductoare sunt de acelasi sens sau se resping daca curentii prin cele da conductoare au sensuri diferite.forta cu care cele da conductoare interactioneaza este numita forta electromagnetica l si are valoarea: F = µ ; d << l d unde: l - lungimea comuna a conductoarelor d distanta dintre conductoare Forta Lorentz Forta lorentz este o forta exercitata de un camp magnetic asupra unei particule incarcate cu sarcina electrica q afata in miscare cu viteza v r in campul magnetic uniform de inductie B ur Traiectoria particulei este circulara F L se comporta ca o forta centripeta Din aceasta relatie rezulta: uur r ur F = q (v B) L F L = q vb = m v r =E cp raza traiectoriei r = mv qb perioada miscarii circulare in campul magnetic: T = m qb qb frecventa: ν= T = m qb pulsatia: ω= ν= m deviatia totala pentru campuri magnetice inguste sau slabe

y= r r d Fluxul magnetic.nductia electromagnetica ur r φ= BS = BScos α B ur camp magnetic n r normala la suprafata (s) α n r Fluxul magnetic este dat de produsul scalar dintre vectorul inductie magnetica r r si vectorul S= Sn dat de o suprafata de arie S a carei normala face un unghi α cu liniile de camp magnetic. < φ > S = <B> S <S> S = T m = W (weber) nductia electromagnetica este fenomenul de producere a unei tensiuni electromotoare induse (e) intr-un circuit deschis sau a unui curent electric indus intr-un circuit inchis aflat intr-un camp magnetic. Legea inductiei electromagnetice e = φ t Tensiunea electromotoare indusa intr-un circuit electric strabatut de un flux magnetic variabil e direct proportional cu viteza de variatie a fluxului magnetic Regula lui Lentz Curentul electric indus are un astfel de sens incat prin efectele sale sa se opuna cauzei care il produce. Tensiunea electromotoare indusa: e = B l v sinα α unghiul dintre v r si B ur v = l lungimea conductorului x dt viteza conductorului Autoinductia.Legea autoinductiei

Fenomenul de inductie electromagnetica in care campul inductor este campul magnetic propriu. Fenomenul de inductie electromagnetica produs intr-un circuit datorita variatiei intensitatii curentului din acel circuit Un exemplu il constituie autoinductia produsa la o bobina in momentul intreruperii (sau deschiderii) circuitului.o variatie a intensitatii curentului determina o variatie a fluxului magnetic prin bobina, ceea ce duce la aparitia unei tensiuni electromotoare induse care genereaza un curent indus. φ = L <L> = Wb A = H (Henry) L inductanta bobinei φ - flux magnetic propiu intensitatea curentului care produce fluxul Pentru un solenoid: L = µ NS l N nr de spire l - lungimea solenoidului S aria sectiunii solenoidului Legea autoinductiei d e= L dt Tensiunea electromotoare autoindusa (e) este direct proportionala cu viteza de variatie a intensitatii curentului din acel circuit Energia campului magnetic W m = L ; Densitatea de energie W m = dw B = ; B = dv µ µ Ni l