Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Σχετικά έγγραφα
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Integrala nedefinită (primitive)

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.1. Noţiuni introductive

Rezulta ca polul în origine introduce un defazaj egal cu - απ/2 pentru tot domeniul de pulsatii. Indici de performanta ai sistemelor dinamice

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Transformata Laplace

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 4 Serii de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VII-a

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

riptografie şi Securitate

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

MARCAREA REZISTOARELOR

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

V O. = v I v stabilizator

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Transformarea Fourier a semnalelor analogice

I X A B e ic rm te e m te is S

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Ταξίδι Γενικά. Γενικά - Τα απαραίτητα. Γενικά - Συνομιλία. Παράκληση για βοήθεια. Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Eşantionarea semnalelor

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Subiecte Clasa a VIII-a

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare


Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Transformata Laplace

3.5. Forţe hidrostatice

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Transformări de frecvenţă

ibemo Kazakhstan Republic of Kazakhstan, West Kazakhstan Oblast, Aksai, Pramzone, BKKS office complex Phone: ; Fax:

Algebra si Geometrie Seminar 9

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

MÉTHODES ET EXERCICES

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Integrale generalizate (improprii)

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Transcript:

Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor in cazul conrolului nediruciv

Domeniul medical omorafie comuerizaa Scoul: obinerea imainii unei eciuni a obiecului din roiecii obinue cu auorul unor radiaii enerane. Penru fiecare linie e obine o roiecie unidimenionala a unei eciuni a obiecului. Tranformaa Radon aiura uorul maemaic necear enru leaura inre aiul de coordonae x y i aiul roieciilor.

Tranformaa Radon a unei funcii f x y e definee ca inerala de-a lunul unei dree inclinae cu unhiul faa de axa y i iuaa la diana faa de oriine. Se noeaza cu Δ + x co + y in Rf f x y δ dxdy R oeraorul de roiecie [ R Δ + x co + y in Rf f x y δ dxdy ee roiecia unidimenionala a funciei fxy la unhiul. u y u x 3

Inerala dubla e oae ranforma inr-o inerala imla roind axele de coordonae cu unhiul. x co + y in u x in + y co x co u in y x in + u co Δ + Rf < < f co u in in + u co du Tranformaa Radon duce domeniul aial x y in domeniul. Obervaie! Coordonaele nu un coordonaele olare ale lui x y. x r coϕ y r inϕ r co ϕ x co + y in u xin + y co 4

r co ϕ Penru un unc fixa r ϕ relaia da locul eomeric al uuror uncelor din lanul ranformaei o inuoida la care conribuie uncul reeciv. Funcia Tranformaa Radon liniariae limiare aiala f x y f r af x y + bf x a + b y D D D f x y x > y > > imerie f x y ± eriodiciae f x y + k k Z delaare f x x y y x co in y roaie rin r + + ϕ calare conervarea maei f a f ax ay a + a M f x y dxdy M d 5

Oeraorul de roiecie invera ~ f x y Δ B x co + y in d ~ ~ f x y f r ϕ r co ϕ d Proiecia invera inr-un unc de-a lunul inuoidei r ϕ ee inerala lui adica r co ϕ inumarea uuror valorilor din aiul ranformaei care au conribui la acel unc.. Relaii inre imainea oriinala i imainea rezulaa in urma roieciei invere : ~ / f x y f x y* x + y ~ f r ϕ f r ϕ * r Imainea oriinala oae fi refacua din roiecia invera a ranformaei Radon cu o filrare liniara cu un filru ce are funcia de ranfer: H + u v u v H ρ φ H ρ ρ Dezavana imoran: Suorul aial al funciei rezulae din roiecia invera ee mul mai mare deca cel al funciei oriinale comlexiae mare de calcul. 6

G G F Teorema roieciei Tranformaa Fourier unidimenionala in raor cu a roieciei ee eala cu ranformaa Fourier bidimenionala a imainii oriinale f x y exrimaa in coordonae olare de-a lunul unei dree ce rece rin oriine inclinaa cu unhiul. Demonraie: Δ + G e d G + + f x y e x co + y in Δ F F co in f co u in in + u co e ddu dxdy F co in F Teorema Tranformaa Radon a convoluiei bidimenionale dinre doua emnale ee eale cu convoluia unidimenionala dinre raformaele Radon ale lor. { x y* f x y } * R f 7

Tranformaa Radon invera Plecand de la Δ R f < < + [ ranformaa Radon invera ee daa de relaia: f x y dd x co + y co Si in coordonae olare: f r ϕ dd r co ϕ Demonraie: + [ x y ] dd f x y F + Si in coordonae olare: ex [ x co + y in ] dd f x y F ex Permiand a fie i valori neaive i roieciei: f x y G ex ~ x co + F ex [ i uilizand eorema [ x co + y in ] [ x co + y in ] y in d ~ d B d d ~ { } dd 8

9 [ ] [ ] d G d y x G Δ + ex n in co ex ~ { } [ ] { } [ ] d G I I * n * ~ Alicand eorema convoluiei { } ~ ~ B d y x f { } [ ] { } [ ] d G I I * n * ~ Tranformaa Radon invera e obine in doi ai.. e filreaza fiecare roiecie cu un filru undimenional al carui raun in frecvena ee. Filrarea e face fie in domeniul de frecvena fie in domeniul aial obinandu-e.. din rezulaul obinu e calculeaza rin roiecie invera ~ ~ y x f

Filrarea in domeniul de frecvena: Pai: Calcularea roieciei Calcularea ranformaei enru roiecie 3 Filrarea in frecvena cu 4 Calcularea ranformaei invere 5 Proiecia invera 6 Adunarea enru oae unhiurile Exrimarea maemaica: { I{ } } δ x co + y in u I d d Filrul cu funcia de ranfer: e aroximeaza rin divere filre:

Filrul RAM-LAK Banda de frecvena ee limiaa: