Msppi. Curs 3. Modelare statistica Exemplu. Studiu de caz

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Integrala nedefinită (primitive)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

MARCAREA REZISTOARELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

riptografie şi Securitate

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

9 Testarea ipotezelor statistice

8 Intervale de încredere

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Subiecte Clasa a VII-a

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Recapitulare - Tipuri de date

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.


Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

V O. = v I v stabilizator

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Subiecte Clasa a VIII-a

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Coeficientul de corelaţie Pearson(r) M. Popa

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Elemente de bază în evaluarea incertitudinii de măsurare. Sonia Gaiţă Institutul Naţional de Metrologie Laboratorul Termometrie

7 Distribuţia normală

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Analiza bivariata a datelor

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA

prin egalizarea histogramei

Stabilizator cu diodă Zener

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

PRELEGEREA XII STATISTICĂ MATEMATICĂ

ECO-STATISTICA-NOTITZZE DE LABORATOR

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Criptosisteme cu cheie publică III

Curs 2 Şiruri de numere reale

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Capitolul 14. Asamblari prin pene

5.1. Noţiuni introductive

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Transformata Laplace

z a + c 0 + c 1 (z a)

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

ESTIMAREA PARAMETRILOR STATISTICI. Călinici Tudor

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Modelarea şi Simularea Sistemelor de Calcul Distribuţii ( lab. 4)

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Principiul Inductiei Matematice.

Regresie si corelatie

Transcript:

Msppi Curs 3 Modelare statistica Exemplu. Studiu de caz Introducere Poluarea reprezintã una dintre cãile cele mai importante de deteriorare a capitalului natural (Botnariuc și Vãdine 1982, Vãdineanu 1998 ). Dintre categoriile de poluanți, cei stabili chimic și cu toxicitate mare ridicã cele mai mari probleme manageriale. Metalele grele fac parte din aceastã categorie. 1

Pentru a fundamenta deciziile referitoare la managementul zonelor contaminate cu metale grele este necesarã evaluarea efectelor acestora. Primul pas în acest sens este caracterizarea distribuției lor în compartimentele acestor sisteme. În particular, dacã ne intereseazã sã evaluãm efectele metelelor grele asupra populațiilor umane din zonele contaminate trebuie sã caracterizãm cãile lor de transfer din compartimentele de stocare (de exemplu din sol) cãtre populația umanã. Una dintre cele mai importante astfel de cãi de transfer este prin consumul alimentelor de origine vegetalã și animalã din zona contaminatã. se pune problema evaluãrii riscului asociat utilizãrii terenurilor contaminate pentru culturi agricole. Evaluarea riscului necesitã caracterizarea distribuției spațio -temporale a metalelor, dar și a expunerii populației umane la metale. 2

Dispersia metalelor grele 3

Relațiile stabilite între ecologie, modelarea ecologicã și managementul mediului și tehnologie (preluatã dupã Jorgensen și Bendoricchio, 2001) Transfer metale grele la nivel sol 4

Clasificarea modelelor Clasificarea modelelor 5

Clasificarea modelelor 6

Modele deterministe și modele statistice Un model determinist este un model care nu conține variabile aleatoare, ceea ce eliminã probabilitatea în rãspunsurile generate de acesta. Predicțiile modelelor deterministe sunt întotdeuna aceleași, generate pe baza unui set specific de condiții. Modelele deterministe sunt utilizate pentru situațiile în care analiza sistemului nu presupune includerea variabilitãții acestuia. Din acest motiv domeniul lor de aplicabilitate este redus, în cazul examinãrii sistemelor ecologice, fiind adesea necesarã utilizarea modelelor stocastice. Modelele statis tice au ca scop explorarea corelațiilor și a tendințelor care apar în date, fãrã a furniza însã explicații cauzale (Grimm, 1994). Modelarea statis ticã, în termeni generali, evalueazã relațiile ce se stabilesc între o variabilã ( caracteristicã ) rezultativã ( y) și una sau mai multe variabile (caracteristice) independente (x) (Isaic-Maniu și colab., 2002). Un model statistic general, multivariat, are forma: 7

Modele deterministe și modele statistice Modelele statistice, dupã tipul de expresie matematicã, se disting în modele matematice liniare sau neliniare (orice formã polinomialã în afara celei de gradul I sau a combinațiilor liniare ale acesteia ), și modele univariate sau multivariate. Forma generalã a unei ecuații de regresie liniarã multivariatã este : unde, a = constanta sau intercepția ordonatei (valoarea lui Y atunci când toate variabilele independente sunt 0) b1, b2,..., bn coeficienti de regresie Analiza de regresie presupune evaluarea parametrilor și a gradului în care variabilele independente explicã variația variabilei dependente, aspect ilustrat prin coeficientul de determinare r 2. Un criteriu în alegerea modelului celui mai adecvat îl reprezintã valoarea coeficientului de determinare, care este ales în sensul maximizãrii valorii sale, valoarea 1 indicând o corelație perfectã. Un alt criteriu pentru stabilirea validitãții unui model este testul t pentru semnificația coeficienților, în cazul unui model multivariat. Testare a prin ipoteza nulã, în toate cazurile, afirmã cã panta dreptei (coeficientul de regresie) este nesemnificativã. În funcție de nivelul (pragul) de semnificație ales (notat cu p sau α) ipoteza nulã poate fi afirmatã sau infirmatã. Dacã valorile sunt mai mici decât pragul de semnificație ales atunci probabilitatea ca ipoteza nulã sã fie adevãratã este atât de micã, încât nu poate fi susținutã, și ca atare va fi acceptatã ca valabilã la nivelul termenului respectiv. 8

Modele statistice neliniare Modele statistice neliniare 9

Modele statistice neliniare Modele de predicție Modelele statistice sunt utilizate pentru obținerea, analiza și interpretarea datelor. Modelele statistice stabilesc relații între variabile fãrã a lua în considerare mecanismele intime ale proceselor și fãrã a explica cauzalitatea lor (Sîrbu, 2009). Conform lui White (2001) modelele statistice prezintã trei funcții importante: 10

Modele statistice obținute și potențialul lor de utilizare în evalurea riscului In sol/ plante(frunze) Distributia metalelor Cr si Pb 11

Corelatii statistice Ecuatiile de regresie liniara 12

Relația dintre distanța fațã de sursa de poluare și concentrațiile de Pb din sol 13