~ Sursá. p(t) 1 2. v(t) IRA 3. Să se precizeze tipul sistemului de reglare reprezentat prin schema de automatizare de mai jos:

Σχετικά έγγραφα
TEORIA SISTEMELOR ŞI REGLARE AUTOMATĂ Cap. 8-12

FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE

Disciplinele IRA si Sisteme Automate Note curs rezumat partea 1

Punţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Integrale cu parametru

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.


BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Utilizarea algebrelor Boole în definirea şi funcţionarea. Circuitelor combinaţionale cu porţi; Circuitelor combinaţionale cu contacte.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

V O. = v I v stabilizator



( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

SIGURANŢE CILINDRICE

Se cere determinarea caracteristicilor geometrice pentru secţiunea antisimetrică din figura de mai

Tema: şiruri de funcţii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Subiecte Clasa a VIII-a

MĂSURĂTORI CU COMPENSATORUL DE CURENT CONTINUU

CALCULUL RETELELOR TRIFAZATE NESIMETRICE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

TRANZISTORUL BIPOLAR. CARACTERISTICI GENERALE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Subiecte Clasa a VII-a

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Sisteme de ordinul 2: model, funcţie de transfer, simulare, identificarea parametrilor

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

1. Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mai importante legi ale fizicii clasice

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Proiectarea sistemelor de control automat

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

riptografie şi Securitate

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

MARCAREA REZISTOARELOR

Proiectarea sistemelor de control automat

Analiza sistemelor liniare şi continue

Electronică anul II PROBLEME

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Analiza sistemelor liniare şi continue

Capitolul 30. Transmisii prin lant

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

1. Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mai importante legi ale fizicii clasice

MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ŞI NEELECTRICE I

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

Integrale generalizate (improprii)

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

5.6. Funcţii densitate de probabilitate clasice

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE

Axiomele geometriei în plan şi în spańiu

Curs 1 Şiruri de numere reale

CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

ÎNCĂLZIREA MATERIALELOR DIELECTRICE

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

CINEMATICA RIGIDULUI

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Curs 2 Şiruri de numere reale

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

sin d = 8 2π 2 = 32 π

GABRIEL GH. JIGA CULEGERE DE TESTE GRILĂ DE REZISTENȚA MATERIALELOR PENTRU EXAMENE ȘI CONCURSURI


Transcript:

8. I..A. - INGINEIA EGLĂII AUTOMATE IA 1. Cre este tipul legii e reglre reliztă cu jutorul circuitului e mi jos consierân: mplifictorul operţionl iel; intrre = tensiune u(t); ieşire = tensiune în gol; conenstorul iel: C=.5 µ F =MΩ + u(t) ) Element PI cu constnt e timp e integrre e 1 s eorce vlorile rezistenţei şi cpcităţii in schem e mi sus u vlorile cu prous unitte (x.5=1) şi 1 M Ω 1nF = 1sec. şi fctor e proportionlitte unitte oricre r fi vlorile şi C. b) Element pur integrtor eorece pe recţie se flă un conenstor iel e cpcitte C, fră lte elemente e circuit c) Element PI cu fctor e proporţionlitte unitte numi pt. că prousul vlorilor rezistenţei şi cpcităţii in schem e mi sus este unitte (x,5=1) ) Element PD - rel eorece rezistenţ e l intrre inversore este conecttă l msă. IA. Se consieră structur sistemului e reglre in figur e mi jos, stbilă în circuit închis vân: 3s +.1 H (s) = s + 1 1 H (s) = H Fp(s) = s(s+ 1) 3s +.1 H(s) = s(s+ )(s+ 1), să se precizeze cum este erore stţionră e pozitie ε p provoctă e vriţi treptă perturbţiei p(t) fţă e o vlore e regim sttionr: v(t) + - 3s+.1 s+1 + + p(t) 1 s (s+) IA 3. Să se precizeze tipul sistemului e reglre reprezentt prin schem e utomtizre e mi jos: U ~ Sursá e energi e θ T C I* y 1 u(t) I C y α I T I i(t) θ Incintá termicá ) Este o structură e reglre combintă eorece se compenseză efectul moificării curentului i prin corecţii e compensre plicte l elementul e execuţie. b) Este un sistem e reglre multivribilă în vrint neecupltă eorece pr ouă mărimi reglte, tempertur θ şi curentul i, şi ouă regultore monovribile. c) Este un sistem e reglre în cscă eorece se reglez printr-o buclă interioră concentrică mărime intermeiră intensitte curentului i, bucl principlă fiin e tempertură. IA 4. Cre intre legile iscrete e reglre e mi jos prezentte prin funcţi e trnsfer z, pot reprezent form iscretiztă unei legi continule PID, 1 H (s) = K (1+ + TD s)? TI s b1z+ b ) H (s) = z 1 bz + b1z+ b b) H (s) = z z bz + b1z+ b c) H (s) = z z+ 1 IA 5. (justificre) În reprezentre comportării în regim stţionr unui proces conus in figur e mi jos, nu u fost mrcte 4 T T ) Este infinită eorece regultorul nu re crcter integrtor şi prte fixă re crcter ublu integrtor. b) Este zero eorece H (s) re mi mult e un zerou in origine plnului complex c) Este finită eorece între elementul e comprţie şi punctul e plicre perturbţiei nu există nici-un element integrtor mărimi: D ymx, D ysig, Subiecte IA. Pg: 1 min Y (S ), S mx min, l

cpătul unor săgeţi e form, mrcte prin numere e l 1 l 1. Cre rnjment este corect? ) 5= D ymx ; 9= D ysig ; 1= b) = D ymx; 9= ysig Y min (S min ); 8= S mx D ; 6= min min S Y (S ); 3= mx D c) 3= ymx ; 5= D ysig ; 8= min min Explicţi semnificţi cestor mărimi. Y (S ); = S mx IA 6. (cu justificre) Schem e principiu e mi jos reprezintă: ) Aprt (element) montt pe tbloul e orinul, tblou montt în cmer e comnă instlţiei utomtizte, enumită cmer ispecer locl. IA 8. L cre in figurile e mi jos (, b su c) corespun explicţiile: TI TI TE TI () (b) (c) ) Nu este interesnt su importnt, l nivelul schemei e utomtizre, să se expliciteze elementul sensibil b) S- reprezentt explicit fptul că elementul primr, senzorul, este un termocuplu, punctul e măsurre fiin reprezentt printr-un punct îngroşt l cpătul unei linii frânte e irecţionre. c) S- menţiont că elementul primr pote fi istinct e ptorul e semnl cre relizeză vizulizre temperturii. ) Un sistem e reglre poziţiei lmelei elementului bimetl b) Un sistem bipoziţionl e reglre temperturii într-o incintă c) Un sistem e reglre vitezei e rotţie unui motor e curent continuu Explicţi funcţionbre cestui sistem. IA 7. Cre este locul e montre şi rngul unui prt reprezentt într-o schemă e utomtizre prin simbolul {x} Alegeţi semnificţi corectă simbolurilor {x} şi. ) Aprt (element) montt pe tbloul e orinul 3, tblou montt în cmer e comnă instlţiei utomtizte, enumită cmer ispecer generl.\ b) Aprt (element) montt locl, pe gregt. c) Aprt (element) montt pe tbloul e orinul 1, tblou montt lângă gregt. IA 9. (Cu justificre) Cre intre componentele unei legi e reglre PID sigură o erore stţionră e poziţie nulă? Justificţi e ce. ) Fiecre intre ele. b) Component P. c) Component I. ) Component D. e) Niciun. IA 1. (Cu justificre) Se consieră o instlţie e încălzire vân c ieşire o o tempertură, y [4,] C ir intrre un curent u [4,]mA. Presupunem că, testân cestă instlţie, se obţine, l o vriţie în regim stţionr curentului u= ma, se obţine o vriţie temperturii o y= 4 C. Cre este bn e proporţionlitte cestei instlţii? Justificţi. ) 5%. b) o C/mA c) o C/mA ) 1% Subiecte IA. Pg:

IA 11. (Cu justificre) O lege e reglre cu minim e fză re crcteristic logritmică mplituine- frecvenţă c în figur e mi jos. 6 4.1.1 1 1 1 - L( ω) B Cre este tipul legii e reglre cu minim e fză vân o stfel e crcteristică? ) Este un element perioic e orinul întâi eorece crcteristic e frecvenţă nu este perioică r este formtă in segmente e reptă te e ecuţii e grul întâi. b) Este un element Proporţionl-Integrtor eorece crcteristic simptotică e frecvenţă re pntă B/ec l frecvenţe jose şi re un singur punct e frângere cu +B/ec. c) Este un element Proporţionl-Derivtor eorece l frecvenţe jose crcteristic este o reptă escrescătore cu pntă negtivă ce trece prin punctul L=B l ω=1. Justificţi răspunsul şi e ce este necesră precizre "cu minim e fză". ω IA 13. O funcţie e trnsfer cu intrre u(t) şi ieşire unei legi e reglre, se comportă în timp, c în figur e mi jos. u(t) Pnt= U t Pnt= b ( ) ) eprezintă o lege e reglre e tip PI eorece u(t) re o pntă constntă ir re o vriţie finită în momentul t=. b) Este o lege e reglre e tip element integrtor eorece tât mărime u(t) cât şi cresc necontenitşi în plus re o vriţie finită în momentul iniţil.. c) Este o lege e reglre e tip proporţionl erivtor iel eorece l o moificre în rmpă intrării u(t) mărime e iesire re tot crcter e rmpă r cu o ltă pntă şi în plus In momentul iniţil ieşire re o vriţie bruscă finită corespunzătore vriţiei pntei mărimii e intrre u(t). Un stfel e element nu este fizic relizbil; ş cum se vee în figură; pentru cestă intrre ieşire nu este efinită în punctul t=. t IA 1. O funcţie e trnsfer cu intrre u(t) şi ieşire unei legi e reglre, se comportă în timp, c în figur e mi jos. u(t) Pnt U ( U ) t Cre este tipul legii e reglre vân un stfel e răspuns? ) eprezintă o lege e reglre e tip PI eorece u(t) re o pntă constntă ir re o vriţie finită în momentul t=. b) Este o lege e reglre e tip element integrtor eorece mărime u(t) creste necontenit pe cân este o funcţie constntă. c) Este o lege e reglre e tip erivtor pur eorece mărime e iesire este erivt mărimii e intrre u(t). Un stfel e element nu este fizic relizbil; ş cum se vee în figură pentru cestă intrre ieşire nu este efinită în punctul t=. t Subiecte IA. Pg: 3 IA 14. Prin performnţă unui sistem e reglre, rporttă l un inictor e clitte ICi se inţelege: ) portul intre ouă vlori nenule le inictorului e clitte ICi. b) Vlore inictorului e clitte ICi. c) O relţie e ineglitte (în prticulr eglitte) Pi, impusă celui inictor e clitte. IA 15. Selectţi grupul e inictori e clitte e mi jos cre măsoră numi precizi unui sistem e reglre: 1. Fctorul e mplificre e viteză.. Timpul e întârziere. 3. Erore stţionră e poziţie în rport cu mărime impusă. 4. Timpul e creştere. 5. Erore stţionră e viteză în rport cu mărime impusă. 6. Grul e mortizre. 7. Erore stţionră e ccelerţie în rport cu mărime impusă. 8. Coeficientul inmic l reglării. 9. Erore în regim permnent provoctă e o perturbţie perioică. ) 1; 5;6; 7; 8;

b) 1; 3: 5;7; 9 c) ; 5;4; 7; 9 IA 16. L o instlţie utomtiztă, stre e prelrmre presupune: ) Controlul este prelut e sistemul e lrmă cre execută comenzi în instlţie şi eventul controlul este prelut e funcţi e pornireoprire. b) În cestă stre este ctiv sistemul (funcţi) e conucere, sistemul (funcţi) e lrmre, nu relizeză nici o cţiune. c) Sistemul e conucere (reglre) rămâne ctiv însă funcţi e lrmre execută mesje optice şi custice e vertizre, se emit ignoze privin viitore evoluţie, se estimeză cuzele cre irijeză instlţi într-un omeniu periculos e funcţionre. ) Funcţionre sistemului este oprită (funcţi e conucere (reglre) este inctivtă). IA 17. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. ε st(t ) yst(t ) ε E (t+ ) t y (t+ ) t ε st(t ) y st (t ) ε ( ) y( ) ε ( ) = finit ẏ ( ) = ÿ( )= y( ) t t t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; ) K p =zero ; K =infinit ; K v =infinit ; K =finit ; e) p v Justificţi şi interpretţi rezulttul les. K =finit K = finit K =zero K =infinit K =zero IA 18. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. (t+ t ) ε st (t ) yst(t ) ε E y (t+ t ) ε st(t ) yst(t ) ε ( ) ε ( ) = finit ÿ ẏ ( ) = finit ( )= y (t+ ) t t t t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; ) K p =zero ; K v =infinit ; K =finit ; e) K p =infinit ; v Justificţi şi interpretţi rezulttul les. K =finit K = finit K =zero K =infinit K =zero IA 19. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. ε st (t ) yst(t ) ε (t+ ) t E y (t+ t ) ε st (t ) yst(t ) ε ( ) ẏ(t) ÿ( )= finit ε ( ) = finit y (t+ t ) t t t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; ) K p =zero ; K v =infinit ; K =finit K = finit K =zero K =infinit Subiecte IA. Pg: 4

e) K p =infinit ; K =zero Justificţi şi interpretţi rezulttul les. IA. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre erore sistemului e reglre şi mărime e recţie. ε (t+ t ) y (t+ t ) ε (t+ t ) ε per (t+ t ) ÿ ẏ ẏ ( )= ( )= ( ) ; finit y per (t+ t ) ε ( ) = finit ε ( ) y (t+ t ) t = t - t y( ) =finit t = t - t ε (t)=, t< Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) b) K p =finit ; c) K p =zero ; ) K p =infinit ; e) K p =infinit ; K =infinit ; K =finit ; v K v =infinit ; K =finit ; K =zero K =infinit K =zero K =finit f) p v K = finit Justificţi şi interpretţi rezulttul les. IA 1. (Cu justificre) Într-un sistem e reglre se măsor (inregistreză) evoluţiile in figur e mi jos, evoluţii cre exprimă epenenţ intre mărime prescrisă şi mărime e recţie. v st(t ) =V 1 y st (t ) =Y 1 v ; y ) [ v (t+ ) ε t (t+ ) v=v ε ( ) = E = V Y ε st (t ) =E 1 y (t+ ) V t= t t y( )=Y t t Cre in următorele vrinte u vlorile corecte (finite, zero su infinite) pentru fiecre fctor e mplificre, K p, K v, K? ) K p =infinit ; b) K p =infinit ; c) K p =finit ; K =zero K = finit K =zero ) K p =zero ; K =infinit ; K =infinit ; K =infinit K =finit e) p v Justificţi şi interpretţi rezulttul les. IA. (Cu justificre) Sistemul e reglre in figur e mi jos reprezintă ) Un sistem e reglre upă stre b) Un sistem e reglre prlelă c) Un sistem e reglre cu timp mort ) Un sistem e reglre cu timp mort pe recţie e) Un sistem e reglre în cscă Explicţi funcţionre cestui sistem IA 3. (Cu justificre) Sistemul e reglre in figur e mi jos reprezintă ) Un sistem e reglre upă stre b) Un sistem e reglre tripoziţionlă c) Un sistem e reglre cu timp mort pe recţie ) Un sistem e reglre în cscă Explicţi funcţionre cestui sistem IA 4 Fenomenul win-up în sistemele e reglre utomtă exprimă: ) Necorelre intre prmetrii legii e reglre şi fctorul e mplificre l părţii fixe. b) Necorelre intre operţi e integrre in lege e reglre şi limitele e sturţie prezente l intrre instlţiei tehnologice c) Necorelre intre operţi e erivre in lege e reglre şi constntele e timp przite. Subiecte IA. Pg: 5

IA 5. (Cu justificre) Sistemul e reglre in figur e mi jos reprezintă b). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este epărtt e origine c). Zeroul - -z este epărtt e origine şi polul -p este prope e origine ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z < -p e). L numărător pre fctorul n ω p z ) Un sistem e reglre în cscă b) Un sistem e reglre upă stre c) Un sistem e reglre tripoziţionlă ) Un sistem e reglre cu corecţi regimului trnzitoriu. e) Un sistem e reglre cu timp mort pe recţie. Explicţi funcţionre cestui sistem IA 8. Crcteruistic in figur e mi jos, reprezintă: IA 6. Funcţi e trnsfer în circuit închis orită, cu oi poli complex conjugţi si un ipol e form e mi jos, sigură performnţe în regim stţionr mi bune, făr moificre substnţilă performnţelor în regim trnzitoriu, că: ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z > -p b). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este epărtt e origine c). Zeroul - -z este epărtt e origine şi polul -p este prope e origine ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z < -p ). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, b). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, c). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, IA 7. Funcţi e trnsfer în circuit închis orită, cu oi poli complex conjugţi un pol rel şi un zerou rel, ). Crcteristic Boe sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, sigură erore stţionră e poziţie nulă eorece: sigură performnţe în regim stţionr mi bune, făr moificre substnţilă performnţelor în regim trnzitoriu, că: ). Zeroul - -z este prope e origine şi polul -p este prope e origine r -z > -p Subiecte IA. Pg: 6

IA 9. Crcteruistic in figur e mi jos, reprezintă: IA 3. Sistemul in figur e mi jos reprezintă ). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, b). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, c). Crcteristic complexă e frecvenţă sistemului cu timp mort, cu funcţi e trnsfer, IA 3. Expresi e mi jos, cu τ> reprezintă: ) eprezentre unui rcuit cu AO şii recţie prlelă e tensiune. b) O structură cre relizeză un element PI cu sturţie c) O structură cre relizeză un element I cu sturţie ) O structură cre relizeză un element PD cu sturţie IA33. Blocul Auto mping (BA) într-un regultor inustril permite: ) Trecere Automt-Mnul fărşocuri b) Trecere Mnul-Automt fărşocuri c) Evitre efectului neorit l vriţiei bruscă referinţei ) Evitre efectului neorit l vriţiei bruscă unei perturbţii IA 34. Digrm in figur e mi jos reprezintă: ) Funcţi e trnsfer unei legi e reglre PD-rel cu minim e fză b) Funcţi e trnsfer unui element perioic cu minim e fză c) Aproximţi Pe se orinul unu elementului e întârziere pură. IA 31. (Cu justificre) Sistemul in figur e mi jos reprezintă ) Comportre Blocului Auto mping (BA) întrun regultor inustril b) Moul e trecere Automt-Mnul fărşocuri c) Moul e trecere Mnul-Automt fărşocuri ) Trecere Mnul-Automt fărşocuri ) Descrie comportre unui regultor I cu sturţie ) O structură cre relizeză un element PI cu sturţie b) O structură cre relizeză un element I cu sturţie c) eprezentre unui rcuit cu AO şii recţie prlelă e tensiune. ) O structură cre relizeză un element PD cu sturţie Explicţi funcţionre cestei structuri Subiecte IA. Pg: 7 IA 35. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel

) O lege e reglre PD-rel IA 36. Structur in figur e mi jos, relizeză: IA 4. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Un element perioic e orinul unu b) Olege e reglre PI c) O lege e reglre PID ) O lege e reglre D-rel e) O lege e reglre PD-rel IA37. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu IA 38. Structur in figur e mi jos, relizeză: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu IA 39. Comportre relă structurii in figur e mi jos sigură: ) Olege e reglre PI b) O lege e reglre PID c) O lege e reglre D-rel ) O lege e reglre PD-rel e) Un element perioic e orinul unu Subiecte IA. Pg: 8