ÎNCĂLZIREA MATERIALELOR DIELECTRICE

Transcript

1 Aplicţi 9 ÎNCĂLZRA MATRALLOR DLCTRC. robleme generle le încălzirii cpcitive Orice mteril ielectric (izolnt in punct e veere electric) se polrizeză cân este introus într-un câmp electric, cee ce se truce printr-o seprre e srcină electrică. olrizre unui ielectric pote ve loc l nivelul tomului su moleculelor. istă ptru clse e polrizre: - polrizre electronică şi polrizre ionică, numite polrizări e eformre, cre se toresc eformării învelişurilor electronice le tomilor şi, respectiv, eplsării ionilor în cristlele ionice sub efectul câmpului electric şi pr în tote corpurile, r sunt reltiv slbe, fiin perceptibile numi l mterile nepolre, l cre nu eistă lte tipuri e polrizre; - polrizre e orientre, crcteristică mterilelor cu molecule polre, reliztă prin orientre c un tot moleculelor în câmpul electric (polrizre nestructurlă) su numi prin rotire unor ricli mobili in moleculă (polrizre structurlă); - polrizre e relre, tortă cumulărilor e srcini electrice pe suprfeţele e iscontinuitte in interiorul mterilelor neomogene, etermintă e neomogenitte permitivităţilor şi rezistivităţilor cestor, numită polrizre interfcilă su e interstrturi. În figur 9.- este prezenttă situți unui mteril cu molecule polre, l cre moleculele pot fi echivllte cu ipoli electrici, vân l cpete srcini opuse. În lips unui câmp electric eterior ipolii sunt orientți letor, stfel încît mterilul nu prezintă încărcre electrică. Dcă mterilul este introus într-un câmp electric intens (e pilă, între plăcile unui conenstor l cre se plică tensiune (fig.9.-b), ipolii se rotesc pentru se orient pe irecți câmpului, cu zon + spre plc minus și cu zon minus spre plc +. Dcă se schimbă polritățile tensiunii, se schimbă sensul câmpului electric, ir ipolii se rotesc în sens invers (fig.9.-c). b c Fig 9. olrizre mterilelor cu molecule polre Dcă câmpul electric este lterntiv e frecvență forte mre (orinul MHz), l vriți forte rpiă câmpului mișcre e orientre moleculelor se fce cu întârziere (vâscozitte electrică). Încălzire cpcitivă (ielectrică) prin câmpuri electrice e frecvenţă riictă se toreză vâscozității electrice, eventul și curenţilor e conucție ce pr în mterilele ielectrice, cre sunt izoltori imperfecţi. nstlţiile inustrile ce lucreză pe cest principiu se utilizeză l: sure foliilor e mteril plstic, obţinere plăcilor glomerte in lemn, uscre mterilelor pe bză e celuloză (celofibră, hârtie, lemn), mterilelor tetile, miezurilor e turnătorie, prouselor cermice și refrctre, prouselor limentre (zhăr, sre, făină), polimerizre rășinilor sintetice, etc. niferent e mterilul trtt, cntitte e călură ezvolttă în unitte e timp este irect proporţionlă cu frecvenţ câmpului electric lterntiv plict. Încălzire ielectrică prezintă o serie e vntje, cum r fi: - timp e încălzire reus, cee ce conferă procesului tehnologic o prouctivitte riictă; - călur se ezvoltă în totă ms mterilului (ielectricului), istribuţi temperturii fiin reltiv uniformă. Aceeşi istribuţie câmpului termic nu pote fi obţinută prin lte proceee e încălzire, întrucât ielectricii sunt mterile cu ifuzivitte termică scăzută; - instlţi este nepoluntă şi ocupă un spţiu reus.. rincipiile încălzirii cpcitive Încălzire cpcitivă se relizeză prin introucere mterilului e încălzit între plăcile unui conenstor ce este conectt l circuitul unui osciltor (genertor) e înltă frecvenţă. L un ielectric iel nu pr piereri e energie ctivă eorece curentul este în întregime cpcitiv şi re vlore: C c trnsformă în călură v fi: R b Fig.9. Schem echivlentă () şi igrm fzorilă (b) unui conenstor rel c= r cos e r C În czul rel, în ielectric pr piereri torită vâscozităţii electrice şi conuctivităţii mterilului, ir efzjul tensiune-curent este mi mic e 90 cu un unghi numit unghi e piereri ielectrice. Dcă se re în veere schem echivlentă unui conenstor rel, cu piereri (fig.9.-), precum şi igrm fzorilă curenţilor pentru czul consiert (fig.9.-b), tunci vlore piererilor e putere în ielectric cre se R C tg, [W] une: R rezistenţ echivlentă ce corespune piererilor e energie ctivă, [Ω]; vlore eficce tensiunii lterntive plictă conenstorului, [V]; = f pulsţi tensiunii e limentre, [s - ];

2 C cpcitte conenstorului e lucru, [F]; tgδ tngent unghiului e piereri ielectrice cărui vlore epine e: ntur mterilului, frecvenţă, tempertură, intensitte câmpului electric =/ şi impurităţile in ielectric. În ipotez unui câmp electric omogen între plăcile conenstorului şi neglijân efectele e cpăt, se pote scrie: S S C 0 r, [F] une: ε o = 8, pemitivitte viului, [F/m]; ε r permitivitte reltivă ielectricului introus între plăci; S suprfţ unei plăci, [m ]; istnţ intre plăci, [m]. Cu cestă vlore, epresi piererilor în ielectric evine: S C tg f 0 r tg r tg f cu: S =V volumul e mteril introus între plăci, [m 3 ], 8,850 0,5560 0, [F/m]. S, [W] uterile specifice în rport cu volumul V su ms m încărcăturii sunt: - putere ezvolttă în unitte e volum: - piererile specifice pe unitte e msă: m v / V tg f, [W/m 3 ] / m r tg f /, [W/g] r în cre ρ este ms specifică mterilului, [g/m 3 ]. utere ezvolttă în ielectric se stbileşte pe bz bilnţului energetic cre evienţiză: încălzire mterilului până l o numită tempertură, într-un intervl e timp t; încălzire pentru trnsformări e fză; schimbre stării polimorfice su pentru efecture unor recţii chimice; coperire piererilor termice în meiul mbint. În czul prticulr l proceselor e uscre, tempertur finlă prousului nu epăşeşte 50 C, eci piererile termice prin conucţie, convecţie şi riţie se pot neglij, ir ecuţi e bilnţ termic pote fi pusă sub form: t c m t m c, [J] r tg f c Așr, vitez e încălzire θ/t este irect proporţionlă cu frecvenţ şi intensitte câmpului electric, ir vlori suficient e riicte le cestui prmetru se obţin pentru frecvenţe mi mri e 0MHz şi l câmpuri e mim 0 7 V/m (l câmpuri mi riicte pre pericolul e conturnre). rin integrre relției e mi sus, iferenț e tempertură între tempertur iniţilă θ şi ce finlă θ, în intervlul e timp Δt în cre se relizeză încălzire, evine: r tg f c Așr, iferenț e tempertură crește proporționl cu urt încălzirii și nu epine e cntitte e mteril supusă încălzirii. t 3. Alegere frecvenţei e lucru instlției e încălzire cpcitivă utere, respectiv cntitte e călură ezvolttă într-un ielectric sunt irect proporţionle cu frecvenţ, cu pătrtul intensităţii câmpului electric şi cu prousul ε r tgδ, enumit fctor e piereri. nul in principlii prmetri funcţionli i unei instlţii e încălzire ielectrică este frecvenţ cestei, cre se optă ţinân sem e: - frecvenţ e lucru să fie conformă normtivelor cre stbilesc omeniul frecvenţelor inustrile şi urmăresc evitre perturbării cnlelor şi ispozitivelor e telecomunicţii; - vriţi fctorului e piereri ε r tgδ cu frecvenţ şi tempertur, întrucât moificări importnte le cestui pot conuce l scăere puterii isipte în ielectric; - priţi fenomenelor e propgre unelor electromgnetice e- lungul rmăturilor conenstorului. Frecvenţele e lucru fiin e orinul zecilor su sutelor e meghertzi, se impune: ecrnre genertorului electronic, conenstorului e lucru şi cblului e limentre, preveere e filtre LC pe conuctorele e limentre le genertorului; crcs genertorului să fie legtă l o priză e pământ eficce, cu o rezistenţă mimă misă e ohmi. Mărime fctorului e piereri ε r tgδ permite preciere posibilităţii e încălzire ielectrică unui mteril. Astfel, l vlori suprunitre încălzire este bună, între şi 0, este posibilă, ir sub 0, cest evine prctic imposibilă. L frecvenţă constntă, putere bsorbită e ielectric se moifică în cursul procesului e încălzire (vriză ε r tgδ) şi re un crcter crescător su coborâtor. Dcă fctorul e piereri ε r tgδ creşte cu tempertur, procesul e încălzire v începe l o vlore scăzută puterii genertorului pentru sigur o rezervă e putere. În czul în cre putere limită sursei este epăşită îninte e tingere temperturii finle, genertorul este econectt prin protecţi e suprsrcină. Dcă fctorul e piereri ε r tgδ sce cu tempertur, procesul e încălzire v începe l vlore mimă puterii genertorului pentru tinge tempertur finlă mterilului pe urt stbilită procesului tehnologic. Mărime frecvenţei e lucru este limittă superior e priţi fenomenului e propgre e- lungul rmăturilor conenstorului (cân cest re suprfţă mre), cee ce uce l moificre câmpului electric şi implicit, l neuniformitte încălzirii. Dcă imensiunile ielectricului sunt mri, se recurge l limentre în mi multe puncte conenstorului e lucru (fig.9.3) ce permite frecvenţe e lucru riicte şi puteri specifice e volum precibile. Alimentre se pote fce în trei

3 puncte (fig.9.3-) su într-un singur punct centrl (fig.9.3-b), cz în cre se utilizeză inuctnţe fără miez pentru reucere neuniformităţilor câmpului electric. nuctnţele, împreună cu porţiuni le plăcilor in jurul punctelor e coneiune, se coreză pe frecvenţ e lucru genertorului. În cest cz, în punctele e coneiune inuctnţelor, tensiunile sunt în fză şi u celşi moul. În ecursul procesului e încălzire corul se refce că prmetrii ielectricului se schimbă. 4. Câmpul electric între rmăturile unui conenstor e lucru pln Câmpul electric ce se stbileşte între rmăturile unui conenstor pln, ce conţine un ielectric, re vlore: /, [V/m] Sunt frecvente czurile în cre mterilele ce se încălzesc se compun in mi multe strturi e ielectrici iferiţi, ispuşi prlel su perpeniculr pe rmăturile conenstorului. ) În czul n strturi e ielectric prlele cu rmăturile conenstorului (ielectrici în serie - fig.9.4-), sociin fiecărui strt formt in celşi mteril un conenstor, rezultă o schemă echivlentă (fig.9.4-b). Neglijân efectele e cpăt, obţinem, pentru putere specifică pe unitte e volum strtului, epresi: su /6 /3 /3 GF /6 v Fig.9.3 Alimentre conenstorelor e lucru e mri imensiuni lungime plăcii; istnţă intre plăci; L inuctnţă pe er; tensiune sursei; GF genertor e înltă frecvenţă. r tg f, [W/m 3 ] L /6 /3 /3 GF b L /6 v tg f r n j j rj, [W/m 3 ] şi se observă că încălzire mimă re loc în strtul în cre rportul tgδ /ε r este mim, une tgδ şi ε r sunt tngent unghiului e piereri şi permitivitte reltivă strtului. Alegân vlore frecvenței pentru cre rportul tgδ /ε r este mi mre cu cel puțin un orin e mărime fță e rportele similre le celorlltor strturi, se relizeză încălzire selectivă strtului. În czul prticulr, cân între rmăturile conenstorului e lucru eistă un strt e er (e grosime şi ε r =) şi unul e mteril ielectric ( şi ε r ), câmpurile electrice în er ( ) şi ielectric ( ) u epresiile: şi / r r / r in cre se esprin următorele concluzii: - intensitte câmpului electric în strtul e er este mi mre ecât intensitte câmpului electric în ielectric; - intensitte câmpului electric în er creşte proporţionl cu permitivitte ielectricului, pe cân în ielectric intensitte câmpului electric sce; - prin propiere rmăturii superiore e ielectricul vân o grosime constntă (se reuce grosime strtului e er) intensitte câmpului electric creşte în mbele strturi, r mi mult în er. Conform ultimei concluzii, putere ezvolttă în ielectric se pote moific l =ct. prin vriţi grosimii strtului e er, r vlore mimă cestei puteri este e cel mult: tg tg f f, v m 0 5 str r r în cre str este mplituine intensităţii câmpului electric l cre re loc străpungere strtului e er ( str = 35 V/cm). u i n r r r rn b Fig.9.4 Distribuţi tensiunilor l ielectrici multistrt conenstor cu ielectric multistrt; b schem echivlentă C C C n, R R R n

4 b) În czul unui mteril formt in n strturi e mteril ielectric, perpeniculre pe rmăturile conenstorului (ielectrici în prlel), putere ezvolttă în unitte e volum strtului este: v f r tg f r tg, [W] relţie eusă în celeşi coniţii c şi în czul preceent. În cest cz, pentru strtul în cre fctorul e piereri ε r tgδ re vlore mimă încălzire v fi ce mi riictă. 5. Genertor electronic inustril pentru încălziri cpcitive Genertorul electronic inustril e tip GF-,5c-0 este estint preîncălzirii pstilelor e bchelită în veere turnării su pentru trtmentul termic l mselor plstice şi similrelor cestor. utere ebittă l frecvenţ e 5..5 MHz este e,5w, l o tensiune e proimtiv 3V şi un curent e 0,5 0,6A. Schem e forţă instlţiei (fig.9.5) cuprine filtrul e reţe FR, sigurnţele utomte S, S şi S 3, trnsformtorul riicător e tensiune TT ce limenteză reresorul cu tuburi electronice (gzotrone) T,T şi T 3, e l cre înlt tensiune se plică osciltorului e rio-frecvență (RF) relizt cu jutorul tubului electronic osciltor TO (trioă e putere). Osciltorul e putere e RF este un osciltor LC, cu circuit oscilnt cort în no. Circuitul oscilnt este lcătuit in inuctnț L și conenstorul e lucru C L. Frecvenț genertă este vribilă cu C L, fiin tă e relți lui Thomson: f L C L Recți pozitivă necesră pentru întreținere oscilțiilor este reliztă prin cupljul mutul l bobinei L cu bobin L. Cupljul circuitului e lucru cu trio se fce prin conenstorul C s. nuctnț L 3 este o bobină e șoc, ce u rolul e împieic frecvenț înltă curentului noic să se închiă prin surs e curent continuu. C urmre vriției frecvenței, etermintă e vriți vlorilor conenstorului C L (prin istnț vribilă intre rmături su prin mterilele e imensiuni su nturi iferite), se v prouce și o moificre mplituinii tensiunii in no, respectiv grilă. Acest efect neorit este compenst printr-un circuit seprt montt între grilă și cto. Circuitul e stbilizre l tensiunii noice este formt in următorele elemente: rezistorele linire R și R 3, rezistorele nelinire B și, B (lămpi cu incnescență) și conenstorul C g. Acest circuit funcționeză stfel: l creștere mplituinii potențilului lterntiv in no v pre o creștere mplituinii potențilului lterntiv în grilă. Acest semnl este rerest pe spțiul grilă-cto, ir efectul constă în priți unei tensiuni pulstorii negtive cre v fi plictă circuitului e reglre. Dcă, e eemplu, mplituine tensiunii lterntive noice crește, v crește tensiune in grilă, ir punctul e funcționre l lămpilor B și B se v moific: l creștere tensiunii v rezult o creștere vlorii rezistenței lămpilor, eterminân o creștere vlorii tensiunii negtive in spțiul grilă-cto. Creștere negtivării grilei v moific punctul e funcționre trioei în sensul micșorării pntei efective și curentului noic, micșorân plituine tensiunii lterntive în circuitul e srcină. Rezulttul v fi menținere nivelului tensiunii lterntive l o vlore constntă, reglbilă prin intermeiul rezistorului R 3. Schem e comnă re în componenţă: întrerupătorul generl, trnsformtorul TBA e limentre circuitului e suprsrcină şi lămpii e semnlizre (nottă cu B), trnsformtorul ferorezonnt TFTO cre limenteză filmentele tubului osciltor TO cu tensiune constntă, trnsformtorul TFTR pentru limentre filmentelor tuburilor reresore T..T 3, ventiltorul V e răcire tubului e emisie, contorul e ore CH, releul termic RT, releul e suprsrcină și releul e lucru RL. L închiere întrerupătorului sunt limentte trnsformtorele TFTR și TFO cre sigură încălzire filmentelor tuburilor electronice. Aucere l tempertur e regim filmentelor este sesiztă e releul termic RT cre își închie contctul său în circuitul releului e lucru RL (releu e timp cu temporizre l revenire). Contctul RL se închie în circuitul bobinei contctorului K. După închiere contctului releului termic RT, se psă pe butonul e pornire B şi că microîntreruptorele cţionte e uşi (M și M ) şi e cpc (MC și MC ) sunt închise, cupleză contctorul K. rin închiere contctelor e forță le contctorului K se pune sub tensiune trnsformtorul riicător TT şi între plăcile conenstorului e lucru CL vem un câmp electric e intensitte și frecvenţă riictă. În celşi timp, se prine lmp B V şi începe să lucreze releul e timp RL ce etermină urt procesului e încălzire. După terminre timpului reglt (între 0 și 6 minute) contctul RL (contct norml eschis temporizt l eschiere) revine în stre eschis, eclnșân contctorul K. Regimul e vrie. În cz e vrie, e eemplu l priţi conturnărilor su străpungerii ielectricului, schem este scosă e sub tensiune e către releul e suprsrcină. În regim norml, releul e suprsrcină este limentt cu oi curenți e celși sens. rimul curent - este etermint e tensiune continuă l bornele rezistenței R 4. Acestă tensiune este proporționlă cu curentul bsorbit e l reresor. Așr curentul este proporționl cu curentul bsorbit e l reresor, eci cu srcin osciltorului. Al oile curent - este curentul continuu (rerest monolternță e io D) cre prcurge secunrul trnsformtorului TB. Acest curent este constnt, invribil cu regimul e funcționre. Curentul, în regim norml, este mult mi mic ecât, ir cei oi curenți prcurg în celși sens bobin releului. Sum curenților + nu etermină, în regim norml, nclnșre releului (figur 9.6). Conenstorul C relizeză o vlore meie tensiunii l bornele releului. În cz e vrie crește curentul bsorbit e l reresor, crește tensiune l bornele rezistenței R 4 și v crește e câtev ori curentul. Sum curenților + evine mre și v etermin, în regim e vrie, nclnșre releului. Contctul norml-închis in circuitul bobinei contctorului K se eschie, contctorul K eclnșeză, eterminân eschiere contctelor principle K. L oprire limentării schemei e forță se nuleză curentul, r releul rămâne

5 nclnșt eorece este limentt e curentul (figur 9.6). Semnlizre regimului e vrie se relizeză prin prinere becului Br. În figur 9.7 este prezenttă imgine eterioră mgnetronului ce echipeză cuptorul cu microune folosit în crul plicției, ir în figur 9.8 este prezenttă schiț constructivă și funcționlă. Anclnșt Declnclnșt + Fig.9.6 Crcteristic releului După înlăturre efectului (prin înepărtre rmăturilor su înlocuire mterilului străpuns), pentru repornire, se psă pe butonul e eblocre vriei BAv (ce nuleză curentul ) şi poi in nou pe butonul B. 6. Încălzire cu microune Încălzire cu microune este principil ceeși cu încălzire în riofrecvență, cu iferenț că unele electromgnetice in spțiul e lucru u frecvențe forte mri, e 0,95 su,45 GHz. C urmre, lungime e ună microunelor este forte scurtă în comprție cu lungime e ună unelor e riofrecvență. Microunele sunt forte bine bsorbite e substnțe cre u în structur lor molecule e pă. L frecvenț microunelor, p re fctorul e piereri egl cu (e sute e ori mi mre ecât l multor substnțe ielectrice). Din cest motiv mterilele cre conțin pă se încălzesc eficient și se usucă cu jutorul microunelor. rinciplele elemente le unui echipment cu microune sunt genertorul și limentre s, plictorii între cre se introuce prousul e încălzit și ghiurile e ună cre conuc energi e l genertor l plictori. riție cu microune mgnet ntenă Fig. 9.7 mgine eterioră unui mgnetron fnte cto no triectori unui electron Genertorul e microune. L frecvențele e orinul GHz osciltorii clsici cu trioe nu convin pentru relizre genertorelor e putere. Se folosesc genertore specile: mgnetronul și listronul. Mgnetronul este un tub cu vi servin c osciltor și constituit in oi electrozi: un cto cilinric centrl înconjurt e un no metlic circulr prezentân fnte și cvități. Între cto și no se flă un spțiu e intercțiune. Ansmblului i se plică o tensiune continuă înltă. Ctoul încălzit emite electroni cre vor fi trși e noul pozitiv. Tubului i se plică un câmp mgnetic cu jutorul unui mgnet permnent puternic, upă o irecție prlelă cu ul ctoului. Sub cțiune combintă câmpului electric și mgnetic electronii e înreptă spre no pe o triectorie curbă. Fiecre nsmblu fntă-cvitte formeză un circuit rezonnt cu o frecvență precisă, pereții cvității reprezentân inuctnț ir pereții fntei, rmăturile conenstorului. Frecvenț e rezonnță este etermintă e imensiunile cvității și fntei. mgnet cermică lmele e răcire (ritor) microune Fig. 9.8 schiț constructivă și funcționlă unui mgnetron cvități Ghiurile e ună sigură trnsmisi energiei e l genertor l plictori. Aceste sunt tuburi cu secțiune circulră, rectngulră, eliptică su coile.

6 Construcți lor este forte precisă, cu tolernțe e orinul micronilor pentru c microunele să nu fie tenute pe măsur eplsării lor, ir în ghi să se formeze une stționre. De eemplu, un ghi e ună rectngulr, l frecvenț e,45 GHz re imensiunile secțiunii 7,4 34,04 mm, ir lungime un multiplu întreg e 6,4 mm. Aplictorii. Dcă în czul încălzirii în rio-frecvență plictorii eru plăcile unui conenstor între cre se pls prousul e încălzit, l încălzire cu microune u form unor incinte închise, cre conțin prousul și unele electromgnetice. istă ouă forme e bză pentru plictorii e microune: plictorul monomo și plictorul multimo. Aplictorul "monomo este folosit în czul plicțiilor inustrile, ir cel multimo este folosit îneosebi l cuptore csnice cu microune. În figur 9.9 se prezintă un plictor cvitte multimo. În cvitte u loc refleii succesive le microunelor pe pereții metlici, stfel încât prousul 5 se 4 v încălzi în orice punct s-r fl în 3 interiorul cvității. Apr însă neuniformități în istribuire câmpului electric, cee ce pote prouce o istribuție neuniformă e tempertură. Acest se pote corect, fie utilizân 5 6 Fig.9.9 Aplictor cvitte multimo un ventiltor electromgnetic (cu ple metlice) 4, fie imprimân prousului o mișcre e rotție cu jutorul unui pltou turnnt 6. Celellte elemente sunt: mgnetron, 3 ghi e une. Aplicțiile încălzirii cu microune (MO) A. În omeniul csnic eistă în lume mi mult e 00 milione e prte pentru pregătire hrnei cu MO. utere unitră este reusă, sub un W. Avntjele gătirii cu MO sunt: timp e încălzire scurt (e orinul minutelor, fță e orinul zecilor e minute l încălzire triționlă), consum e energie scăzut (reucere e până l 50% fță e metoele încălzirii rezistive), proceeu complet utomtizt (c regim e lucru, putere, urtă), încălzire pote fi întreruptă instntneu, gătire curtă, fără noe, spțiu mic ocupt. B. În omeniul inustril încălzire cu MO este folosită l: uscre e prouse tetile, uscre e prouse pe bză e hârtie, fbricre lentilelor e contct, uscre și sterilizre prouselor frmceutice, polimerizre rășinilor sintetice, vulcnizre rpiă cuciucului, uscări e prouse in cermică, lipire plăcilor e lemn, etc. Dezvntjele folosirii instlțiilor cu RF su MO sunt legte e efectele biologice nocive. punere l riții e forte înltă frecvență pote rsuri în profunzime țesuturilor, fără c încălzire superficilă să fie ecesivă. istă un prg l riției peste cre moificările cre pr sunt ireversibile. Orgnele cele mi sensibile sunt ochiul și creierul. rin ecrnre se reuce mult nivelul rițiilor. De regulă, nivelul trebuie să fie sub mw/cm l cm e uș e cces. Stnrele multor țări se se bzeză pe noțiune e Specific Absorbtion Rte (SAR) cre pote fi coreltă cntittiv cu efectele biologice. SAR este efinit c putere electromgnetică bsorbită e unitte e msă e țesut biologic. Limit prevăzută e stnre este 0,4 W/g. Acestă limită este e zece ori mi mică ecât vlore minimă pentru cre u fost eviențite efecte biologice. entru zonele e interes public, stnrele u introus un fctor e sigurnță supr SAR egl cu 5, cre fce c limit pentru populție să fie e 0,08 W/g. 7. Desfăşurre plicţiei - Se vor clcul: cpcitte conenstorului e lucru, fctorul e piereri, compenentele ctivă și rectivă curentului, unghiul e piereri ielectrice și putere ezvolttă în unitte e volum pentru câtev czuri concrete e mterile ielectrice. Se v reliz igrm fzorilă curenților. - Se v clcul tensiune mimă ce se pote plic conenstorului e lucru, cunoscân istnț între rmăturile conenstorului, ntur și grosime ielectricului. Se v consier ielectricul mit, formt in strt e ielectric și strt e er. - Se vor ientific elementele componente le instlţiei Genertor electronic inustril pentru încălziri ielectrice tip GF-,5c-0 şi se v eplic funcţionre schemelor electrice e forţă şi e comnă; - Se vor încălzi iferite probe e mteril formt in unul su mi multe strturi, măsurânu-se temperturile finle cu jutorul pirometrului cu riție; - Se v etermin intensitte câmpului electric şi piererile ielectrice în unitte e volum pentru iferite istnţe intre plăci. Tensiune e lucru, în vlore eficce este e 3000V, ir curentul noic se v citi pe prtul e pe pnoul frontl; - Se nlizeză construcți, funcționre și schem electrică cuptorului cu microune nsonic NN-A554w. Se consemneză concluziile stuiului efectut.

7 Filtru reţe R S T N e e e 3 M K R 5 B TB MC D MC B v M TT C 0 BAv RT B K T T T 3 sec. TFTR c p R 4 C pr. TFTR pr. TBFO V CH RL TBr K RL L 3 RT M TO C f sec. TBFO C g R B B Br L L C st R 3 C L C s Conenstor e lucru Osciltor e RF Fig.9.5 Genertor tip GF-,5c-0 Schem electrică