1. Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mai importante legi ale fizicii clasice

Transcript

1 . Enunţurile şi formulele conexe, pentru cele mi importnte legi le fizicii clsice. Principiul fundmentl l dinmicii Dcă supr unui punct mteril cţioneză o forţă, tunci ce forţă îi v imprim o ccelerţie cre re ceeşi direcţie şi celşi sens cu forţ, ir mărime ccelerţiei este eglă cu rportul dintre mărime forţei şi ms cestui: F m. Lege conservării impulsului mecnic Pentru un punct mteril: dcă supr unui punct mteril nu cţioneză nici o forţă su dcă rezultnt tuturor forţelor cre cţioneză supr punctului mteril este nulă tunci impulsul rămâne constnt în timp, dică se conservă. p const Pentru un sistem de puncte mterile: dcă un sistem de puncte mterile este izolt su dcă rezultnt forţelor exteriore ce cţioneză supr sistemului este nulă în timpul mişcării, tunci impulsul sistemului rămâne constnt în timp, dică se conservă. p sistem p i const i 3. Lege conservării energiei mecnice Energi mecnică totlă unui punct mteril su unui sistem de puncte mterile, supr cărui cţioneză numi forţe conservtive, rămâne constntă în tot timpul mişcării. E Ec EP const, unde E este energi mecnică totlă, ERcR reprezintă energi cinetică, ir ERpR reprezintă energi potenţilă. O forţă se numeşte conservtivă dcă este constntă su depinde numi de poziţi punctului mteril şi dcă lucrul mecnic l cestei forţe pe o triectorie închisă orecre este egl cu zero. 4. Lege conservării momentului cinetic Dcă un sistem de puncte mterile este izolt su dcă momentul rezultnt în rport cu un punct fix l forţelor exteriore cre cţioneză supr sistemului este nul, momentul cinetic totl l sistemului fţă de cel punct fix rămâne constnt în timp, dică se conservă. Lsistem ri pi ri mivi const. i i

2 fltă şi volumul intercţioneză sunt este şi unde r i sunt vectorii de poziţie i punctelor mterile fţă de puctul fix în rport cu cre se clculeză momentul cinetic l sistemului, mrir msele punctelor mterile le sistemului, p i sunt impulsurile punctelor mterile le sistemului şi v i sunt vitezele lor. 5. Lege lui Arhimede Un corp scufundt într-un fluid flt în repus este cţiont pe verticlă, de jos în sus, cu o forţă eglă în modul cu greutte lichidului dizlocuit de cop. FA mdg Vd g, unde FRA Reste mărime forţei rhimedice, mrdr ms de fluid dizlocuit de corp, este densitte fluidului, VRdR de fluid dizlocuit de corp şi g este ccelerţi grvitţionlă. 6. Lege lui Coulom Două srcini electrice punctiforme qrr qrr reciproc (se trg dcă sunt de semn contrr su se resping dcă u celşi semn) cu o forţă cărei vlore solută F este direct proporţionlă cu produsul srcinilor şi invers proporţonlă cu pătrtul distnţei dintre ele r, ir direcţ ei de cţiune coincide cu direcţi ce uneşte cele două srcini. qq F 4 r q Vectoril, q F u, F F 4 r r unde u este versorul vectorului r cu origine în qrr cu vârful în qrr. este r permitivitte electrică mediului ce se pote exprim su form r, unde r este F permitivitte electrică reltivă mediului şi, permitivitte electrică 36 9 m vidului. 7. Lege fluxului electric Form integrlă: fluxul inducţiei electrice D prin orice suprfţă închisă este egl cu srcin electrică totlă qrr în volumul din interiorul suprfeţei. D ds q Form loclă legii fluxului electric: srcină. 8. Lege fluxului mgnetic divd V, unde V este densitte volumică de Form integrlă: Fluxul inducţiei mgnetice B prin orice suprfţă închisă este nul.

3 cre B Form loclă legii fluxului mgnetic: divb. 9. Lege conservării srcinii electrice ds Form integrlă: Se consideră o suprfţă închisă cre intersecteză conductore prcurse de curent electric de conducţie. Intensitte curentului electric de conducţie irr părăseşte suprfţ este eglă în fiecre moment cu vitez de scădere srcinii electrice qrr locliztă în volumul V delimitt de. q i su J ds v t t dv V unde J este densitte de curent de conducţie şi RvR, densitte volumică de srcină. Dcă suprfţ închisă trece prin dielectrici (nu este străătută de curenţi de conducţie), srcin electrică în interiorul suprfeţei (reprezentând un sistem izolt) rămâne constntă (qrr = const). Form loclă: divj v, cunoscută c ecuţi de continuitte srcinii electrice, t. Lege lui Ohm Form loclă: Într-un mediu conductor linir şi izotrop, densitte de curent de conducţie J într-un punct l mediului creşte linir cu intensitte câmpului electric E + E i ce se stileşte în cel punct din mediu, dică: J (E Ei ), unde reprezintă conductivitte electrică mediului, E reprezintă intensitte câmpului electric, ir E F i reprezintă intensitte câmpului imprimt, definit prin relţi E i i cu q F i forţă de ntură neelectrică ce influenţeză deplsre purtătorilor moili de srcină q. Form integrlă: Pentru o ltură de circuit conductor filiform, linir, iotrop, de rezistenţă R, omogen (fără sursă de câmp imprimt), străătut de un curent electric de intensitte i, lege lui Ohm se scrie: u ir. Pentru o ltură de circuit conductor filiform, linir, izotrop, de rezistenţă R, neomogen (cu sursă de câmp imprimt de tensiune electromotore e şi rezistenţă internă r), străătut de un curent electric de intensitte i, lege lui Ohm se scrie: u e i(r r). Dcă se închide ltur ( ), se oţine lege lui Ohm pentru un circuit închis e i(r r).

4 reprezintă schimtă. Teoremele lui Kirchhoff (pentru ochiuri si noduri de retele electrice de cc) Prim teoremă lui Kirchhoff: sum lgerică intensităţilor curenţilor cre se întâlnesc într-un nod de reţe este eglă cu zero. n I k. k Oservţie: l plicre cestei teoreme, prin convenţie, intensităţile curenţilor cre intră în nod se consideră pozitive şi intensităţile curenţilor cre ies din nod se consideră negtive. A dou teoremă lui Kirchhoff: sum lgerică tensiunilor electromotore le surselor inserte în lturile unui ochi independent de reţe este eglă cu sum lgerică căderilor de tensiune pe rmurile ochiului de reţe. m n m j I kr k I jrj j k j unde rrjr rezistenţele interiore le surselor de tensiune inserte în ochiul de reţe. Oservţie: l plicre cestei teoreme se presupune un sens ritrr de prcurgere ochiului de reţe şi se consideră pozitive căderile de tensiune corespunzătore intensităţilor curenţilor cre u cest sens şi tensiunile electromotore dcă sensul les străte surs direct de l orn negtivă l orn pozitivă.. Lege lui Ampére Form integrlă: Tensiune mgnetomotore din lungul oricărei cure închise este eglă cu sum dintre intensităţile curenţilor electrici de conducţie şi de deplsre cre trec prin orice suprfţă deschisă S limittă de cur. Form loclă: D roth J t 3. Lege Joule-Lenz H dl S J ds S D ds t Form loclă: Densitte volumică de putere prvr de câmpul electromgnetic cu mediul conductor în procesul de conducţie electrică este eglă cu produsul sclr între densitte curentului de conducţie şi intensitte câmpului electric. p v E J unde prvr este densitte de putere electrică, E este intensitte câmpului electric, J este densitte curentului de conducţie.

5 Form integrlă: Putere schimtă de câmpul electromgnetic cu mediului conductor de volum V în procesul de conducţie este: p E JdV V Dcă conductorul este filiform, linir, omogen (fără sursă de câmp imprimt) şi izotrop cu rezistenţ R şi este prcurs de curentul electric de conductie de intensitte i, putere electrică trnsformtă ireversiil în căldură prin efect Joule-Lenz este proporţionlă cu pătrtul intensităţii curentului electric de conductie, dică p=rip 4. Lege lui Frdy pentru inducţi electromgnetică Form integrlă: Tensiune electromotore indusă în circuitul închis de contur este eglă cu vitez de scădere fluxului mgnetic cre trece prin suprfţ deschisă S limittă de cur, S e su E dl B ds t t S B Form loclă: rote t 5. Legile electrolizei Prim lege: ms de sustnţă m depusă pe un electrod este direct proporţionlă cu cntitte de electricitte q ce trecut prin electrolitul respectiv. m=kq unde K se numeşte echivlent electrochimic şi este numeric egl cu ms de sustnţă depusă l trecere prin electrolit unei cntităţi de electricitte eglă cu unitte (C). A dou lege: Echivlenţii electrochimici i elementelor sunt proporţionli cu echivlenţii chimici i cestor. K F A n unde F este numărul lui Frdy (constntă fizică universlă), A este ms tomică elementului, n este vlenţ elementului. Oservţie: cele două legi pot fi exprimte printr-o singură relţie su form: A m q. F n

6 . Definiţii, enunţuri şi formule conexe pentru concepte şi teoreme mtemtice. Definiţi extremelor funcţiilor rele de două vriile rele. Fie f x, y: D R R. Un punct, D se numeşte punct de minim locl l funcţiei f x, y dcă există o vecinătte V lui, stfel încât pentru orice x, y V D, re loc x, y f, Un punct, D se numeşte punct de mxim locl l funcţiei f x, y dcă există o vecinătte V lui f., stfel încât pentru orice x, y V D, re loc x, y f, f.. Formul lui Tylor pentru polinome. Fie P(x) un polinom de grdul n P(x) n x x nx şi x R un punct fixt. Formul lui Tylor pentru polinome clculeză vlore polinomului în vecinătte punctului x cu jutorul vlorii polinomului şi le derivtelor sle în cest punct, în form ' Px P x P x n xx xx '' xx n P x... P x!! n! 3. Formul lui Green. Fie D un domeniu pln închis mărginit de o cură închisă netedă (C) stfel încât o prlelă l oricre din xe intersecteză conturul (C) numi în două puncte. Dcă P x, y şi x, y Q sunt funcţii continue cu derivtele prţile re loc formul lui Green Q P P x, ydx Q x, y dx dy. x y D dy C P Q şi continue în D, tunci y x

7 4. Schimre de vriilă în integrl dulă. Se consideră în plnul xoy un domeniu D mărginit de o cură închisă netedă (C) şi în plnul uov un domeniu mărginit de o cură închisă netedă (C). Fie trnsformre punctulă domeniului în D reliztă de funcţiile x x u, v y y u, v cu x u, v, u, v u, v, y funcţii cu derivtele prţile de ordinul întâi şi derivtele de ordinul doi mixte continue pe stfel încât D x, y D u,v x x u v în Δ. y y u v Dcă funcţi f x, y este continuă în domeniul D, tunci rezultă D f x, ydx dy f x u, v, yu, v D x, y D u, v cre este formul schimării de vriile în integrl dulă. du dv, 5. Ecuţi diferenţilă liniră omogenă de ordinul I. Form generlă soluţiei. dy O ecuţie diferenţilă de form Pxy, unde P(x) este o funcţie continuă dx pe intervlul I R, se numeşte ecuţie diferenţilă liniră de ordinul întâi omogenă. Soluţi generlă cestei ecuţii se oţine prin seprre vriilelor dy y P(x) dx, de unde, prin integrre, rezultă soluţi generlă x P dx y C e. 6. Ecuţii diferenţile de ordinul, linire, omogene, cu coeficienţi constnţi. Form generlă soluţiilor în funcţie de ntur rădăcinilor. Fie ecuţi diferenţilă y y y rx. Vom căut soluţii de form y = ep P, unde r este o constntă ce se v determin. După înlocuire rezultă ecuţi

8 RRrP P + = P (CRR sin = şi = RRr + RR, numită ecuţie crcteristică tştă ecuţiei diferenţile. Czul.. Ecuţi crcteristică dmite rădăcinile rele şi distincte rrr rrr. Soluţiile prticulre y r x rx e, y e formeză un sistem fundmentl de soluţii ir soluţi generlă este y y C e C. r x r x e Czul.. Ecuţi crcteristică dmite rădăcin dulă rrr. Soluţiile prticulre rx rx e, y x e formeză un sistem fundmentl de soluţii ir soluţi generlă este r x C x C e y. Czul 3.. Ecuţi crcteristică dmite rădăcinile complexe rrr + i, rrr - i, (). Soluţiile prticulre y ix ix formeză un sistem e, y e fundmentl de soluţii ir soluţi generlă este y = ep x cos x + CRR x). 7. Definiţi trnsformtei Lplce. Integrre ecuţiilor diferenţile linire cu coeficienţi constnţi, de ordinul, cu jutorul trnsformtei Lplce. Fie f(x) o funcţie originl. Definim trnsformt Lplce funcţiei f(x), prin F (s) e st f (t)dt Funcţi F(s) se numeşte funcţie imgine. Se consideră ecuţi diferenţilă liniră de ordinul doi cu coeficienţi constnţi d x dx x e(t) dt dt unde x x(t) este funcţi necunoscută (mărime de ieşire),,,, R, ir e (t) este mărime de intrre cunoscută plictă l t. Acestei ecuţii îi tşăm vlorile iniţile x() x' () Prin plicre trnsformtei Lplce, ecuţi devine de unde ( s s ) X(s) E(s), X(s) s s E(s)

9 în finl rezultând soluţi x(t). 8. Expresiile produsului sclr, produsului vectoril şi produsului mixt. Se consideră vectorii k j i z y x, k j i z y x si k c j c i c c z y x. Se numeşte produs sclr l vectorilor şi sclrul z z y y x x Se numeşte produs vectoril l vectorilor şi (în cestă ordine) vectorul y x y x z x z x z y z y z y x z y x k j i k j i Se numeşte produs mixt l vectorilor, şi c sclrul z y x z y x z y x c c c c c ) ( ],, [. 9. Formul grdientului. Fie D un domeniu din 3 R rportt l un sistem crtezin ortogonl Oxyz. Se numeşte grdient l câmpului sclr R D z y x :,,, câmpul vectoril z k y j x i grd, unde z k y j x i este opertorul lui Hmilton (opertorul nl).. Formul divergenţei. Fie D un domeniu din 3 R rportt l un sistem crtezin ortogonl Oxyz. Se numeşte divergenţă câmpului vectoril k z y x V j z y x V i z y x V z y x V 3 ),, ( ),, ( ),, ( ),, (, diferenţiil în domeniul D, câmpul

10 sclr V V V3 div V V x y z.. Formul rotorului. Fie D un domeniu din 3 R rportt l un sistem crtezin ortogonl Oxyz. Se numeşte rotor l câmpului vectoril V(x, y, z) V (x, y, z)i V (x, y, z) j V 3(x, y, z)k, câmpul vectoril i j k rot V V i y z j x z k x y x y z V V V3 V3 V V V V V 3. Funcţii trigonometrice. Definiţii şi relţii fundmentle. Se consideră cercul de centru O şi rză OM pe cre convenim să fixăm un sens pozitiv de prcurgere invers mişcării celor de ces (numit cerc trigonometric). Axele de coordonte xoy determină o împărţire cercului trigonometric în ptru regiuni numite cdrne. Cercul trigonometric OA pr OM şi cu OM Se noteză cu Ox OB proy proiecţiile segmentului OM pe xele de coordonte. Dcă se noteză cu unghiul formt de OM cu x Ox, tunci în triunghiul dreptunghic AOM vem

11 AM OA sin OB cos OA OM OM sin cos tg ctg cos tg sin Remrcăm că funcţiile sin şi cos sunt periodice şi u period principlă eglă cu. Prin urmre pentru orice număr întreg k vem sin( k) sin cos( k) cos Vlorile importnte reltive l primul cdrn le funcţiilor sin şi cos sunt prezentte în telul următor: Grde Rdini sin cos Formule fundmentle 3. Coordonte polre în pln cos sin sin( ) sin cos cos sin cos( ) cos cos sin sin Reprezentre unui punct din pln în coordonte polre.

12 Fie un punct orecre P din pln vând coordontele crteziene (x,y). Notăm OP rz vectore şi cu unghiul formt de Ox şi OP. Din triunghiul dreptunghic OPQ rezultă: x cos y sin, se numesc coordonte polre le punctului P. Domeniile de vriţie le coordontelor polre sunt, 4. Coordonte cilindrice. şi,. Considerăm un sistem crtezin Oxyz şi un punct P din spţiu de coordonte x, yz., Distnţ PQ h, Q fiind proiecţi punctului P pe plnul xoy, o numim cot punctului P. Avem relţiile: x cos y sin z h,, h se numesc coordonte cilindrice le punctului P. Domeniile de vriţie, h,. le coordontelor cilindrice sunt,,, Reprezentre unui punct din pln în coordonte cilindrice. 5. Coordonte sferice. Considerăm în spţiu un sistem crtezin Oxyz şi un punct P de coordonte x, yz., Q fiind proiecţi punctului P pe plnul xoy introducem notţiile: OP, OP, OQ, Ox, OQ

13 Deorece OQ cos rezultă: x coscos, y cossin, z sin.,, se numesc coordonte sferice le punctului P. Domeniile de vriţie le coordontelor sferice sunt :,,,,., Reprezentre unui punct din pln în coordonte sferice.

14 3. Unităţi de măsură în S.I. cu multiplii şi sumultiplii pentru cele mi importnte mărimi fizice. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl, simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru intensitte curentului electric. Indicţi sumultiplii cel mi frecvent utilizţi în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru intensitte curentului electric este mperul, cu simolul A şi este unitte fundmentlă în Sistemul Internţionl. Sumultiplii cel mi frecvent utilizţi în fizică şi tehnică sunt ma şi µa.. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl, simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru viteză. km Un utomoil se deplseză pe o utostrdă cu o viteză de v=8. h Trnsformţi cestă vlore în unităţi Sistem Internţionl. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru viteză este metrul pe m secundă cu simolul şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. s v 8 km h m 8 36s 8 36 m s m 3 s 3. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl, simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru frecvenţă. Frecvenţ de rotţie unui motor este de f=95 rpm (rotţii pe minut). Trnsformţi cestă vlore în unităţi Sistem Internţionl. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru frecvenţă este hertz cu simolul Hz şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. 95 f 95 rpm Hz 49.7Hz 6 4. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl, simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru km ccelerţie. Accelerţi grvitţionlă l ecutor este g= min Trnsformţi cestă vlore în unităţi Sistem Internţionl. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru ccelerţie este metrul pe m secundă l pătrt, cu simolul şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. s km m m m g min (6) s 36 s s

15 5. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl, simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru forţă. Indicţi multiplul cel mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru forţă este newton cu simolul N şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. Multiplul cel mi frecvent utilizt în fizică şi în tehnică este dn. 6. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl cu simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru lucru mecnic, energie, cntitte de căldură. Trnsformţi kwh în unităţi Sistem Internţionl. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru lucru mecnic, energie, cntitte de căldură este joule cu simolul J şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. kwh 36J 7 6 J 7. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl cu simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru srcină electrică. Indicţi sumultiplii mi frecvent utilizţi în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru srcină electrică este coulom cu simolul C şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. Sumultiplii mi frecvent utilizţi în fizică şi tehnică sunt mc şi µc. 8. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl cu simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru tensiune electrică, tensiune electromotore, diferenţă de potenţil. Indicţi un multiplu şi un sumultiplu mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru tensiune electrică, tensiune electromotore, diferenţă de potenţil este voltul, cu simolul V şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. Un multiplu mi frecvent utilizt este kv, ir un sumultiplu mi frecvent utilizt este mv. 9. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl cu simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru intensitte câmpului electric. Indicţi un multiplu mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru intensitte câmpului V electric este volt pe metru, cu simolul şi este unitte derivtă în Sistem m Internţionl. Un multiplu mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică este m kv.

16 . Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl cu simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru rezistenţă electrică. Indicţi un sumultiplu mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru rezistenţă electrică este ohm, cu simolul Ω şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. Un sumultiplu mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică este mω.. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl cu simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru cpcitte electrică. Indicţi sumultiplii mi frecvent utilizţi în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru cpcitte electrică este frd, cu simolul F şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. Sumultiplii mi frecvent utilizţi în fizică şi tehnică sunt mf, µf şi nf.. Definiţi unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru intensitte câmpului mgnetic. Precizţi simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă în Sistem Internţionl. Definiţie: Un mper pe metru este intensitte câmpului mgnetic, cre se produce în centrul unei spire cu dimetrul de un metru când cest este străătută de un curent cu intensitte de un mper. Simolul unităţii este m A şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. 3. Definiţi unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru flux mgnetic. Precizţi simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă în Sistem Internţionl. Un weer este fluxul mgnetic printr-un circuit cre produce în circuit o tensiune electromotore de un volt, când scde uniform până l, în timp de o secundă. Simolul este W şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. 4. Definiţi unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru inducţie mgnetică. Precizţi simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă în Sistem Internţionl. Un tesl este inducţi mgnetică ce produce un flux mgnetic uniform de un weer printr-o suprfţă plnă cu ri de un metru pătrt, normlă pe câmp. Simolul este T şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. 5. Precizţi unitte de măsură în Sistem Internţionl cu simolul corespunzător şi dcă este unitte fundmentlă su derivtă, pentru

17 inductivitte. Indicţi un sumultiplu mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică. Unitte de măsură în Sistem Internţionl pentru inductivitte este henry, simolul este H şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. Un sumultiplu mi frecvent utilizt în fizică şi tehnică este mh.simolul este H şi este unitte derivtă în Sistem Internţionl. 4. Definitii, enunturi si psi pentru concepte, teoreme, metode si lgoritmi de uz prctic. Progrmre clcultorelor. Structuri de dte şi lgoritmi. Cre sunt principlele structuri de control utilizte în progrmre structurtă? ) Structur secvenţilă: ) Structur lterntivă: Operţie fls condiţie devărt Operţie Operţie Operţie c) Structur repetitivă: condiţie fls dev operţii. Cre sunt tipurile de dte fundmentle din limjul C şi cum se reprezintă în memorie

18 BCUVÂNT CHEIE Lungime în iţi Tip de reprezentre internă BINT 6 întreg inr reprezentt prin complement fţă de pe octeţi short 6 idem long 3 întreg inr reprezentt prin complement fţă de pe 4 octeţi unsigned 6 întreg inr fără semn chr 8 crcter reprezentt prin cod ASCII flot 3 număr reprezentt în virgulă flotntă în simplă precizie doule 64 număr reprezentt în virgulă flotntă în dulă precizie long doule 8 număr reprezentt în virgulă flotntă în dulă precizie 3. Ce ctegorii de vriile se pot utilize într-o plicţie C şi cum li se locă memorie. Vriile glole. O vriilă glolă re o definiţie şi tâte declrţii de vriilă externă câte sunt necesre. O declrţie de vriilă externă este l fel c şi o declrţie oişnuită, dor că e începe prin cuvântul extern.. Vriilele locle sunt vriilele declrte în corpul unei funcţii şi cre nu sunt declrte c externe. Ele pot fi folosite numi în corpul funcţiei respective. Astfel de vriile pot fi locte pe stivă. În cest cz, lor li se locă memorie pe stivă l intrre în funcţi în cre sunt declrte şi îşi pierd locre respectivă l ieşire din funcţie, când se refce stiv l form dininte pelului. Vriilele locte în cest fel se numesc utomtice. c. Vriilele sttice sunt vriilele cre nu sunt locte pe stivă, ci într-o zonă de memorie destintă specil în cest scop. Ele pot fi declrte fie în corpul unei funcţii fie în fr ei. 4. Cum se trnsmit prmetrii unei funcţii în C? Prmetrii unei funcţii se pot trnsmite fie prin vlore, fie prin referinţă. L trnsmitere prmetrilor prin vlore funcţi nu îi pote modific deorece e nu re cces l locţi de memorie în cre sunt ceste memorte. L trnsmitere prin referinţă funcţi pote modific prmetrii trnsmişi deorece ceşti îi sunt trnsmişi prin intermediul unui pointer, cre reprezintă chir dres de memorie prmetrului respectiv. 5. Ce este un pointer si cum se declră în C?

19 constituind Un pointer este o vriilă cre re c vlori drese de memorie. Declrţi unui pointer în C re form: tip* nume_pointer; exemplu int * p; 6. Definiţi structur de dte listă liniră şi precizţi modlităţile de locre înlănţuită le cestei. List liniră este o colecţie nevidă și finită de elemente de celşi tip denumite noduri le căror proprietăţi structurle se referă l poziţiile reltive linire unidimensionle. Există două modlități de locre înlănţuită: locre simplu înlănţuită şi locre dulu înlănţuită. 7. Definiţi conceptele de grf neorientt şi grf orientt. Se numeşte grf neorientt o pereche ordontă de mulţimi (X, U), X fiind o mulţime finită şi nevidă de elemente numite noduri, ir U o mulţime de perechi neordonte (sumulţimi cu două elemente ) din X, numite muchii. Se numeşte grf orientt o pereche ordontă de mulţimi G = (X, U) unde X este o mulţime finită şi nevidă numită noţiune vârfurilor, ir U este o mulţime formtă din perechi ordonte de elemente distincte din X, numită mulţime rcelor. 8. Definiţi conceptele de grf complet, grf iprtit, grf hmiltonin şi grf eulerin. Se numeşte grf complet cu n noduri un grf cre re propriette că orice două noduri diferite sunt dicente. Un grf G= (X, U) se numeşte iprtit dcă există mulţimi nevide A şi B stfel încât X = A B, A B = şi orice muchie u lui G re o extremitte în A ir celltă în B. Se numeşte grf hmiltonin un grf cre conţine un ciclu hmiltonin. Într un grf se numeşte ciclu hmiltonin un ciclu elementr cre conţine tote vârfurile grfului. Se numeşte ciclu eulerin un ciclu cre conţine tote muchiile grfului. Un grf cre conţine un ciclu eulerin se numeşte grf eulerin. 9. Definiţi tipul structurt rore şi precizţi modlităţile de trversre le cestui. Prin rore se înţelege o mulţime finită de elemente denumite noduri, de celşi fel, cre, dcă nu este vidă, tunci re : un nod cu destinţie specilă, numit rădăcin rorelui; celellte noduri sunt reprtizte în m seturi disjuncte ARR, ARR,..., ARmR, fiecre set ARiR l rândul său un rore.

20 şi RARm inclusiv. Există trei modlităţi de trversre le unui rore: Trversre în preordine rorelui A presupune trversre rădăcinii R, urmtă de trversre în preordine lui ARR, poi de trversre în preordine lui ARR ş mi deprte, până l ARmR Trversre în inordine presupune prcurgere în inordine surorelui ARR, urmtă de nodul R şi în continure de prcurgerile în inordine surorilor ARR,..., R R. Trversre în postordine rorelui A constă în trversre în postordine lui AR,RARR,..., R R RARm şi în finl nodului R.. Electronică nlogică şi digitlă. Anliz şi sintez dispozitivelor numerice. Principiul de functionre diodei Zener, simolul de circuit si denumire terminlelor. Diod Zener funcţioneză în regiune de polrizre inversă în cre intensitte câmpului electric în zon joncţiunii este de 7 8 ( V ). m Funcţionre diodelor stiliztore se zeză în principl pe două efecte: º) Dcă intensitte câmpului electric este de ordinul 8 ( V ), în czul unor regiuni m de trecere înguste pre efectul Zener de emisie prin câmp.acest se crcterizeză prin fptul că electronii de vlenţă su influenţ câmpului electric sunt smulşi producând perechi electron -gol cre contriuie l procesul de conducţie. Efectul Zener se mnifestă până l 5-6 V. ) Dcă intensitte câmpului electric este de ordinul 7 ( V ) si dcă regiune de m trecere este mi ltă şi mi sl doptă, l tensiuni mi mri de 6-7 V pre procesul de ciocnire şi rupere din reţe e de vlenţă şi prin ciocniri repette pre procesul de multiplicre prin vlnşă. Crcteristic tensiune-curent diodei Zener URZ URstr URZR=,7V IRstr Simoluri si denumire terminlelor: A(nod) A(nod) su PRdmxR(tRjmxR) K(ctod) K(ctod)

21 IRz. Principiul de functionre diodei foto emisive (LED), simolul de circuit si denumire terminlelor. Sunt joncţiuni pn cu semiconductore de ză cre u nd interzisă mre (este necesră o energie mre pentru îndepărtre electronilor (e ) din nd de vlenţă). În czul polrizării directe se degjă energie luminosă în infrroşu. Simol şi denumire terminlelor: IRD A(nod) LED E + K(ctod) R IRDmx (nma) RRdR5 LED R -,5 V URD URD Crcteristic diodei foto emisive. Prezentţi tipurile, simolurile, denumire terminlelor şi reltiile între curenţii trnzistorului ipolr. Constructiv trnzistorele ipolre sunt relizte din două joncţiuni pn, jonctiunile fiind BE si BC. Trnzistorele ipolre u trei terminle: emitor, ză şi colector. Trnzistorele ipolre pot fi de două tipuri : pnp su npn.

22 colector C B ză E emitor Trnzistor de tip npn Reltiile între curentii trnzistorului sunt: colector C B ză E emitor Trnzistor de tip pnp I E I C I I C I 3. Prezentti tipurile, simolurile, denumire terminlelor şi principiul de functionre l trnzistorelor cu efect de câmp (TEC-J). Trnzistorele cu efect de câmp cu joncţiune TEC-J pot fi de două tipuri: cu cnl n su cu cnl p. Simolurile folosite în scheme pentru trnzistorele TEC-J sunt: D (drenă) D (drenă) G (portă) G (portă) Cnl n S(sursă) Fig. 4. Structur internă trnzistorului TEC-J cu cnl n S(sursă) Cnl p Pentru ilustr modul în cre funcţioneză un trnzistor TEC-J, în figur 4. pr tensiunile de polrizre cre treuie plicte unui dispozitiv cu cnl n. U DS reprezintă tensiune între drenă şi sursă şi furnizeză curentul de drenă.

23 U GS este tensiune de polrizre inversă dintre grilă şi sursă. Trnzistorele TEC-J cu cnl n funcţioneză numi cu joncţiune grilă - sursă polriztă invers. În senţ tensiunii de comndã între grilă şi sursă purtătorii de srcină circulă între drenă şi sursă prin cnlul de tip n. Crescând tensiune drenă-sursă v creşte curentul între drenă şi sursă proximtiv linir pânã când toţi purtãtorii din regiune de tip n prticipã l relizre procesului de conducţie. Dupã cest, deşi tensiune creşte, curentul de drenã se limitezã l vlore I DSS. Dcă vriem tensiune U GS stfel încât să i vlori din ce în ce mi negtive, oţinem o fmilie de cure crcteristice c ce din figur 4.. Dcã tensiune IRD I DSS Regiune iniţilă U DS U p U GS Regiune de sturţie U DSS Fig. 4. Crcteristicile de ieşire le TECJ Regiune de străpungere U GS V U GS V U GS V U GS 3V U GS U p URDS rezultând o rezistenţã cnlului în regim dinmic de ordinul U DS U GS creşte, este posiil c l o numitã vlore cestei, cnlul sã se îngusteze complet (cnlul este loct), nemi circulând curent între drenã şi sursã, cest fiind tensiune de prg U p. În cest cz circulã dor un curent de dren I D ma, M. 4. Scrieti reltiile pentru: rezistent de intrre, rezistent de iesire, mplificre de curent si mplificre de tensiune pentru un mplifictor fără rectie. i Ri ; ii u i Ai ; A i i u R e ; i i u i R - rezistenţ de intrre ; u ; A i - mplificre de curent; u Re - rezistenţă de ieşire; Au - mplificre de tensiune;

24 TR 5. Pentru următorele fmilii de circuite logice prezentti vlorile de tensiune corespunzătore nivelelor logic si logic (TTL, ECL, IP PL, MOS). Pentru TTL : nivelului logic îi corespunde domeniul de tensiune :,4V nivelului logic îi corespunde domeniul de tensiune:,4 5V Pentru ECL : nivelului logic îi corespunde tensiune: -,55V nivelului logic îi corespunde tensiune : -,75V Pentru IP PL : nivelului logic îi corespunde tensiune:,v nivelului logic îi corespunde tensiune:,7v Pentru MOS : nivelului logic îi corespunde domeniul de tensiune : V nivelului logic îi corespunde domeniul de tensiune: VRDD 6. Circuite sculnte istile (definitie, tipuri, simoluri de circuit) Se numesc circuite sculnte istile circuitele cre u două stări stile sesizile l ieşire, trecere dintr-o stre în cellt făcându-se numi l plicre unei comenzi din exterior. Fiecărei stări i se pote tş cifr inră su. Crcteristic lor principlă este că ele u memorie. Acest însemnă că, din exminre semnlelor de iesire se pote deduce ultim comndă primită de circuit. Se disting următorele tipuri de circuite istile: S-R(Set-Reset) J-K T (Toggle) D (Dely) După ntur functionării lor circuitele sculnte istile se împrt în circuite sincrone si sincrone. Simoluri de circuit: S Q Pentru istilul S-R sincron: R Q Pentru istilul S-R sincron: S TRK R Q Q Pentru istilul J-K sincron: J Q

25 WR WR pot WRnR. K Q Pentru istilul de tip T sincron: T J Q TRK K Q Pentru istilul de tip D sincron: D J Q TRk K Q 7. Codifictore si decodifictore (definitii, scheme loc şi corespondenţ între intrre şi iesire) Codifictorele sunt circuite logice cominţionle cre furnizeză l ieşire un cod inr pe k iţi tunci când este ctivtă un dintre cele m intrări le sle. Notând cu W vriil de intrre şi cu Y vriil de ieşire, schem loc unui codifictor pote fi reprezenttă stfel : Fiecărei dintre liniile de intrre denumite şi linii de cuvânt îi WRm-... de tote vriilele de intrre conform relţiei: m n y W r =... k r CD n n... corespunde un cuvânt inr de k iţi l ieşire. În generl cele m cuvinte de ieşire nu treuie să fie nepărt distincte rezultând stfel fptul că între m şi k nu există o relţie ine preciztă. Funcţiile de ieşire depind în generl ir coeficienţii RnR ve vlorile su. Acestă relţie sugereză fptul că un codifictor pote fi relizt prin însumre logică cu jutorul funcţiei SAU produselor RnR YR YR YRK-

26 P P = P iesiri Decodifictorul este un circuit logic cominţionl cre serveşte l identificre unui cod de intrre prin ctivre unei linii de ieşire corespunzătore cestui cod. Schem loc unui decodifictor este : cod de intrre ''n'' XR XRn-. DCD. YR YRm- iţi de ieşire''m'' Un decodifictor de dresă cu n intrări v ve P n distincte: m = P n 8. Multiplexore si demultiplexore (definitii, scheme loc si relti de corespondentă între intrre si iesire) Multiplexorul este un circuit logic cominţionl cre permite trnsmitere succesivă dtelor provenite de pe m căi de intrre pe o cle de ieşire unică. Selectre căii de intrre se fce cu jutorul unui cod unic de selecţie de n iţi. Relţi între numărul de iţi de selecţie şi numărul căilor de intrre este: n XR m XR XR XRm... AR AR ARn... MUX Y Schem loc multiplexorului Demultiplexorul este un circuit logic cominţionl cre permite trnsmitere dtelor de l o singură linie de intrre pe m linii de ieşire. Alegere ieşirilor se fce printr-un cod de selecţie. Numărul iţilor codului de selecţie este legt de numărul liniilor de ieşire m prin relţi : n m = P X AR AR ARn... DMUX...

27 şi srir prin YR YR YR YRm Schem loc demultiplexorului 9. Numărătore (clsificre, definitii) Un numărător este un circuit electronic cre numără impulsurile plicte l intrre s. Aceste circuite pot fi clsificte după mi multe criterii : ) după modul în cre îşi modifică conţinutul există : - numărătore directe crcterizte prin fptul că îşi cresc conţinutul cu câte o unitte l fiecre impuls plict l intrre. - numărătore inverse l cre conţinutul scde cu câte o unitte l fiecre impuls plict l intrre. - numărătore reversiile cre numără în sens direct su invers în funcţie de o comndă plictă din exterior. ) după modul de funcţionre există : - numărătore sincrone crcterizte prin fptul că celulele inre din cre sunt constituite nu comută simultn su cţiune unui impuls de tct plict tuturor celulelor. - numărătore sincrone crcterizte prin fptul că tote celulele inre din cre este constituit numărătorul comută simultn su cţiune unui impuls de tct plict tuturor celulelor. 3. Arhitectur clcultorelor. Interfeţe şi periferice. Sumtorul seril. Ce rol re circuitul sculnt istil din schemă? Răspuns Sumtorul seril este un circuit logic cominţionl cre însumeză doi opernzi inri, executând dunre ps cu ps începând cu cel mi puţin semnifictiv it. Schem unui stfel de sumtor este prezenttă mi jos. Ri Ri J TRK Q cri K TRK Circuitul sculnt istil de tip JK este utilizt în structur sumtorului în scopul memorării itului de trnsport sumei opernzilor RiR RiR intermediul intrărilor J şi K pe durt frontului crescător l semnlului de tct TRKR. Acest it de

28 trnsport este prezent l ieşire Q pe durt frontului descrescător l semnlului de tct în scopul dunării lui l opernzii de rng i+ în următore periodă de tct.. Sumtorul prlel cu trnsport seril (RCA). Cre este relţi de clcul timpului de propgre pentru un sumtor RCA? Răspuns Un sumtor prlel cu trnsport seril se oţine conectând în cscdă n celule de însumre. Opernzii se introduc în formt prlel, trnsportul de propgă în cscdă. d n T, unde d întârziere unei porţi logice elementre.. Sumtorul prlel cu trnsport nticipt (CLA). Cre sunt relţiile pentru determinre semnlelor de trnsport l un sumtor CLA pe 4 iţi? Răspuns Relţiile de clcul pentru semnlele sumă şi trnsport sunt următorele: i i i i c s i i i i i i i c c c Vriil de generre trnsportului este i i i g, ir vriil de propgre trnsportului este i i i p, 4,,3, i. ) ( c p g c c c c ) ( ) ( c p p g p g c p g p g c p g c c c c 3... ) ( c p p p g p p g p g c c c c ) ( c p p p p g p p p g p p g p g c p g c c c c 3. Sumtorul Mnchester. Cre este rolul porţii su-exclusiv din schem? Răspuns Schem de principiu unui sumtor Mnchester pe it este prezenttă mi jos. sri i i c i ci+

29 kr RiRRi Ri Ri cri+ kr3 cri srir=rirri kr RiRRi Ri 3 Ri Ri Ri Prin intermediul porţii su-exclusiv se genereză sum opernzilor plicţi sumtorului. 4. Sumtorul BCD. Ce este semnlul de corecţie de 6 (cor6)? Răspuns O celulă de însumre BCD este prezenttă în figur de mi jos. Corecţi de 6 se plică în situţiile în cre în urm dunării doi digiţi se oţine trnsport către digitul mi semnifictiv, su când sum doi digiţi re echivlentul zeciml mi mre decât cifr 9 (). Operţi de corecţie de 6 constă în dunre echivlentului inr l cifrei 6 () l digitul flt într-un din situţiile descrise mi sus. sri3 sri sri sri RCA RCA RCA cor6 sri3r* srir* srir* srir* RCA RCA RCA RCA cri Ri3 Ri3 Ri Ri Ri Ri Ri Ri 5. Portul prlel. Crcteristici de ză. Cre sunt regiştrii portului prlel?

30 Portul prlel constă din interfţ prlelă şi conectorul de 5 pini, tip D, mmă, situt pe pnoul posterior l clcultorului. Interfţ prlelă constă din totlitte circuitelor şi registrelor de comndă, dte şi stre cre sigură legătur între un echipment periferic su o plicţie externă şi mgistrlele ISA su PCI le clcultorului. Fizic, interfţ prlelă se pote fl pe o plcă de extensie, l PC-urile mi vechi, su pe plc de ză. l PC-urile mi noi. E este implementtă prin circuite distincte, l PC-urile mi vechi, su inclusă într-un controler de / E, l PC-urile mi noi. L nivelul conectorului, portul prlel este lcătuit din 7 linii de semnl şi 8 linii de msă. Liniile de semnl sunt împărţite în 3 grupe: de dte, 8 linii, de control, 4 linii şi de stre, 5 linii. L dres de ză, nottă pe scurt cu Bză se flă registrul de dte, numit şi Port de Dte, L dres Bză + se flă registrul de stre, numit şi Port de Stre ir L dres Bză + se flă registrul de control, numit şi Port de Control. 6. Cre sunt modurile de lucru pentru trnsferul dtelor prin intermediul portului prlel? Stndrdul IEEE 84 defineşte cinci moduri de lucru pentru interfţ prlelă, vând trnsferul dtelor în sens direct (PC către periferic), în sens invers (periferic PC) su în mele sensuri. Modurile definite sunt: modul "Comptiility" (este denumire dtă de stndrd pentru modul originl, cunoscut su numele Centronics, Stndrd su SPP), modul "Nile" (sigură trnsferul dtelor în sens invers, prin intermediul liniilor de dte, su form grupe de câte 4 iţi), modul "Byte" (sigură trnsferul invers 8 iţi simultn, prin intermediul liniilor de stre; mi este cunoscut şi su denumire de mod octet su idirecţionl), EPP (Enhnced Prllel Port sigură trnsfer idirecţionl de mre viteză; fost prevăzut iniţil pentru periferice c: unităţi de disc, unităţi CD- ROM), ECP (Extended Cpility Port sigură trnsfer idirecţionl de mre viteză; fost prevăzut iniţil pentru imprimnte cu jet şi lser). 7. Digrm trnsmisiei dtelor în modul Comptiility În figur următore este prezenttă digrm de trnsfer de dte pe portul prlel în modul "Comptiility". min 5ns min 5ns min 5ns Dte /Stroe Dte vlide Busy /Ack 5 ms

31 8. Ce reprezintă notţi 8n pentru formtul dtelor în trnsfer sincron? 8n însemnă trnsfer sincron cu 8 iţi de dte, fără pritte şi cu iţi de STOP. 9. Trnsferul diferenţil de dte. Cre sunt vntjele unui trnsfer diferenţil de dte fţă de unul seril? Stndrdul RS3 defineşte un trnsfer seril, de tip punct l punct, între un trnsmiţător şi un receptor, în cre nivelelor logice li se sociză tensiuni rportte l msă. L trnsferul diferenţil pentru fiecre semnl sunt necesre fire plus firul de msă, cre pote fi comun pentru tote semnlele. Acest tip de trnsfer oferă imunitte mult mi mre l zgomote decât cel nediferenţil. Cuz o constituie tocmi crcterul diferenţil l reprezentării dtelor pe linii. Zgomotele vor fect mele linii de semnl, dr l receptor componentele dtorte zgomotelor se vor nul reciproc (prin scădere tensiunilor de pe linii). Un lt vntj este cel că nu conteză eventulele diferenţe între potenţilele mselor echipmentelor cre comunică, întrucât tensiunile locte nivelelor logice nu se rporteză l msă. Acest este un mre vntj în sistemele în cre comunică mi multe echipmente. 4. Anliză, proiectre şi implementre softwre orienttă pe oiect 3. Ce este încpsulre? Încpsulre este un mecnism cre legă împreună cod şi dte şi le păstreză pe mele în sigurnţă fţă de intervenţii din fră şi de utilizări greşite. Mi mult, încpsulre este ce cre permite crere unui oiect. Spus simplu, un oiect este o entitte logică ce încpsuleză tât dte cât şi cod cre mnevreză ceste dte. 3. Ce este moştenire? Moştenire - este mecnismul cre permite crere de noi oiecte, din cele existente; noile oiecte preiu, moştenesc, metode şi dte de l oiectul părinte, putând să modifice ltele; cest mecnism fce posiil c un oiect s fie un exemplr specific l unui cz mi generl. 3. Ce este o clsă? Cls este un concept de ză l HTUprogrmării orientte pe oiecteuth, şi reprezintă structur cre defineşte crcteristicile strcte le unui oiect, printre cre crcteristicile cestui (triutele sle, câmpuri su proprietăţi), precum şi comportmentele cestui lucru (ce pote fce, su metode, operţii su proprietăţi).

32 33. Ce este suprîncărcre funcţiilor? Suprîncărcre reprezintă posiilitte de triui unui identifictor (nume funcţie) mi multe semnificţii, cre pot fi deduse în funcţie de context. Când compiltorul întâlneşte un pel l o funcţie suprîncărctă, v determin cre funcţie v fi peltă prin exminre numărului şi tipului rgumentelor. Nu se verific si tipul vlorii returnte, deci două funcţii suprîncărcte nu pot diferi dor prin vlore returntă. 34. Cre sunt opertorii de instnţiere / distrugere unui oiect în C++ şi Jv? În C++ pentru instnţiere se foloseşte opertorul new şi pentru distrugere se foloseşte opertorul delete. În Jv pentru instnţiere se foloseşte opertorul new, ir pentru distrugere nu există un opertor specil, oiectele fiind distruse utomt în momentul în cre nu mi sunt referite de către colectorul utomt de reziduuri de memorie (grge collector). 35. Cre sunt grdele de protecţie dtelor memre în Jv? O vriilă pulică este ccesiilă oriunde este ccesiil numele clsei. Cuvântul rezervt este TpulicT. O vriilă protejtă este ccesiilă în orice clsă din pchetul cărei îi prţine cls în cre este declrtă. În celşi timp, vriil este ccesiilă în tote suclsele clsei dte, chir dcă ele prţin ltor pchete. Cuvântul rezervt este TprotectedT. O vriilă privtă este ccesiilă dor în interiorul clsei în cre fost declrtă. Cuvântul rezervt este TprivteT. O vriilă cre nu re nici o declrţie reltivă l grdul de protecţie este utomt o vriilă prietenosă. O vriilă prietenosă este ccesiilă în pchetul din cre fce prte cls în interiorul cărei fost declrtă, l fel c şi o vriilă protejtă. Dr, spre deoseire de vriilele protejte, o vriilă prietenosă nu este ccesiilă în suclsele clsei dte dcă ceste sunt declrte c prţinând unui lt pchet. Nu există un cuvânt rezervt pentru specificre explicită vriilelor prietenose. 36. Prin ce se crcterizeză un constructor într-un limj orientt oiect şi ce tipuri de constructori pote ve o clsă de oiecte? Un constructor re celşi nume cu numele clsei şi nu returneză nici un fel de dtă. Există următorele tipuri de constructori: Constructori impliciţi cre nu u prmetrii Constructori de copiere cre permit relizre unei copii identice unui oiect Constructori cu unul su mi mulţi prmetrii 37. Ce sunt clsele strcte? Clsele strcte, neinstnţiile, servesc în generl pentru definire unor proprietăţi su operţii comune le mi multor clse şi pentru pute generliz operţiile

33 referitore l ceste. Altfel spus, o clsă strctă de oiecte este o clsă pentru cre nu s-u precizt suficient de clr tote metodele stfel încât să potă fi folosită în mod direct. 38. Ce sunt interfeţele în Jv şi l ce folosesc? În concluzie, o interfţă este un set de operţii cre treuiesc definite de o clsă de oiecte pentru se înscrie într-o numită ctegorie. Ele sunt necesre deorece Jv nu cceptă moştenire multiplă şi deci o clsă nu pote fi derivtă decât dintr-o singură ltă clsă, dr pote implement oricâte interfeţe. 39. Ce tipuri de plicţii se pot implement în Jv şi prin ce se crcterizeză? În jv se pot implement plicţii independente şi pleturi. Aplicţiile independente pot fi puse în execuţie pe un sistem pe cre exist instltă mşin virtulă Jv. Un pplet pote fi pus în execuţie dor prin intermediul unui rowser we. 4. Cum se reprezintă în memorie crcterele în C++ şi Jv? În C++ crcterele se reprezintă în memorie utilizând codul ASCII pe un octet, ir în Jv se utilizeză codul UNICODE pe doi octeţi. 4. Ce se înţelege prin conceptul de progrmre generică? Progrmre cre re în vedere specificre unor structuri de prelucrre cpile s opereze supr unor tipuri vrite de dte se numeşte progrmre generică. 4. Cre sunt digrmele UML specifice fzei de nliză şi cre este rolul lor? Fz de nliză este crcteriztă de tipuri de digrme UML: digrm czurilor de utilizre şi digrmele de ctivităţi. Digrm czurilor de utilizre este un instrument UML cre permite descriere mulţimii de intercţiuni dintre utiliztor şi sistem. Digrmele de ctivităţi sunt folosite pentru modelre proceselor su lgoritmilor din sptele unui numit cz de utilizre. 43. Cre este rolul digrmelor de clse? Modelre conceptulă este ctivitte de identificre conceptelor importnte pentru sistem. În tehnic de progrmre orienttă oiect, modelre conceptulă se relizeză prin digrm clselor, întrucât clsele reprezintă concepte. Digrm clselor furnizeză structur codului cre v fi scris. 44. Precizţi semănările şi diferenţele între cele tipuri de digrme de intercţiune.

34 P P Digrmele de intercţiune u două forme, zte pe celeşi informţii de ză, dr cre se concentreză fiecre pe un lt spect l intercţiunii: digrmele de secvenţă şi digrmele de colorre. Digrm de secvenţe pune ccentul pe spectul temporl (ordonre în timp mesjelor), fiind potrivită specificţiilor de timp rel şi scenriilor complexe. Digrmele de colorre descriu, c şi digrmele de secvenţă, comportmentul unei mulţimi de oiecte dintr-un numit context, punând ccentul pe orgnizre oiectelor cre prticipă l o intercţiune. 5. Măsurări, senzori şi trductore 45. Prezentţi principlele tipuri de prte electrice vând c şi criteriu de clsificre principiul lor de funcţionre. - prte mgnetoelectrice - prte mgnetoelectrice cu dispozitiv de redresre - prte feromgnetice - prte electrodinmice - prte termice - prte de inducţie - prte electrosttice - prte electrochimice - prte de rezonnţă cu virţii 46. Să se prezinte dispozitivul uxilir cu jutorul cărui se fce extindere domeniului de măsurre mpermetrelor. Pentru extindere domeniului de măsurre l mpermetre se folosesc şunturi. Şuntul este o rezistenţă etlon ce se legă în serie cu circuitul de măsurt, mpermetrul conectându-se în prlel cu cest şunt. Există şunturi simple, formte din câte o singură rezistenţă şi şunturi multiple, constituite din mi multe rezistenţe legte în serie, cu posiilitte de scotere din circuit unei su mi multor dintre ele. Ce mi simplă schemă de şuntre este lcătuită dintr-un rezistor conectt în prlel cu un instrument de măsurre curentului (milimpermetru mgnetoelectric). I curentul de măsurt; IR R curentul limită pe cre îl pote măsur mpermetrul; rr R- rezistenţ internă prtului de măsurt ( mpermetrului); IRsR curentul din şunt; rrsr rezistenţ şuntului Aplicând teoremele lui Kirchhoff circuitului oţinem: r I rs Is ; I I Is r I r rs I I I r r s s I IR IRs A rrs rr I

35 (considertă în pote Relţi rtă că vlore curentului de măsurt pote fi oricât de mre, chir dcă limit de măsurre mpermetrului este reltiv mică, deorece rrsr fi, teoretic, oricât de mic. r r I rs r Se oţine: rs unde n - fctorul de multiplicre l I n I rs I curentului şi rtă de câte ori curentul de măsurt pote fi mi mre decât limit de măsurre mpermetrului Rezistenţele şunt sunt confecţionte din mngnină şi se pot mont fie în interiorul prtului, fie în exteriorul crcsei. 47. Prezentţi punte Schering şi precizţi ce se măsoră cu jutorul cestei punţi. Punte Schering permite măsurre cpcităţii CRxR unui condenstor, rezisteţei de pierderi RRxR în serie) şi unghiului de pierderi. Este o punte de înltă tensiune. Ce - condenstor etlon fix ; Re - rezistenţă etlon, reglilă în trepte şi continuu ; CRx R- condenstor cu pierderi ; C - condenstor reglil ;R - rezistenţă fixă ; GV - glvnometru virtor; Tr - trnsformtor cu jutorul cărui se stileşte tensiune nominlă su cre funcţioneză condenstorul CRxR regim norml. L echiliru GV indică dică Z Z Z Z. AC BD AD BC C R Cx Ce R e C R x R e Ce Unghiul de pierdere se oţine din expresi: tgδ R x ω R x C x ω R C ω C x A CRx CRe Tr RRx GV C D UR R RRe R B 48. Prezentţi schem de măsurre puterii ctive în circuitele trifzte utilizând metod celor două wttmetre. Metod celor două wtmetre permite măsurre puterii ctive l receptorele dezechilirte su echilirte, dr cre nu u conductor de nul. Se plică întotdeun i i i3 când: u u u 3

36 IRR = = = PRR ; = = = PRR ; p u i u i i i3 p i u 3 i 3 u u i u 3 u 3 u i u i u 3 i3 i ; p u i u 3 i3 Vlore medie puterii este: P T T P I p dt T T u i u i U I cosu ;I U I cosu ;I I U cos U cos WRR WRR Montjul direct (pentru metod celor două wttmetre) cu fz de referinţă * V 3 AR AR * WR * * IR IR IR3 WR Z Cele două componente le puterii nu sunt egle chir dcă receptorul este echilirt dică: IRR IR3R IRlR φrr φrr φr3r φ; URR = URR = UR3R = URfR Pentru montjul cu fz de referinţă putere este: 3 cos P Ul Il cos 3 URR = UR3R = UR3R = URlR 49. Ce se măsoră cu jutorul contorelor de inducţie? Contorul de inducţie se utilizeză pentru măsurre energiei în curent lterntiv. Are construcţie simplă, deci sunt ieftine, suportă suprsrcini mri, re sigurnţă în explotre, rezistă l şocuri mecnice. Ele se construiesc pentru receptore monofzte, trifzte cu şi fără conductor de nul cu, su 3 sisteme propulsore (perechi de electromgneţi, unul de curent şi unul de tensiune.) Aceste contore pot fi relizte pentru măsur energi ctivă şi energi rectivă în tote sistemele reţelelor electrice. 5. Ce este trductorul?

37 Trductorul este un dispozitiv de utomtizre cre stileşte o corespondenţă între mărime de măsurt (ce pote fi de orice ntură su domeniu de vriţie) şi o mărime de ntură dtă, vând un domeniu de vriţie clirt, mărime ce este recepţiontă şi prelucrtă de către echipmentele de conducere (regultore şi clcultore de proces). 5. Principiul constructiv pentru trductore inductive pentru deplsări linire mici. Element sensiil inductiv cu întrefier vriil, pentru deplsări de până l mm Pe miezul feromgnetic (relizt din tole) se flă plstă o oină (cu un număr de spire N şi o rezistenţă R) limenttă cu o tensiune lterntivă, URR. Modificând întrefierul δ, prin deplsre x ( rmăturii moile) se v modific reluctnţ circuitului mgnetic şi implicit inductnţ L oinei. 5. Elemente sensiile cpcitive pentru măsurre deplsării unghiulre. Funcţionre cestor re l ză modificre suprfeţei comune dintre rmăturile condenstorului. Constructiv, ceste se relizeză în două vrinte: ) condenstore de cord (întâlnite în tehnic rdio) (fig..). ) vrint diferenţilă, (fig..). Elemente sensiile cpcitive pentru deplsări unghiulre: montj simplu; - montj diferenţil 53. Trductore de turţie cu reluctnţă vriilă. Principii de funcţionre Elementul sensiil l ceste trductore este compus dintr-un mgnet permnent - prelungit cu un miez de fier (pe cre este înfăşurtă o oină) flt l mică distnţă de periferi unui disc din mteril feromgnetic fig.. Discul pote fi dnturt su prevăzut cu fnte echidistnte. Acest este montt pe xul cărui turţie se măsoră.

38 ) ) Modlităţi de relizre elementului sensiil cu reluctnţă vriilă:.element sensiil cre genereză mi multe impulsuri l o rotţie, pentru turţii mici;.element sensiil cre genereză un singur implus l o rotţie, pentru turţii mri. 54. Trductore de forţă tensorezistive cu mărci tensometrice din conductor metlic. Mrc tensometrică ce re cpetele liere (nelipită). Mrc derentă prin lipire (numită mrcă lipită) c. Mărcile trnsferile d. Mărcile sudile 6. Bze de dte relţionle 55. Definiţi noţiune de ză de dte şi ză de dte relţionlă O ză de dte (dtse) este o colecţie de dte corelte din punct de vedere logic păstrte în memori externă computerelor, cre reflectă un numit spect l lumii rele şi este destintă unui numit grup de utiliztori. În cest sens, zele de dte pot fi crete şi dministrte computerizt, folosind pchete de progrme numite sisteme de gestiune zelor de dte. O ză de dte relţionlă este compusă dintr-o mulţime finită de relţii, fiecre relţie reprezentând un tip de entitte su o sociere dintre două su mi multe tipuri (mulţimi) de entităţi. În modelul relţionl dtele sunt reprezentte c structuri idimensionle, numite relţii. O relţie este lcătuită dintr-un număr fix de elemente numite triute, fiecre dintre ceste putând lu vlori într-o mulţime finită, numită domeniu. De oicei relţiile sunt reprezentte su form unor tele în cre fiecre rând reprezintă un tuplu (înregistrre) şi fiecre colonă reprezintă vlorile tuplurilor dintr-un domeniu dt l produsului crtezin (câmpuri, triute). 56. În ce constă rhitectur unei ze de dte? Arhitectur internă unui sistem de ze de dte conţine trei niveluri funcţionle: nivelul extern, nivelul conceptul şi nivelul intern. Nivelul extern este o colecţie de

39 scheme externe, cre sunt vederi le diferitelor grupuri de utiliztori; nivelul conceptul conţine schem conceptulă (logică) zei de dte, ir nivelul intern conţine schem internă (fizică) zei de dte. Un sistem de ze de dte suportă o schemă internă, o schemă conceptulă şi mi multe scheme externe; tote ceste scheme sunt descrieri diferite le celeişi colecţii de dte, cre există dor în nivelul intern. 57. Ce este modelul entitte-sociere (ER)? Modelul Entitte-Asociere (Entity-Reltionship Model), este un model conceptul de nivel înlt l unei ze de dte, cre defineşte mulţimile de entităţi şi socierile dintre ele, dr nu impune nici un mod specific de structurre şi prelucrre (gestiune) dtelor. Elementele esenţile le modelului Entitte-Asociere folosit în proiectre zelor de dte sunt entităţile (entities) şi socierile dintre ceste (reltionships). O entitte (entity) este un oiect de interes pentru cre treuie să existe dte înregistrte. O entitte pote fi tât un oiect tngiil precum persone, locuri su lucruri cât şi strcte precum comenzi, conturi ncre, etc. Orice entitte este descrisă prin triutele sle. Un triut (ttriute) este o propriette cre descrie un numit spect l unei entităţi. În proiectre zelor de dte se definesc socieri între mulţimile de entităţi componente, pentru reprezent numite specte le relităţii pe cre z de dte o modeleză. O sociere (reltionship) este o corespondenţă între entităţi din două su mi multe mulţimi de entităţi.. Asocierile sunt de trei ctegorii sociere unul-l-unul (one-to-one), sociere unul-l-multe (one-to-mny) şi sociere multe-l-multe (mny-to-mny). 58. În ce constă normlizre zelor de dte. După trnsformre modelului entitte-legătură în tele relţionle, în z de dte rezulttă pote exist redundnţă în dte cât şi nomlii de ctulizre, dică numite rezultte nedorite în timpul încărcării, explotării şi întreţinerii zei de dte. Redundnţ şi nomliile cre pr în operre cu z de dte relţionlă sunt dtorte dependenţelor cre există în cdrul telelor zei de dte, mi precis cele dependenţe pentru cre determinntul nu este cheie telului. Normlizre este procesul reversiil de descompunere unui tel relţionl în tele cu o structură mi simplă, proces cre re c scop tocmi evitre redundnţei dtelor şi evitre nomliilor de ctulizre. O formă normlă unei relţii (norml form) presupune numite condiţii pe cre treuie să le îndeplinescă vlorile triutelor şi dependenţele de dte definite pe ce relţie. Normlizre constă în ducere relţiilor (telelor) l ceste forme normle. 59. Definiţi interogre zelor de dte

40 Interogre (query) este operţi prin cre se oţin dtele dorite dintr-o zã de dte relţionlă, selectte conform unui numit criteriu (condiţie). Pentru cest se folosesc numite limje de mnevrre dtelor, limje denumite limje de interogre (exemplu SQL). Limjul SQL (Structured Query Lnguge) este limjul utilizt de mjoritte sistemelor de ze de dte reltionle pentru definire şi mnipulre dtelor. Principlele instrucţiuni SQL: definire structurii unui tel: CREATE TABLE; selecţi dtelor din unul su mi multe tele flte su nu în relţii: SELECT; dăugre dtelor în tele : INSERT INTO; ctulizre dtelor : UPDATE; ştergere dtelor din tele : DELETE; 6. Definiţi termenii de vedere si procedură stoctă existente în limjele procedurle de extensie SQL O vedere (view) este un oiect l zei de dte considert c un tel virtul ce incpsuleză dtele mi multor tele, păstrând dor schem nu şi dtele efective. Pote fi utilizt in orice interogre c si un tel. Din punct de vedere l SQL orice vedere este lctuită dintr-o instructiune SELECT păstrtă permnent c un oiect distinct. O vedere este folosită pentru încpsul o operţie de joncţiune mi complictă su o interogre utiliztă frecvent. O procedură stoctă (stored procedure) este o procedură cre implementeză o prte din lgoritmii de clcul i plicţiilor şi cre este memortă în z de dte l fel c şi lte oiecte le zei de dte. Procedurile stocte sunt compilte şi optimizte de sistemul de gestiune, ele rămân memorte în server. Apelul unei proceduri stocte de către un client produce execuţi tuturor instrucţiunilor procedurii şi returnre rezulttului, eliminând cerinţ c cel client să trnsmită individul fiecre instrucţiune necesră pentru rezolvre srcinii de clcul respective. 6. Ce este un sistem softwre integrt ERP (Enterprise Resources Plnning)? Precizţi denumire sistemului integrt SAP ctul şi enumerţi cele mi importnte crcteristici le cestui. Un sistem softwre integrt ERP este un sistem softwre complex pentru gestionre resurselor unei compnii, sistem cre doptă idee îngloării mi multor utilitri funcţionli într-o singură plicţie, fiecre utilitr vând un rol specific. Sistemul integrt SAP ctul este NetWever. Crcteristici importnte: multilingul, multitsking, zt pe tehnologi client-server, mediul de dezvoltre este Appliction Server ABAP şi/su Jv. Appliction Server ABAP este pltform tehnologică ctulă cre oferă support ERP. 6. Enumerţi nivelele rhitecturii SAP Netwever Appliction Server şi precizţi pe scurt funcţiile lor.

41 SAP NetWever Appliction Server re o rhitectură softwre pe trei nivele: nivelul de prezentre, nivelul de plicţii şi nivelul de persistenţă. Nivelul de prezentre răspunde de tot cee ce însemnă prezentre dtelor şi primire intrărilor utiliztorilor. Nivelul de plicţii este nivelul softwre în cre sunt executte progrme ABAP şi/su Jv. Nivelul de persistenţă este nivelul în cre sunt păstrte dtele persistente în ze de dte. 63. Enumerţi tipurile de controller le frmework-ului We Dynpro ABAP şi precizţi funcţiile pentru Component Controller. Component Controller, Interfce Controller, View Controller, Window Controller şi Custom Controller. Component Controller este viziil în totă component şi furnizeză servicii glole şi dte în interiorul componentei. 64. Precizţi tipurile de metode de controller le frmework-ului We Dynpro ABAP. Metodele de controller pot fi: metode supply function (pentru populre nodurilor), metode hook (metode implicite), metode event hndler cre răspund de evenimente şi cţiuni din controller, metode fire pentru nvigre şi lte metode de instnţă definite de dezvolttor. 7. Teori sistemelor şi reglj utomt şi utomtizări industrile 65. Să se definescă sistemul utomt de reglre (SAR). SAR este un sistem utomt de conducere în circuit închis unui proces tehnic (PT). w(t) r(t) DA c(t) PT z(t) y(t) Elementul principl l unui SAR este dispozitivul de utomtizre (DA) cu următorele funcţii: suprvegheză PT prin măsurre mărimilor de ieşire (y); compră vlorile mărimilor de ieşire măsurte (r) cu vlorile dorite, prescrise prin intermediul mărimilor de conducere (w); comndă PT în funcţie de rezulttul comprării nteriore, pe z unui lgoritm numit lege de reglre. În cest fel, DA sesizeză efectele perturţiilor (z) şi intervine supr PT în sensul eliminării totle su prţile cestor efecte. 66. Să se definescă lgoritmul de funcţionre. Algoritmul de funcţionre (AF) reprezintă nsmlul condiţiilor impuse mărimilor de ieşire. Respectre unui AF depinde de două mărimi de intrre:

42 - mărimile de conducere, cu cre se intervine supr PT în sensul respectării AF; - mărimile de perturţie, căror comportre nu pote fi influenţtă şi cre cţioneză supr PT vând c efect tere mărimilor de ieşire de l AF impus. Se disting două tipuri de mărimi perturtore: exteriore din punct de vedere l structurii sistemului - în sensul că ele sunt mărimi de intrre cre prin cţiune lor nu fecteză modelul mtemtic l PT, însă intervin supr PT dernjând respectre AF; interiore în sensul că prin cţiune lor se modifică şi modelul mtemtic l PT, contriuind de semene l nerespectre AF. 67. Să se crcterizeze sistemele utomte de reglre dptive. SAR dptive sigură respectre AF tunci când efectul perturţiilor interiore nu pote fi neglijt. w(t) RG dptiv Comndă de dptre RG r(t) c(t) PT Dispozitiv de identificre PT z(t) y(t) Principiul de funcţionre este următorul: în prelil se identifică PT pentru situţiile de funcţionre cre se întrevăd şi pentru fiecre dintre ele se determină vlorile prmetrilor regultorului (RG) cre sigură AF impus. În cursul funcţionării SAR dptiv, dispozitivul de identificre l PT consttă în ce situţie concretă se flă PT şi dă comnd de dptre prmetrilor RG potrivit cestei situţii. 68. Principlele proleme le teoriei şi proiectării sistemelor de conducere utomtă. Principlele proleme le teoriei şi proiectării SAR sunt; - Stilire modelului tşt procesului identificre procesului; - Anliz controlilităţii procesului şi/su întregului sistem nliz posiilităţii de ducere cestor într-un timp finit, dintr-o numită stre iniţilă, într-o numită stre finlă dorită; - Anliz oservilităţii procesului şi/su întregului sistem nliz posiilităţii de determinre stării iniţile cestor dintr-o oservre de durtă finită intrărilor şi ieşirilor; - Stilire AF pentru proces este legtă de condiţiile de funcţionre (relizre numitor performnţe de regim stţionr su trnzitoriu, funcţionre într-un numit regim energetic etc.) su/şi de condiţiile economice (cost, eficienţă, cntitte mximă) impuse procesului; - Stilire necesităţii conducerii optimle PT; - Stilire tipului de sistem de conducere PT prin dispozitive de utomtizre clsice su prin clcultor de proces; - Sintez sistemului de conducere etp de proiectre sistemului utomt (SA). Ţinând cont de spectele prezentte nterior şi de condiţiile restrictive de funcţionre elementelor dispozitivului de utomtizre (DA) l sistemelor utomte, se relizeză

43 proiectre lgoritmică, nlitică DA, de oicei regultorului, şi proiectre dimensionl-constructivă; - Anliz stilităţii sistemului utomt un sistem fizic este în generl utilizil din punct de vedere tehnic tunci când l vriţii limitte le mărimilor de comndă corespund vriţii limitte le mărimilor de stre şi de ieşire, respectiv, când în timp, revine într-o numită stre stţionră după dispriţi cuzelor cre u genert modificre stării respective, dică este stil; - Anliz performnţelor de regim stţionr şi de regim trnzitoriu relizte de SA şi introducere elementelor de corecţie suplimentre pentru tingere performnţelor impuse; - Anliz invrinţei performnţelor SA etp de estimre influenţei perturţiilor PT; dcă se modifică MM l PT se v utiliz SAR dptiv. 69. Modele mtemtice intrre-stre-ieşire (MM-ISI) şi intrre-ieşire (MM-II) pentru sisteme linire netede cu prmetrii concentrţi invrinte în timp. x t A.x t B.u t - ecuţi de stre MM-ISI: y t C.x t D.u t - ecuţi de ieşire unde: u(t) vectorul mărimilor de intrre, r dimensionl; x(t) vectorul mărimilor de stre, n dimensionl; y(t) vectorul mărimilor de ieşire, q dimensionl; A mtrice sistemului, tip nxn; B mtrice de conducere, tip nxr; C mtrice de oservre, tip qxn; D mtrice de interconexiune, tip qxr. MM-II: n r m j ji j.yj t ji.ui t, j=,,,q; mrjir nrj i 7. Să se definescă elementul de trnsfer şi funcţi de trnsfer unui element de trnsfer. Elementul de trnsfer (ET) reprezintă un susistem dinmic cu o singură mărime de intrre şi o singură mărime de ieşire. ET nu constituie întotdeun modelul unui sistem fizic dr nsmlul elementelor de trnsfer lcătuiesc modelul dinmic corespunzător unui sistem fizic. Funcţi de trnsfer unui ET (G(s)) se defineşte c fiind rportul între imgine Lplce mărimii de ieşire Y(s) şi imgine Lplce mărimii de intrre U(s), în condiţii iniţile nule. Y s G s U s 7. Să se definescă răspunsul norml l unui ET, funcţi pondere şi funcţi indicilă. Se numeşte răspuns norml l unui ET vriţi mărimii sle de ieşire, în condiţii iniţle nule, determintă de o vriţie orecre mărimii de intrre.

44 Răspunsul norml l un impuls unitr se numeşte funcţie pondere g(t). Deci, dcă u t t unde t este impulsul unitr, tunci yt gt. Funcţi pondere conţine informţi ce mi completă supr comportării sistemului utomt. Cunoştere ei permite determinre prin convoluţie răspunsului norml l un semnl de intrre orecre, cunoscut. Răspunsul norml l un semnl de intrre treptă unitră indicilă h(t) (răspuns indicil): ht gt * t. w + e c GR(s) Regultor t se numeşte funcţie 7. Indici de clitte definiţi în răspunsul SAR l o vriţie treptă mărimii de comndă Studiul performnţelor presupune că sistemul utomt ce fce oiectul nlizei este stil. În cest cz, în lips perturţiilor (z(t) = ), plicre unei comenzi (referinţe) din cls semnlelor polinomile v conduce sistemul într-un regim permnent, după trversre unui regim trnzitoriu. Astfel, studiul performnţelor se pote referi l mele tipuri de regimuri, vând de fce cu performnţe de regim trnzitoriu (su dinmic) şi performnţe de regim permnent. Structur stndrd considertă pentru un sistem utomt cărui i se nlizeză performnţele z + G F ( s ) Prte fixtă O formă tipică de răspuns sistemului utomt din figur nterioră l o comndă treptă unitte este semnlul oscilnt mortizt (fig. ()). Dcă G(s) este funcţi de trnsfer în circuit închis sistemului, tunci regimul permnent este crcterizt printr-o vlore constntă răspunsului indicil h(t): hst limh t limsg s G t teorem _ vlorii _ finle s s Acest tip prticulr de regim permnent mi este denumit şi regim stţionr şi e lime t lim se s. este crcterizt prin erore de regim stţionr: st t s y h(t).5h st T h(t) h st.95h st.5h st t c h M REGIMUL STAŢIONAR h st.95h st.5h st I t r t t r () () Exemple tipice de răspuns indicil: () oscilnt mortizt, () periodic t c REGIMUL STAŢIONAR t

45 În regim dinmic (trnzitoriu) indicii de performnţă cu ce mi lrgă utilizre sunt: - timpul de răspuns (su durt regimului trnzitoriu) trrr reprezintă intervlul de timp scurs de l momentul când se plică referinţ treptă unitte, până l momentul când răspunsul indicil h(t) intră într-o ndă de tolernţă ccepttă în jurul vlorii teoretice hrstr=g() (dică momentul când h(t) pote fi considert proximtiv constnt). Lăţime cestei enzi pote fi de:.5 h st 5% hst R R, cz în cre se spune că timpul de răspuns se defineşte pentru o erore de 5%:. h st % hst R R, cz în cre se spune că timpul de răspuns se defineşte pentru o erore de %: - timpul de creştere trcr reprezintă intervlul de timp necesr pentru creştere răspunsului de l.5hrstr l.95hrstr şi sugereză vitez de recţie sistemului su cţiune comenzii. - suprreglre (su suprurmărire) reprezintă o comprţie între vlore extremă (mximă) h M R R răspunsului indicil şi vlore de regim stţionr hrstr: def hm hst [%]. hst - indicele de oscilţie - reprezintă vriţi reltivă mplitudinilor două depăşiri succesive, de celşi semn, vlorii de regim stţionr (uzul se iu în discuţie def mplitudinile primelor două mxime):, unde este grdul de mortizre. - period oscilţiilor T - definită grfic pe figur (). Oservţii: Dcă referinţ este un semnl treptă de vlore orecre, vlore de regim stţionr şi criteriile de performnţă definite nterior în rport cu referinţ treptă unitte se reformuleză decvt. În czul unui răspuns indicil periodic (figur ()), inexistenţ oscilţiilor fce c singurul indice de performnţă lut în discuţie să fie timpul de răspuns. 73. Legi de reglre Lege reglării este dependenţ funcţionlă între mărime de intrre regultorului (RG), erore ε sistemului şi mărime de ieşire cestui (mărime de conducere c) : c(t) f[ (t)], f - liniră şi continuă. Lege reglării este o cominţie de efecte dinmice elementre ce se introduc cu scopul îmunătăţirii performnţelor unui SRA stfel : - efectul proporţionl P măreşte sensiilitte, creşte precizi, scde erore stţionră, reduce durt procesului trnzitoriu dr măreşte suprreglre şi înrăutăţeşte stilitte; - efectul de integrre I îmunătăţeşte precizi, reduce erore stţionră dr măreşte durt procesului trnzitoriu, măreşte suprreglre şi înrăutăţeşte stilitte; - efectul de diferenţiere D îmunătăţeşte stilitte, reduce durt procesului trnzitoriu, dr măreşte suprreglre.

46 CP RiR şi Alegere ponderii fiecărui efect, în cdrul legii reglării, se fce printr-o nliză tehnico-economică justifictivă. În czul generl, lege reglării re expresi : t d (t) c(t)= k(t) + k ( ) d + k3 respectiv dt t d (t) c(t) = k R (t) + ( ) d + Td T i dt unde: krrr coeficientul de trnsfer su fctorul de mplificre l RG: krrr=krr; TRiR constnt de timp de integrre: TRiR=kR R/kRR; TRdR timpul de diferenţiere: TRdR=kR3 R/kRR. Aplicând trnsformt Lplce se oţine funcţi de trnsfer RG: C(s) GR(s)= = kr + + T d s E(s) T i s Prin prticulrizre se oţin următorele vrinte de regultore linire: regultor P: G R(s) = k R ; regultor PI: G R(s) = k R + Ti s ; regultor PD: G R(s) = kr+ Td s; C(s) regultor PID: G R(s) = = kr + + Td s E(s) Ti s. 74. Regultorul numeric Regultorul numeric este un dispozitiv de utomtizre cre primeşte l intrre * eşntione le erorii EP P(s), le prelucreză numeric şi eloreză mărime de conducere * P(s) în scopul îmunătăţirii performnţelor sistemului numeric. Funcţi de trnsfer RG se pote prelucr pentru fi reliztă prin progrm fie în domeniul timpului, fie în domeniul z. n i n n.z i.z... C n n i z.z.z n n n.z... n.z n.z i Ez.z i i n n n n n n n n n n i i i i i i D z E(z) D(z) C(z).z....z.z.E z.z....z.z.c z C z..z.e z..z.c z n n * * c t. i. t i.t. i.c t i.t i i * Pentru clcul mărime de conducere cp P(t) este nevoie de vlorile constnte RiR, * * de vlorile nteriore t i.t, c t i.t. Un dispozitiv numeric v clcul * ceste vlori, pe z dtelor memorte nterior şi vlorii curente t.

47 8. Sisteme cu microprocesore şi utomtizări industrile. Sisteme de chiziţie de dte 75. Etpe de relizre instlţiilor de comndă cu utomte progrmile. Treuie selectt procesul cre treuie controlt. Sistemul utomt pote fi o mşină su un proces.. Treuie stilite dispozitivele cre se conecteză l intrre şi l ieşire utomtului progrmil. c. Relizre progrmului cu jutorul instrucţiunilor specifice utomtului progrmil în funcţie de schem logică. Progrmul treuie stoct în memori utomtului progrmil. 76. Tipuri de contore utilizte l utomte progrmile. Contore de tip CTU (numărător în sus).. Contore de tip CTD (numărător în jos). c. Contore de tip CTUD (numărător în sus/jos). 77. Elementele componente le grfului unei utomtizări. Etpă. Acţiune c. Trnziţie d. Receptivitte 78. Conectre intrărilor l un utomt progrmil.. Conectre intrărilor utomtului l o sursă de:. curent continuu;. curent lterntiv 79. Conectre iesirilor l un utomt progrmil

48 .. Conectre elementelor de execuţie ( srcinii) l ieşirile utomtelor. ieşire su formă de trnzistor.. ieşire su formă de releu 8. Cre sunt principlele componente structurle le unui sistem cu microprocesor? Structur unui sistem pe ză de microprocesor include următorele componente: microprocesor, memorie de instrucţiuni, memorie de dte, circuite de interfţă. Componentele structurle le sistemului sunt conectte între ele prin intermediul următorelor mgistrle mgistrl de dte prin cre se trnsferă instrucţiuni su dte, mgistrl de drese, mgistrl de control. 8. Cre este mecnismul de dresre memoriei l microprocesorele Intel x86. Modul rel: MO A D C 3 Adres de segment Adres offset Adres fizică Adr. segment x6 Adr. offset Adres fizică Oservtii: - lungime segment = 64Ko - spţiu de memorie = Mo - nu exist mecnisme de protecţie dtelor Memori Modul protejt: 5 Selector 3 Adres offset 4 GO 3 Adres de segment Lungime segment Mod cces + Adres fizică Descriptor de segment Memori

49 Oservţii: - sptiu de dresre = 4 Go - dimensiune segment = o.. 4Go - o mi ună protecţie segmentelor - o utilizre mi eficientă memoriei 8. Prezenţ şi conceptul de memorie virtulă Memori virtulă este un mecnism pentru extinde limitele memoriei fizice. Spţiul de drese logice este mult mi mre decât memori fizică. Într-un sistem cu memorie virtulă, cest pre utiliztorului c şi cum întregul spţiu logic de drese este disponiil pentru memorre. Dr, de fpt, în orice moment dor câtev pgini din spţiu logic de drese sunt mpte peste spţiul fizic. Alte pgini nu sunt prezente în memori principlă; în schim, informţi din ceste pgini este memortă într-o memorie secundră, cum r fi discul, l cărui cost/it este mult mi scăzut. 83. Ce este memori cche şi ce cpcitte re l procesorele 8486 şi Pentium TMemori CcheT este o memorie rpidă, de tip RAM cre serveşte c zonă tmpon între procesor si memori principlă. E fost introdusă pentru prim oră l procesorele 8486 fiind structurtă în 4 locuri de câte KO fiecre. L procesorele Pentium există două locuri de memorie cche, pentru dte şi instrucţiuni de câte 8KO fiecre. 84. Cre sunt segmentele de memorie pe cre le pote gestion 886 şi ce registre de segment sunt implicte în dresre lor. Arhitectur microprocesorului 886 permite existenţ 4 tipuri de segmente: - segment de cod, cre conţine instrucţiuni mşină ; - segment de dte, cre conţine dte supr căror se cţioneză conform instrucţiunilor ; - segment de stivă; - segment suplimentr de dte (extrsegment). Fiecre progrm este compus din unul su mi multe segmente. Registru CS (Code Segment), DS (Dte Segment), SS(Stck Segment) şi ES (Extr Segment) din BIU reţin dresele de început le segmentelor ctive, corespunzător fiecre tip.

50 Vlori mici de drese Segment de cod CS DS Segment de dte ES Segment de dte SS Segment de stivă Vlori mri de drese 85. În figur următore este prezenttă schem unui mplifictor de izolre cu cuplj optic şi modulţie în intensitte luminosă. Ce rol u fotocuplorele FC şi FC? Fotocuplorul FCRR este utilizt pentru izolre glvnică între intrre şi ieşire mplifictorului, ir fotocuplorul FCRR este inclus în ucl de recţie negtivă mplifictorului de intrre.

51 este 3B86. În figur de mi jos este prezenttă crcteristic de funcţionre unui circuit de eşntionre şi memorre. Ce reprezintă timpul de pertură trpr? E/M MEMORARE EŞANTIONARE t uri ALTERARE DIAFONIE ure URd t tri trp trs Timpul de pertură trpr reprezintă intervlul între frontul de comndă stării de memorre pentru CEM şi comutre efectivă circuitului în stre de memorre. 87. Ce reprezintă mărime LSB l un convertor numeric nlogic? LSB este vriţi minimă vlorii semnlului de ieşire, vriţie cre se oţine pentru modificre semnlului de intrre între două vlori succesive corespunzătore secvenţei (de exemplu: comutre de l l numi itului de semnificţie minimă). Rezultă FSR K U r LSB N N unde URrR semnlul de referinţă, ir FSR (Full Scle Rnge) reprezintă gm de vriţie semnlului de ieşire. trc

52 9. Mşini şi cţionări industrile. Electronică de putere 88. Clsificre trnsformtorelor şi mşinilor electrice. Există numerose criterii de clsificre trnsformtorelor şi mşinilor electrice. Dintre ceste cele mi importnte sunt: ) după principiul de funcţionre: Umşini electrostticeu - în cre trnsformre energiei mecnice în energie electrică se fce prin intermediul unor fenomene de electrizre; Umşini electrice prmetriceu - în cre trnsformre energiei mecnice în energie electrică su invers se produce pe z vriţiei periodice inductivităţii proprii su cpcităţii unui circuit; Umşini electromgneticeu - în cre câmpul mgnetic produs de un inductor induce o tensiune într-un indus. Dcă circuitul electric l indusului este închis, se stilesc curenţi electrici si c urmre se exercită forţe între sttor şi rotor. ) după regimul de funcţionre: Umşini motoreu, cre trnsformă energi electrică sorită pe l orne in energie mecnică cedtă pe l rore; Umşini genertoreu, cre trnsformă energi mecnică primită pe l rore în energie electrică pe cre o cedeză pe l orne; Umşini convertizoreu, cre prin intermediul energiei mecnice modifică prmetrii unei trnsmisii de energie electrică (tensiune, curent, frecvenţ, număr de fze). Mjoritte mşinilor electrice rottive uzule sunt reversiile, dică pot funcţion tât c motor cât şi c genertor. Trnsformtorul electric nu este o mşină electrică propriu-zisă, dr se studiză în cdrul cursului de mşini electrice, deorece fenomenele cre determină funcţionre lui sunt identice cu cele cre u loc în mşinile electrice. În funcţie de destinţie, trnsformtorele se clsifică în: - trnsformtore electrice de putere (pentru utilizre în reţelele de trnsport şi distriuţie energiei electrice); - trnsformtore electrice specile de putere (pentru distriuţi energiei electrice în scopuri specile: cuptore electrice, instlţii cu electronică de putere, instlţii de sudură, etc.); - trnsformtore electrice pentru reglre tensiunii; - utotrnsformtore; - trnsformtore electrice de măsură; - trnsformtore electrice de încercări. După felul curentului putem ve: - mşini electrice de curent continuu; - mşini electrice de curent lterntiv. În funcţie de putere sunt: - micromşini - P < W; - mşini de putere mică - P =, kw; - mşini de putere medie - P = kw; - mşini de putere mre - P = kw;

53 - mşini de putere forte mre - P > kw. După turţie mşinile electrice rottive pot fi: - de turţie mică, n < 5 rot./min; - de turţie medie, n = 5 rot./min; - de turţie mre, n = 3 rot./min; - de turţie forte mre, n > 3 rot./min. 89. Trnsformtore electrice trifzte. Conexiunile trnsformtorelor trifzte. În czul trnsformtorului electric trifzt cre funcţioneză simetric (sistemul tensiunilor de limentre este un sistem trifzt simetric ir fzele sunt încărcte uniform) ecuţiile, schemele echivlente şi digrmele fzorile sunt identice cu cele de l trnsformtorul monofzt, fiecre fză putând fi considertă seprt. De cee l trnsformtorele electrice trifzte studiem mărimile corespunzătore unei fze, ir pentru celellte două mărimile sunt identice, dr defzte cu /3 respectiv 4/3. BConexiunile trnsformtorelor electrice trifzte. O înfăşurre re cpătul de început nott cu litere de l începutul lfetului (literă mre pentru primr şi literă mică pentru secundr) şi cel de sfârşit cu litere de l sfârşitul lfetului. Sensul pozitiv pentru tensiune l orne se consideră de l cpătul de început spre cpătul de sfârşit(fig. ). L vriţie sinusoidlă în timp, tensiune se reprezintă în plnul complex printr-un fzor(fig.). Dcă sunt două înfăşurări pentru reprezentre tensiunilor în plnul complex treuie să se ţină sem de sensul de înfăşurre pe miez. L celşi sens de înfăşurre(fig.c), l notre nlogă ornelor, tensiunile URAXR şi URx Rsunt în fză, ir l notre diferită, tensiunile sunt opuse (czul cu linie întreruptă). Dcă sensurile de înfăşurre diferă(fig.d), l notre nlogă ornelor,tensiunile sunt în opoziţie (linie continuă), ir l notre diferită tensiunile sunt în fză (linie întreruptă). A. A. URAX A. URAX X. X. URAXR. (x) URx (x) U(UURx) X. ) ) x () c) (URxR) x () d) URx În continure vom consider că sensurile de înfăşurre sunt celeşi pentru tote înfăşurările trnsformtorelor. Conexiune reprezintă modul de cuplre glvnică înfăşurărilor trnsformtorelor electrice prţinând celeişi părţi (primr su secundr). Există trei tipuri de conexiuni: ste, triunghi şi în zig-zg.

54 pentru pentru L conexiune în ste se conecteză cpetele de început su de sfârşit, formând punctul neutru su nulul conexiunii. Dcă nulul nu se scote l orne conexiune se simolizeză cu Y (primr) su y (secundr). Când se scote şi nulul simolul este YRR respectiv yrr. A B C X Y Z L conexiune triunghi se conecteză cpătul de început l înfăşurării primei fze cu cpătul de sfârşit l înfăşurării fzei următore su invers. Conexiune se simolizeză cu D pentru primr şi cu d pentru secundr. A B C c X Y Z x y z AR BR CR XR YR ZR AR BR CR În czul conexiunii zig-zg se conecteză cpătul de sfârşit l unei semiînfăşurări cu cpătul de sfârşit l semiînfăşurării sitută pe colon lăturtă, ş încât ele să fie prcurse în sensuri opuse. Nulul pote fi scos su nu l cuti de orne. Conexiune se simolizeză cu Z su ZRR primr şi z su zrr secundr. XR URBY ZR

55 9. Principiul de funcţionre l mşinii sincrone. Dcă limentăm înfăşurre sttorică cu un sistem simetric de tensiuni vând frecvenţ frr, v pre un câmp mgnetic învârtitor sttoric B, cre se roteşte în spţiu (fţă de sttor) cu vitez unghiulră f, p p respectiv cu turţi f 6 n. p Câmpul B intersecteză conductorele înfăşurării rotorice în cre se induc tensiuni. De regulă, înfăşurre polifztă rotorică, executtă cu celşi număr de poli c şi înfăşurre sttorică, este fie scurtcircuittă, fie închisă pe o rezistenţă şi în e v lu nştere un sistem polifzt de curenţi, cre produc un câmp mgnetic învârtitor rotoric B. Intercţiune dintre câmpul mgnetic B şi curenţii din înfăşurre rotorică determină priţi cuplului electromgnetic l mşinii. În figur se prezintă schemtic principiul de funcţionre. Presupunem că rotorul mşinii se roteşte cu o turţie n, cărei îi corespunde o viteză unghiulră. Fţă de rotorul în mişcre câmpul mgnetic se roteşte în ceste condiţii, cu o vitez unghiulră reltivă R R-. Tensiunile electromotore induse în înfăşurre rotorului u frecvenţ. Câmpul mgnetic învârtitor rotoric B se roteşte fţă de rotor cu vitez unghiulră B BR ΩR ΩR δ Ω f r p p p. 6. n n f Rezultă că în spţiu câmpul învârtitor rotoric B se roteşte cu vitez unghiulră s r. Având ceişi viteză c şi câmpul mgnetic inductor B, în întrefierul mşinii, prin

56 şi se compunere celor două câmpuri (sttoric şi rotoric) i nştere un câmp mgnetic rezultnt învârtitor vând vitez unghiulră RR. Rezultă că mşin nu pote dezvolt cuplu decât dcă vitez unghiulră de rotţie rotorului este diferită de vitez unghiulră RR câmpului învârtitor sttoric. Deorece rotorul şi câmpul mgnetic învârtitor sttoric nu se rotesc cu ceişi viteză unghiulră de rotţie (sincron) mşin se numeşte sincronă. Mărimile RR nrr numesc vitez unghiulră respectiv turţi sincronă. Prin definiţie rportul n n s, n se numeşte lunecre mşinii sincrone. Din relţiile nteriore vem n p f s n p s s f, 6 6 relţi de legătură între frecvenţ rotorică şi sttorică. 9. Rportre cuplurilor l celşi rore. URportre cupluriloru se fce pe z principiului conservării puterii P P ; P M R ; P M R. In czul funcţionării MEA in regim de frână rportul este inverst deorece sensul puterii este schimt. M R M R M R M R M R n n M R n n prin înmulţire M R... M n M R M... n M R... n n n i i... i n R n R n n i i i... i ; n n M R n M R M R n i - motor -frână M R M Rn i

57 Cum de oicei turţi MEA este mi mre decât turţi ML, cuplul rportt l rorele MEA se micşoreză. 9. Softstrtere. Generlităţi Softstrterul este instlt direct între surs de limentre şi motor. K SST M Dcă se foloseşte un contctor intermedir k, cest pote fi ctivt prin intermediul releului integrt krr. Softstrterul este cret pentru pornire, oprire şi frânre motorelor sincrone trifzte cu rotorul în scurtcircuit. Există trei tipuri de control pornirii : ) UMetod de controlu Upe o singură fzău. Aceste softstrtere sigură dor reducere cuplului de pornire şi nu controleză curentul su cuplul. Au nevoie de un contctor intermedir, unul de ypss precum şi o protecţie externă motorului. Ele se mi numesc regultore de tensiune în uclă externă. Puterile lor sunt în gm până l 7,5 kw. ) UMetod de controlu Upe două fzeu Ele pot porni un motor fără ve nevoie de un contctor intermedir, dr în cest cz tensiune este prezentă l ornele motorului când cest este oprit. Gm de putere este până l kw. c) UMetod de control cu trei fze În cest cz vem următorele tehnici : - control în tensiune - control în curent - control în cuplu Modificre vitezei cţionărilor cu mşini sincrone. Vitez mşinii sincrone pote fi scrisă în form f ( s) s p Modificre ei putem fce prin: schimre numărului de poli modificre frecventei tensiunii de limentre modificre lunecării Pornind de l ecuţi cuplului se pote scrie M k M k s sk M M cee ce rt c l un numit cuplu M, lunecre se pote modific prin: modificre lunecării critice

58 SRoR = FRuR = FRRR = = URsR URsR modificre cuplului critic Fcem oservţi c pot exist metode l cre modificre vitezei se fce simultn cu modificre mi multor mărimi din cele prezentte nterior, unele dinte ele vând insă o influenţă mi mre. 94. Frânre mşinii sincrone c genertor utoexcitt. R S T Prin cestă metodă mşin este deconecttă de l reţeu lterntivă şi este necesr să furnizăm K energi rectivă necesră frânării. K Metod se zeză pe mgnetismul C remnent. C Dcă vrem să relizăm frânre, energi de l rore treuie C să se consume în înfăşurre rotorică. Dcă energi este pre mre se pot conect rezistenţe pe cre mşin să deiteze. M 3~ 95. Definiţi stiliztorul de tensiune şi specificţi prmetri crcteristici i cestui. Stiliztorul de tensiune reprezintă o instlţie electrică ce sigură l ornele unui consumtor o tensiune constntă în condiţiile în cre se modifică în numite limite fie tensiune de l reţe fie impednţ consumtorului. Performnţele uni stiliztor se preciză prin următorii prmetrii:.- Fctorul de stilizre în rport cu tensiune: UΔUURi URi UΔUURUs RRsR= ct.- Fctorul de stilizre în rport cu RRsR: UΔRURs RRs UΔUURUs c.- Coeficientul de stilizre ΔURI ΔURsR IRsR ct URiR= ct

59 RRoR = = d.- Rezistenţ de ieşire ΔURs ΔIRsR URiR ct 96. Redresore monofzte monolternnţă şi ilternnţă necomndte. Scheme electrice. Forme de undă şi relţiile nlitice pentru tensiunile de ieşire. Pentru redresor ilternnţă Tensiune de ieşire pentru redresor monolternnţă U ( ) sin ( ) u d t U tdt t U S Tensiune de ieşire pentru redresor ilternnţă

60 U U. 97. Chopperul de putere. Definiţie, schem de principiu şi modlităţile de reglre vlorii medii tensiunii de ieşire. + - UR UR UR UR ir CS UR UR RRS Tc TRCRP T t vlore medie tensiunii l ieşire este: T Tc U u t dt U K U T, T K unde K portă denumire de fctor de comndă l chopperului. UR UR UR ir UR t t t Chopperul este o instlţie electronică folosită l modificre vlorii medii tensiunii l ornele unui consumtor, limentre lui fiind reliztă de l o sursă de tensiune continuă de vlore fixă. Schem: CS contctor sttic nsmlu de tiristore l cre prin plicre unei comenzi tensiune de intrre se regăseşte l ornele srcinii ir l o ltă comndă contctorul este dus în stre de locre. Se deoseesc două moduri de modificre vlorii medii tensiunii l ornele consumtorului. ) modificre vlorii medii prin modificre durtei de conducţie Tc contctorului sttic păstrând T ct. ) modificre densităţii impulsurilor păstrând durt de conducţie ceeşi dr modificând frecvenţ. În mele czuri. Reţele de clcultore şi sisteme de operre 98. Definiţi noţiune de sistem de operre.

61 Un sistem de operre este o colecţie orgniztă de progrme de control şi serviciu stocte permnent într-o memorie principlă su uxiliră, specifice tipurilor de echipmente din component sistemului, vând c srcină optimizre utilizării resurselor, minimizre efortului umn de progrmre şi utomtizre operţiilor mnule în cât mi mre măsură, în tote fzele de pregătire şi explotre componentelor sistemului de clcul. Sistemul de operre oferă şi o interfţă între progrmtor şi sistemul de clcul, concretiztă într-un interpretor l comenzilor utiliztorului exprimte cu jutorul unui limj de comndă. Un sistem de operre este formt dintr-o colectie integrt de progrme de sistem, ce ofer utiliztorului posiilitte folosirii eficiente sistemului de clcul, concurând l dezvoltre progrmelor de plictie. 99. Cre sunt funcţiile unui sistem de operre. Pentru îndeplini rolul de interfţă între hrdwre şi utiliztori, un ystem de operre treuie să fie cpil să îndeplinescă următorele funcţii :. posiilitte de pregătire şi lnsre în execuţie progrmelor de plicţie: orice ystem de operre dispune de editore de texte pentru scriere progrmelor sursă şi de compiltore cre să trducă progrmele din sursă în form recunoscută de sistemul de clcul.. Alocre resurselor de clcul necesre execuţiei progrmelor. Acest lucru constă în identificre progrmelor ce se execută şi necesrului de resurse, locre memoriei interne şi dispozitivelor periferice, identificre şi protecţi dtelor. c. Acordre unor fcilităţi prin utilitre de interes generl. Este vor de utilitre de gestiune ctloge (directore, sudirectore) şi fişiere, copiere fişierelor, ştergere fişierelor şi directorelor, recuperre dtelor, etc. d. Plnificre execuţiei mi multor progrme (multiprogrmre) după numite criterii, în vedere utilizării eficiente unităţii centrle de prelucrre. e. Coordonre execuţiei mi multor progrme ce se execută simultn, prin urmărire modului de execuţie instrucţiunilor progrmelor, depistre şi trtre erorilor, lnsre în execuţie operţiilor de intrre/ieşire şi depistre eventulelor erori. f. Asistre execuţiei progrmelor de către utiliztor prin comunicţi sistem de clcul utiliztor, tât l nivel hrdwre, cât şi l nivel softwre. g. Posiilitte configurării sistemului după dorinţ utiliztorului.

62 . Ce este un proces? Un sistem reprezintă o entitte dinmică ce corespunde unui progrm în execuţie. Mi system, un sistem este un progrm cărui execuţie fost iniţită, dr nu s- încheit încă. Procesul este unitte de ză sistemului de operre folosită pentru îndeplini srcinile indicte de utiliztor. Procesele sunt fie procese sistem, fie procese utiliztor. Procesele system sunt system te unor module le sistemului de operre, ir procesele utiliztor sunt system te unor progrme utiliztor cre pot să creeze lte procese utiliztor su să lnseze module sistem.. Cre este modul de orgnizre dtelor în sistemele de operre. Fiecre sistem de operre re un mod propriu de orgnizre şi explotre informţiei stocte pe suporturile de memorre fizice. Principiile, regulile si structurile cre relizez cest lucru compun sistemul de fişiere crcteristic sistemului de operre respectiv. Sistemul de fişiere este o structură de dte cretă pe un suport de memorie, în cre utiliztorii memoreză informţii într-un mod cre le fce mi uşor de stoct, mnipult su regăsit. O dou ccepţiune este ce unui set de operţii cre se pot fce supr structurilor de dte de mi sus: crere, ştergere, scriere şi citire de fişiere. Sistemul de fişiere mi re şi multe lte funcţionlităţi esenţile: Stocre persistentă informţiei; Numire informţiei (servicii de directore); Protecţi informţiei; Mecnism de comunicţie inter-proces (folosire în comun informţiei); Interfţă spre structurile de dte le nucleului (sistemul de fişiere /proc); Interfţă universlă l resurse le reţelei (ex: URL-uri); In generl, din punctul de vedere l utiliztorului, sistemele de fisiere prezint o orgnizre zt pe conceptele de fisier si director (ctlog). Fisierele sunt entităţi cre incpsuleză informţi de un numit tip, ir directorele grupez in interiorul lor fişiere şi lte directore.. Ce sunt pelurile sistem Controlul proceselor include operţii de crere de procese, terminre şi sincronizre. Controlul proceselor este relizt prin peluri sistem, cre nu sunt ltcev dect funcţii, înglote în nucleu, ccesiile utiliztorului. 3. Ce topologii de interconectre componentelor unei reţele de clcultore există.

63 Topologi unei reţele se referă l modlitte de conectre fizică clcultorelor, o stfel de modlitte prin cre se relizeză conexiune între clcultorele unei reţele numindu-se topologi fizică reţelei de clcultore. Cele mi folosite topologii fundmentle de conectre sunt: topologi mgistrlă ( su us ) topologi de tip ste ( str) şi extensi s topologi comuttă topologi de tip inel Pe lângă ceste trei topologii principle, există şi lte topologii mi complexe, ce se oţin prin cominre celor trei topologii fizice elementre : topologi str us topologi str ring topologi de reţe de tip plsă (mesh). 4. Cre sunt nivelele unei reţele de clcultore conform modelului OSI Modul de funcţionre l reţelelor re l ză modele teoretice cum este modelul OSI, cest fiind un model de reprezentre teoretică modului de comunicre între entităţile reţelei.. Conform cestui model o reţe este structurtă pe 7 nivele: Nivelul fizic Nivelul legătură de dte Nivelul reţe Nivelul trnsport Nivelul sesiune Nivelul prezentre Nivelul plicţie 5. Ce este un protocol de reţe Protocolele reprezintă limjul comun de comunicre între clcultorele cre schimă informţii. Clcultorele treuie să comunice unele cu celellte l fiecre nivel l modelului OSI su TCP-IP în diferite moduri, stfel că există multe protocole de comunicre. Un clcultor treuie să ştie exct ce mesje v primi de l reţe pentru le pute trimite destintrului corect. El treuie să cunoscă formtul în cre reţeu şteptă mesjele sle (de exemplu cre prte din mesj contine dres destintrului, cre prte conţine dtele) stfel c reţeu să le trimită l destinţi corectă. Protocolele sunt împărţite în protocole hrdwre şi softwre. Ce mi cunoscută suită de protocole de reţe este TCP/IP (Trnsmission Control Protocol/Internet Protocol). 6. Cre sunt vrintele de dresre folosite într-o reţe de clcultore ztă pe TCP/IP.

64 Resursele din reţe necesită o metodă de dresre: dresele de reţe se prezint cel mi frecvent su form de nume socite clcultorelor, nume de host-uri su nume de domenii complet clificte (FQDNcronim de l Fully Qulified Domin Nme). Un stfel de nume este deseori precedt de un cod cre rtă tipul serviciului solicitt (URL-Uniform Resource Loctor). dres IP: Număr pe 3 iţi, scris de oicei în formt zeciml, grupt pe cei ptru octeţi, prin cre se pote identific în mod unic un nod (interfţă). Sunt reprezentte pe 3 de iti (stndrdul IPv4 ) su pe 8 de iti (stndrdul IPv6) şi u următorul spect: n.n.n3.n4. drese fizice (drese MAC) le plăcilor de reţe. Plc de reţe utilizeză cestă dresă pentru recunoşte pchetele cre îi sunt dreste. Fiecre dresă MAC este un număr pe 48 iţi exprimţi în cifre hexzecimle, fiind unică fiecărei plăci de reţe. 7. Definiţi termenii de segmentre unei reţele locle de clcultore şi de routre pchetelor de dte. Procesul de împărţire unei reţele în domenii de coliziune se numeşte segmentre, fiind reliztă cu echipmente de Lyer or 3 conform OSI (ridge-uri, switch-uri şi routere). Prin segmentre se oţin domenii de coliziune mi mici ce oferă o lăţime de ndă mi mre prin izolre trficului în segmente şi securitte între segmente. Routre este operţi de trnsportre informţiilor într-o reţe, de l o sursă l o destinţie. Routre implică două ctivităţi de ză: determinre căilor optime de routre şi trnsportre grupurilor de informţii (numite pchete) prin reţe. Interconectre mi multor reţele se fce cu jutorul unor echipmente numite rutere. Protocolele de routre folosesc diferite metrici pentru evlu ce drum este optim pentru trnsportul unui pchet. Pentru determinre drumului, lgoritmii de routre, iniţilizeză şi dministreză tele de routre, în cre se flă informţii despre rute.. Inteligenţă rtificilă şi reţele neuronle 8. Cum se clsifică strtegii de căutre în funcţie de cntitte de informţie folosită l găsire soluţiei? In funcţie de cest criteriu, strtegiile de căutre se împrt în: Strtegii de căutre neinformte. Considerre stărilor următore de inspectt se fce după o ordine ritrră, nterior stilită. Aceste se mi numesc strtegii de căutre de ză. Ele inspecteză sistemtic tote stările spţiului de căutre până în momentul găsirii stării finle. Cele mi importnte strtegii de cest fel sunt căutre pe nivel şi căutre în dâncime.

65 Strtegii de căutre informte. Considerre stărilor următore de inspectt se fce după criterii euristice. Strtegi foloseşte o funcţie de evlure situţiei glole su locle cre indică stre următore ce mi promiţătore din punct de vedere l vnsului spre soluţie. Strtegiile de căutre euristice încercă reducere numărului de stări din spţiul de căutre inspectte până l tingere stării finle, pe z diverselor criterii, cum r fi funcţiile euristice. 9. Cre sunt principlele reguli de inferenţă în logic propoziţionlă Răspuns P P Q () Regul Modus Ponens Q () Sustituţi. Dcă P este o formulă vlidă, formul P' oţinută din P prin sustituţi consistentă tomilor din P este de semene vlidă. P Q (3) Regul înlănţuirii (4) Regul conjuncţiei (5) Regul trnspoziţiei Q R P R P Q P Q P Q. ~ Q ~ P. Cre este structur unui sistem zt pe reguli de producţie şi cum funcţioneză? Un sistem zt pe reguli de producţie este formt din următorele trei componente principle: Reprezentre Intrri (dte de cz) MEMORIE DE LUCRU Fpte dinmice Dte de ctivre BAZA DE CUNOSTINTE Reguli Fpte Dte Actiuni (Concluzii) Iesiri (Rspunsuri) MOTOR DE INFERENTA Reguli selectte Selectie reguli si fpte Control

66 Bz de cunoştinţe (BC) conţine cunoştinţele domeniului prolemei de rezolvt, exprimte su formă de reguli, şi cunoştinţe specifice instnţelor prolemei, exprimte su formă de fpte. Memori de lucru (ML) conţine informţi de stre rezolvării prolemei Interpretorul de reguli su Motorul de inferenţă (MI) cre reprezintă component de control şi execuţie unui sistem zt pe reguli. Motorul de inferenţă inspecteză prte stângă fiecărei reguli din z de cunoştinţe până când găseşte o regulă cre identifică conţinutul memoriei de lucru, după cre execută (plică) cestă regulă.. Progrmre în timp rel. Definiţi noţiune de sistem de timp rel. Un sistem de timp-rel reprezintă orice ctivitte de procesre de informţie su sistem cre treuie să rspundă l stimuli din mediu (inclusiv trecere timpului fizic) în intervle de timp dictte de condiţiile din mediu. În consecinţă, "corectitudine" în funcţionre unui sistem de timp-rel depinde tât de rezulttul logic l procesării informţiei, cât şi de momentul de timp l cre sunt produse rezulttele. Este vor despre un sistem de timp-rel tunci când: există o intercţiune continuă cestui cu mediul (sistem rectiv) mediul extern se schimă în timp-rel şi impune constrângeri de timp T(dedlineT-uri) sistemului considert sistemul controleză şi /su recţioneză Tsimultn Tl diverse specte le mediului (sistem concurent). Enumerţi soluţiile existente în dezvoltre plicţiilor de timp rel. Pentru proiectre şi progrmre plicţiilor de timp-rel sunt disponiile două metode:. utilizre unui limj de progrmre secventil şi unui sistem de operre de timp-rel cre să ofere suport pentru crere proceselor concurente de timp-rel (prin intermediul pelurilor de sistem). De exemplu, sistemul de operre in timprel QNX (dezvoltre de plictii in limjul C, conform stndrdului POSIX Portle Operting System Interfce for Computer Environments);. utilizre unui limj de progrmre cu fcilităţi pentru crere proceselor concurente (Jv) şi extensiei cestui pentru progrmre de timp-rel (Rel- Time Jv). In cest moment specificti Rel-Time Jv suport mi multe implementri. 3. Definiţi prolem secţiunii critice O resursă logică prtjtă (zonă de memorie, fişier, ză de dte) de către două procese se numeşte resursă critică. Prte de progrm (segmentul de cod) în cre un proces cceseză o resursă critică se numeşte secţiune critică.

67 O soluţie corectă de prelucrre prolemei secţiunii critice treuie să stisfcă următorele condiţii: - excludere mutulă: l un numit moment, un singur proces îşi execută propri lui secţiune critică; - evoluţie(progres): un proces cre nu este în secţiune s critică, nu pote să locheze intrre ltor procese în propriile lor secţiuni critice; - şteptre limittă: între momentul formulării unei cereri de cces în propri secţiune critică de către un proces şi momentul oţinerii ccesului, treuie cordt un număr limitt de ccese celorllte procese în propriile lor secţiuni critice. 4. Definiţi sincronizre proceselor Sincronizre este operţi multitsking cre sigură eşlonre corectă execuţiei proceselor în timp su, ltfel spus, cre stileşte o relţie de ordine între instrucţiunile executte de ceste, independent de vitezele reltive le lor. Sincronizre proceselor reprezintă un mecnism prin cre un proces ctiv este cpil să locheze execuţi ltui proces (trecere din stre run în redy şi invers), să se utolocheze (să trecă în stre wit) în şteptre producerii unui eveniment extern su expirării unui intervl de timp su să ctiveze un lt proces (cărui să-i trnsmită eventul şi unele informţii). Condiţiile cre determină sincronizre tskurilor pot fi exprimte stfel: - operţi A nu se pote execut íninte trecerii intervlului de timp ΔT; operţi A nu se pote execut îninte operţiei B. 5. Definiţi noţiune de semfor Un semfor s este o pereche (v,q); v este un întreg ce reprezintă vlore semforului, fiind iniţilizt l crere semforului cu o vlore vr ir q este o codă, R iniţil vidă în cre sunt introduse procesele cre nu reuşesc să trecă de semforul s. Asupr semforului pot cţion două operţii indiviziile, W(wit) şi S(signl), executte supr unui numit proces. Operţi W pote fi considertă c o încercre de trecere semforului ir operţi S c o permisiune de trecere. Semforele reprezintă un mecnism simplu de progrmre pentru excludere mutulă şi sincronizre pe numite condiţii, cre pot fi utilizte tât pentru operţiile executte de procese, cât şi pentru cele executte de firele de execuţie. Opertiile cre pot fi executte pe un semfor, conform stndrdului POSIX, sunt de tip post (sem_post() - echivlentul opertiei stndrd pe un semfor, signl) su wit (sem_wit() echivlentul opertiei stndrd pe un semfor, wit). Operti de tip "post" relizez incrementre semforului in timp ce operti de tip wit il decrementez.

68 5. Proleme si studii de cz. Progrmre clcultorelor. Structuri de dte şi lgoritmi. Să se relizeze schem logică specifică prolemei de determinre mediei generle unui student cunoscând cele n note le sle în cursul unui n de studiu. Rezolvre: Strt Citeşte n S i i n Nu D Citeşte not M=S/n S S + not i i + Scrie M Stop. Să se implementeze un progrm în limjul C cre clculeză sum şi numărul cifrelor unui număr nturl N ce se citeşte de l intrre stndrd. Dte de intrre: N=547 Dte de ieşire: Sum=8, N=4 Rezolvre: #include<stdio.h> void min() { unsigned Nr,S,N,r; printf("introduceti numrul: "); scnf("%u",&n); S=; Nr=; while(n!=) {

69 S=S+ N%; N/=; Nr=Nr++; } printf("sum cifrelor: Sum=%u \nnumrul cifrelor: Nr=%u", S, Nr); } 3. Se cunosc un şir de numere întregi de dimensiune n şi un numr întreg. Să se implementeze un progrm în limjul C cre determină numărul de priţii lui în şirul dt. Dte de intrre: Dimensiune sirului este = 5 [] = 3 [] = 5 [] = 7 [3] = 3 [4] = 6 = 3 Dte de ieşire: Numărul de priţii vlorii 3 in sir este: Rezolvre: ); #include <stdio.h> void min ( ) { int n, i, j,, []; printf ( Dimensiune sirului este = ); scnf ( %d, &n); for (i = ; i<n ; i++) { printf ( [%d] =, i); scnf ( %d, &[i]); } printf ( = ) ; scnf ( %d, &); j = ; for (i=; i<n;i++) if ([i] = = ) j++; if (j= = ) printf ( \n Numrul %d nu se regseste printre vlorile sirului, } else printf ( \n Numrul de pritii vlorii %d in sir este : %d,, j); 4. Să se implementeze o funcţie ce permite prcurgere unei liste simplu înlănţuite în nodurile cărei sunt memorte numere. Rezolvre: void prcurgere(nod* p) { nod* n=p; if (p==null) cout<<"\nlist este vid\n";

70 else { cout<<"\nlist este: "; while (n!=null) { cout<<n->nr<<" "; n=n->urm; } cout<<endl; } } 5. Se consideră grful neorientt: 5 4 i) Să se scrie mtrice de dicenţă socită grfului. ii) Să se prcurgă grful pornind de l nodul 5 tât în lăţime, cât şi în dâncime. iii) Este grful conex? Justificţi răspunsul. iv) Este grful hmiltonin? Justificţi răspunsul. Rezolvre: i) ii) Prcurgere în lățime : 5,,, 6, 3, 4. Prcurgere în dâmcime : 5,,, 3, 4, 6. iii) Grful este conex deorece între oricre două noduri le sle există un lnţ cre le legă. iv) Grful este hmiltonin deorece există un ciclu elementr cre conţine tote nodurile grfului. 6. Se consideră următore mtrice:

71 i) Reprezentţi grful orientt cărui mtrice vârfuri-rce este prezenttă mi sus. ii) Scrieţi mtrice de dicenţă socită grfului. iii) Câte vârfuri u grdul interior egl cu grdul exterior? Rezolvre: i) 5 4 ii) iii) Există un vârf pentru cre grdul interior este egl cu grdul exterior :. 7. Să se implementeze o funcţie cre determină mtrice drumurilor pentru un grf neorientt folosind lgoritmul lui Roy-Wrshll. Rezolvre: 6 void mtrice_drumuri() { unsigned i,j,k; for (k=;k<n;k++) for (i=;i<n;i++) for (j=;j<n;j++) if ([i][j]==) [i][j]=[i][k]*[k][j]; } 8. Se consideră următorul rore inr: 3

72 ) Să se prcurgă rorele inr în cele trei moduri cunoscute. ) Câte noduri frunză există? c) Cre sunt nodurile ce r treui şterse stfel încât rorele inr să fie ordont? Rezolvre: ) Prcurgere în preordine: 55, 38, 3, 3, 45, 4, 47, 67, 46, 88, 78. Prcurgere în inordine: 3, 3, 38, 4, 45, 47, 55, 46, 67, 78, 88. Prcurgere în postordine: 3, 3, 4, 47, 45, 38, 46, 78, 88, 67, 55. ) Există 5 noduri frunză: 3, 4, 47, 46, 78. c) Pentru c rorele inr să fie ordont treuie şters nodul 46.. Electronică nlogică şi digitlă. Anliz şi sintez dispozitivelor numerice 9. Pentru schem din figur următore în cre se cunoste URBER=,6V se cere să se clculeze PSF l trnzistorului. +ERc V C RRB 6k RRC k4 C RRg VRB RRB 5k RRE 5Ω RRS k erg RRE 5Ω C3

73 Rezolvre: IRC +ERc V RRB 6k RRC k4 C C IRD IRB RRg VRB RRB 5k IRE RRE 5Ω RRS k erg IRD RRE 5Ω C3 Se plică teorem II lui Kirchoff pe circuitul de iesire l trnzistorului: E E c c R I c c I c U CE I E R R R U () c E CE E () Se plică teorem II lui Kirchoff pe circuitul de intrre l trnzistorului: Se consideră curentul de divizor E V V c B B I D I B stfel încât se v neglij B Ec I D RB RB (3) I D 3µA R R I D U R BE,6 B V I Din ecuti () U C (4) R R (5) E E E I B B V R U R B BE C E E I ( R R ) 6, V CE c c c E 6 PSF (ma; 6,6V). Să se relizeze schem unui mplifictor inversor cu rectie negtivă cu AO şi să se dimensioneze stfel încât mplificre să fie de. Rezolvre : ma I. URi IR RR IR - + RRr AO Ue R A r ur U i R R R R r R Rr R R r RR URe

74 R r R se lege: R k R 9, 9k R r k 3. Anliză, proiectre şi implementre softwre orienttă pe oiect. Fie următore declrţie: struct pentgon { doule,, c, d, e; virtul pentgon (pentgon ){=; =; c=; d=; e=}; chr pentgon(doule x, doule y, doule z, doule t, doule v); friend pentgon(pentgon& p); ~pentgon() ~pentgon(doule x); int* perimetru(pentgon t) { return sttic ++c+d+e } ; chr& ri(pentgon& t); void opertor=(); void opertor==(chr); sttic void A() { return ;} int B(chr ) { return ;}; istrem& opertor<< (ostrem& s, perimetru p) ostrem& opertor>> (istrem& s, perimetru p); }; ) Corectţi declrţi de clsă nterioră. ) Definiţi funcţi cre suprîncrcă opertorul de eglitte == şi opertorul de inserre << pentru cls pentgon. c) Declrţi cls prism derivtă din cls pentgon. Cls prism v corespunde conceptului de prismă cu z pentgon. Rezolvre: ) clss pentgon { doule,, c, d, e; pulic: pentgon () {=; =; c=; d=; e=;} pentgon (doule x, doule y, doule z, doule t, doule v); pentgon(pentgon& p); ~pentgon(); doule perimetru() { return ++c+d+e ; } doule ri(); pentgon opertor=(pentgon p); int opertor==(pentgon p); doule A() { return ;} doule B( ) { return ;}

75 friend istrem& opertor>> (istrem& s, pentgon p); friend ostrem& opertor<< (ostrem& s, pentgon p); }; ) int pentgon :: opertor== (pentgon p) { return ==p. && ==p. && c==p.c && d==p.d && e==p.e; } ostrem& opertor<< (ostrem& s, pentgon p) { s.precision(); s<<endl<<<<", "<<<<", "<<c<<", "<<d<<", "<<e; return s; } c) clss prism : pulic pentgon { doule h; pulic: prism () { h=; } prism (doule x, doule y, doule z, doule t, doule v, doule h) : pentgon(x,y,z,t,v) {this->h=h ;} prism(prism& p); ~prism(); doule volum() ; doule ri(); prism opertor=(prism p); int opertor==(prism p); doule H() { return h;} friend istrem& opertor>> (istrem& s, prism p); friend ostrem& opertor<< (ostrem& s, prism p); };. Utilizând iliotec de şlone stndrd (STL) limjului C++, definiţi un oiect funcţie (functor) cre genereză termenul următor din şirul lui Fioncci. Generţi poi într-un vector (utilizând colecţi generică secvenţilă definită în STL) primii n termeni din şirul lui Fioncci şi îi fişţi prin copiere în fişierul stndrd de ieşire. Termenii şirului lui Fioncci sunt definiţi de următore relţie de recurenţă: x[]=, x[]= şi x[i+]=x[i]+x[i+], oricre r fi i un număr nturl nenul. Rspuns: #include <iostrem.h> #include <vector.h> #include <itertor.h> clss Fio { privte: long x,y;

76 pulic: Fio():x(),y() { } long opertor()(); }; long Fio::opertor()() { long z=x+y; x=y; y=z; return x; } int min(){ int n; cout<<"n="; cin>>n; vector<long> v(n); Fio f; generte(v.egin(),v.end(),f); ostrem_itertor<long> it(cout, " "); copy(v.egin(),v.end(),it); cout<<endl; return ; } 3. Relizţi, în viziune proprie, digrm czurilor de utilizre pentru o plicţie informtică ce permite permite gestionre cărţilor dintr-o iliotecă.

77 = = = = = = 4. Măsurări, senzori şi trductore 4. Folosind două wttmetre se măsoră putere prelută de un consumtor de c.. trifzt simetric. Cele două wttmetre electrodinmice utilizte sunt identice, vând tensiune nominlă URnR 5 V, rezistenţ oinei de tensiune RRwR 6, curentul nominl IRnR 5 A, fctorul de putere nominl cosrnr =,8, scr RmxRP P= diviziuni, cls de precizie,5 şi consumul oinei de curent neglijil. ) Să se clculeze rezistenţ RRdR rezistorelor diţionle necesre modificării tensiunii nominle wttmetrelor l vlore URlR 3 V. ) Ştiind că wttmetrele cu rezistorele diţionle clculte l punctul ) indică RR 35 diviziuni şi RR 9 diviziuni ir succesiune fzelor este corectă, să se determine putere ctivă P şi ce rectivă Q prelute de consumtor, precum şi erorile reltive limită ERrlimPR şi ERrlimQR de măsurre lor. R * * WR IRR Z S IRS Z T * * WR IRT Z Ul 3 ) R d R w 6 6 Ω U 5 n P U I cos U ) ;I U I cosu ; I P P Ul In cosn Ul In cosn P α α α α mx mx 8 W Q 3 P P Ul In cosn Q 3 α α 63,5VAr αmx Consumtorul re crcter cpcitiv deorece putere rectivă este negtivă. P = f (PRR, PRR) P P ErlimP ErlimP E rlimp P P αmx ErlimP,88% α α 5 Q = f (PRR, PRR) E E rlimq rlimq 3 P 3 P E Q Q αmx 4,44% α α 45 rlimp E rlimp

78 PRR = RRR = = şi este = şi din = = şi este = = 5. Două wttmetre identice montte c în figur de mi jos indică puterile 3W şi PRR 45W. Reţeu este simetrică şi receptorul Z dezechilirt. AR * * WR IR 3 V AR * WR * IR IR3 Z Aprtele de măsură (mpermetre şi voltmetre) indică IRR,5A, IRR 3A şi URR = V. Să se clculeze putere ctivă şi rectivă consumtă în receptorul Z. Se construieşte digrm fzorilă montjului. P U I cos U ;I ; P U I cos 3 P U I cosu ;I ; P U I cos P rccos 3 7 U I P 9 rccos 43 U I 3 P U3 I cos 3 U3 I cos 3 Q 3 74, W U I sin 3 U I sin 3 6,37 VAr 6. Cu punte de c.. Wien se măsoră frecvenţ tensiunii lterntive U. L echilirul sesizt de glvnometrul virtor, CRR,98 F, CRR, F, RRR 5, 73. ) ce relţie treuie să existe între frecvenţ de rezonnţă glvnometrului virtor şi frecvenţ tensiunii lterntive U. ) să se clculeze rportul rezistenţelor RR3R RR4R punte c) să se determine frecvenţ şi erore reltivă procentulă limită de măsurre ei, ştiind că cls de precizie cpcităţilor CRR CRR,5 rezistenţelor RRR RRR de, ir prgul de sensiilitte l punţii neglijil. RR RR3 CR RR GV RR4 CR U

79 frr şi ) Pentru c echilirul să fie corect sesizt cele două frecvenţe f treuie să fie egle. ) Z Z 4 Z Z3 c) R R R 4 ω R R 4 R R 4 C C R R 3 4 R R R R f π E rlimf R C C 4 R R R 4 R R j C ω C C R R 3 C, R π f C C 4 C C 3, Hz 4 R R ωc 4 R R j ωc ErlimR E rlimr E rlimc E rlimc ; E rlimf,7% 3 5. Bze de dte relţionle 7. Fie schem de reltie: Client_inchiriere (UClient_nr, Propriette_nrU, Clientnume, Pdres, Dtinc, Dtsf, Inchiriere, Proprietr_nr, Proprietr_nume, TelefonClient, TelefonClient, TelefonClient3), unde Pdres (dresă proprietr), Dtinc (Dt inchirierii proprietăţii) Relţi de mi sus conţine dte redundnte, lucru cre duce l o serie de nomlii de ctulizre. Anlizţi relţi pentru identific dependenţele funcţionle şi cheile cndidte: Se remrcă următorele dependenţe funcţionle: DF :Client_nr, propriette_nr - >Dtinc, Dtsf ; DF: Client_nr ->Client_nume ; DF3: Propriette_nr -> Pdres, Inchiriere, Proprietr_nr, Proprietr_nume ; DF4: Proprietr_nr -> Proprietr_nume; DF5: Client_nr, Dtinc-> Propriette_nr, Pdres, Dtsf, Inchiriere, Proprietr_nr, Proprietr_nume; DF6: Proprietr_nr, Dtinc->Client_nr,Clientnume, Dtsf; Chei cndidt pentru cheie primr r pute fi UClient_nr, Proprietr_nr. 8. Fie următore schemă unei ze de dte : Clienti (Cid, NumeClient, Loc, Str, Nr) Produse (Pid, NumeProdus, Pret) Comenzi (Cid, Pid, Cntitte, DtComnd)

80 Fiecre client este identifict unic prin Cid, l fel cum fiecre produs este identifict unic prin Pid. Un client pote comnd mi multe poduse, ir un produs pote fi comndt de mi multe ori. Să se scrie interogările SQL ce permit: ) List lfetică clienţilor existenţi. ) List produselor ce costă mi mult de 5 RON. c) List produselor comdte de clientul identifict prin id-ul (Cid=). d) Vlore comenzilor pentru produsul cu codul Pid=.. SELECT NumeClient, Loc FROM Clienti ORDER BY NumeClient;. SELECT NumeProdus, Pret FROM Produse WHERE Pret >5; c. SELECT NumeProdus, Pret, Cntitte FROM Produs INNER JOIN Comenzi ON Produs.pid=Comenzi.pid WHERE Comenzi.Cid =; d. SELECT Sum(Pret*Cntitte) FROM Comenzi WHERE Comenzi.Pid =; 9. Fie următore schemă unei ze de dte : Studenti (Mtricol, NumeStud, Loc, Str, Nr, TipCurs) Cursuri (CursID, CursTitlu) Rezultte (Mtricol, CursID, An, SesiuneExm, DtExmin, Not ) Relizti următorele interogări în SQL:. List lfetică cursurilor predte.. List cu rezulttele studenţilor l cursul identifict prin CursId=. c. Adăugţi un rezultt nou pentru studentul identifict prin Mtricol= l cursul identifict prin CursId=. d. Ştergeţi studentul Popescu Ion din telul Studenti. e. Actulizţi notele cu punct l cursul identifict prin CursID=3, pentru cei cre nu u promovt cel curs.. SELECT * FROM Cursuri ORDER BY CursTitlu;. SELECT NumeStud, SesiuneExm, Not FROM Studenti INNER JOIN Rezultte ON Studenti.Mtricol=Rezultte.Mtricol WHERE Rezultte.CursId =; c. INSERT INTO Rezultte VALUES (,,3,, /3/,9); d. DELETE FROM Studenti WHERE NumeStud = Popescu Ion ; e. UPDATE Rezultte SET Not =Not + WHERE Not <5 And CursId=3;. Fie urmtore schemă unei ze de dte : Studenti (Mtricol, NumeStud, Loc, Str, Nr, TipCurs) Cursuri (CursID, CursTitlu) Rezultte (Mtricol, CursID, An, SesiuneExm, DtExmin, Not ) Folosind limjul T-SQL relizţi următorele oiecte:. O vedere numit ListStud cre fişeză o listă lfetică cu studenţii.

81 . O procedur stoctă ListRezultte ce permite fişre rezulttele studenţilor l un curs ce este primit c prmetru.. CREATE VIEW ListStud (Mtricol, NumeStud, Loc) AS SELECT Mtricol, NumeStud, Loc FROM Studenti ORDER BY NumeStud;. CREATE PROCEDURE TINYINT = AS SELECT NumeStud, Not FROM Studenti INNER JOIN Rezultte ON Studenti.Mtricol=Rezultte.Mtricol WHERE Rezultte.CursId =@NrCurs;. Pe sistemul SAP Netwever Appliction Server ABAP se doreşte citire unui număr mre de înregistrări dintr-un tel dt. Scrieţi secvenţ de cod pentru o citire mi eficientă în timp. Rezolvre: Pentru o citire mi eficientă în timp se foloseşte tehnic rry fetch: DATA: it_dt TYPE TABLE OF yst_dt. * yst_dt este structur glol vnd componente cu denumire si tipul cmpurilor * din tel SELECT * FROM dt INTO TABLE it_dt.. Precizţi două metode de eficientizre citirii dtelor din mi multe tele relţionte. Rezolvre:. Folosire instrucţiunii SELECT cu INNER JOIN în cluz FROM.. Rlizre unei vederi şi folosire ei c sursă de dte în tehnic rry fetch. 3. Precizţi cre dintre următorele declrţii dintr-o metodă event hndler nu sunt corecte şi precizţi de ce. method onctionclick. dt: node_person type ref to if_wd_context_node, elem_person type ref to if_wd_context_element, stru_person type if_v_defult=>element_person, it_person type tle of stru_person.... endmethod. Rezolvre:

82 P Nu este corectă declrţi telului intern it_person. Deorece cestă declrţie se fce în z unui oiect de dtă, în declrţie treuie folosită diţi like. Corect este: it_person like tle of stru_person. 4. Considerăm o componentă Y_CLIENTI cre dispune de un context de dte pe cre îl v folosi component Y_REZULTAT pentru fisre. Menţionăm că component Y_CLIENTI defineşte un usge de component Y_REZULTAT. Specificţi ce fel de mpping extern treuie relizt între cele două componente pentru trecere dtelor de l o componentă l lt şi precizţi ce componentă specifică sistemului SAP s-r pute folosi în loc de Y_REZULTAT dcă se doreşte fişre dtelor telră tip ALV (ABAP List Viewer). Rezolvre: Între cele două componente treuie relizt un mpping extern invers. Dcă se doreşte o fişre telră tip ALV dtelor se pote folosi component SAP slv_wd_tle. 6. Sisteme cu microprocesore şi utomtizări industrile. Sisteme de chiziţie de dte 5. Câtă memorie fizică pote dres un sistem cu microprocesor cărui mgistrlă de drese re 3 de iţi Răspuns : 3 P= 4GO 6. Ce dresă fizică reprezintă specificţi DS:BX de vlore 9A:F34 şi cum se oţine? Adres fizică se oţine prin înmulţire vlorii registrului de segment (în czul de fţă DS = 9A) cu 6=H şi dunre delpsmentului (în czul de fţă F34). 9A+F34 = Fie dres fizică FF6B. Identificţi specificţii de dresă (drese logice) cre să conducă l cestă dresă fizică. Vrint : F:F6B cre conduce l F + F6B = FF6B Vrint : FA6:5B cre conduce l ceeşi dresă fizică: FA6 + 5B = FF6B

83 = = = = 7. Mşini şi cţionări industrile. Electronică de putere 8. Un trnsformtor trifzt vând tensiunile URNR/URNR = kv/,4 kv şi schem de conexiune y - re următorii prmetri: RR R=,5, RR R=,6, XR R= 3 şi XR R=,. Dcă vem srcină nominlă, curentul sorit de trnsformtor din reţe este IRNR = 8,9 A, l un fctor de putere cos RR,8. În urm încercării de funcţionre în gol s-u măsurt curentul sorit IRR = 3,6 A şi putere PRR W. Să se determine: ) prmetrii circuitului de mgnetizre l trnsformtorului; ) prmetrii secundrului redus l primr. ). Rezistenţ de mers în gol trnsformtorului fiind: P R 5, m I 33,6 7, rezultă rezistenţ de mgnetizre cestui: R M R R 5,7,5 5,. Impednţ de mers în gol se determină pe z relţiei: UN Z 37, 5. I 3 3,6 Pentru rectnţ de mers în gol şi pentru rectnţ de mgnetizre se oţin vlorile: X Z R 37,5 5,7 37, 398, X M X X 37, , 398. ). Prmetrii secundrului redus l primr se determină utilizând relţiile: ' R k, R ' k X X, rportul de trnsformre k, fiind dt de relţi, U N k 5 U N 4. ' Deci: R 5,6, 4, '. X 5,, 8 9. Un motor sincron trifzt re turţi nominlă nrnr suprîncărcre = MRkR/MRNR =. Să se determine: ) lunecre critică; ) cuplul de pornire funcţie de cuplul nominl. 87 rot/min şi fctorul de Se cunoşte numărul perechilor de poli, p = şi frecvenţ tensiunii de limentre, frr 5 Hz. ). Prticulrizând relţi lui Kloos :

84 srkr = se re (cz M K M, s sk sk s pentru M = R MRN oţine: M K M N, s N sk sk s N s N sk M k şi :. sk s N M N Rezultă ecuţi : s N sk sk s N. Deorece: 6 f 6 5 n 3 rot/min (p = este sugert de vlore lui n), p n n N 3 87 s N,43, n 3 ecuţi devine: sk,43 sk,43, s,7 s,8, k k vând soluţiile: sk,;s k,58. Din cele două vlori pentru srkr suport rel numi srkr, deorece srkr Deci, lunecre critică este,58. ). Relţi lui Kloss se prticulrizeză pentru M = MRpR în cre s = ): M K M N M p. sk sk sk sk Rezultă cuplul de pornire: M N M p,6m N.,58,58 srnr. 3. Cu jutorul unui mecnism de ridicre se urcă o piesă cu ms de kg cu vitez v =,5 m/s. Turţi motorului de ntrenre este n = 73 rot/min, ir rndmentul trnsmisiei este =,95. Se cere să se clculeze: ) cuplul l rore pe cre treuie să-l dezvolte motorul de cţionre în regim de ridicre cu viteză v uniformă; ) momentul de inerţie echivlent, rportt l rorele MEA, l piesei în mişcre de trnslţie; c) putere necesră l rore pentru motorul de ntrenre.

85 XRMR = MRRR MRkR = MR = scde = = = = Se dã ccelerţi grvitţionlã g = 9,8 m/sp P. ). Din expresi rndmentului: Pu Gv, Pc M R Gv Gv 3mgv se oţine: MRRR, n n 6 39,8,5 35,8 N m. 73,95 Regimul de mişcre fiind uniform, din ecuţi de mişcre se oţine: d J M - MRRR. dt Deci cuplul l rore dezvoltt de motor v fi: M = MRRR 35,8 N m. ). Făcând echivlenţ energiilor cinetice din mişcre de trnslţie l mişcre de rotţie, se oţine: mv JRemR, v JRemR = m, v ME M MT m G,5 JRemR = =,85 kgmp P c). Pentru ridic greutte în cest regim, putere l rorele motorului treuie să fie:p MRRR = 35, ,4 W Un motor sincron trifzt re următorele dte: RRR R RR =,5, XRR X RR =, 5, p = 4, URNfR = 38 V, frr 5 Hz. Se neglijeză pierderile în fier. ). Să se determine cuplul electromgnetic critic, lunecre critică, lunecre şi turţi pentru un cuplu rezistent MRRR 5 Nm. ). Dcă frecvenţ frr l 5 Hz, fiind respecttă condiţi URR/fRR = constnt, să se determine cuplul critic în cest cz. ). Cuplul electromgnetic critic este dt de relţi. mu, C ' R R X CX

86 MRkR srkr MRRR RR + = P - = Z = RRR jxrr =,5 + j, Z M = jxrmr = 5j, (RRMR = deorece se neglijeză pierderile în fier). Z,5 j C = =, -,j =,, Z 5j M ,79 Nm. 5,,5,5, Alunecre critică este dtă de relţi : ' CR,,5,45. ' R,5, X CX Din condiţi M = MRRR: ' R mu s f ' R ' p R C X CX s,5 338 s, 5,5,5,, s se oţine ecuţi: 4,33sP 8,66s +,6 =, cu soluţiile: srr,94, srr,99. Se lege s =,99 (srr > srkr). Turţi motorului sincron se determină din expresi lunecării: n = nrr( - s) = 5( -,99) = 455 rot/min U UNf ). Din condiţi, f fnf UNf 38 rezultă: URR f 5 = 4 V. fnf 5 Vitez unghiulră de sincronism este: f 5 5 rd/s. p Cuplul critic în cestă situţie v fi: ' mu M k, C ' f R R X CX f N

87 şi ' 34 M k 35,45 Nm. 5, 5,5,5, 5 Se consttă că motorul pote să funcţioneze pentru cuplul rezistent MRRR cestă frecvenţă ( M < MRkR). ' k 8. Reţele de clcultore şi sisteme de operre l 3. Se dă o imgine ISO /root/cdrom.iso. Să se monteze în directorul /mnt/iso, să se determine dimensiune imginii şi dimensiune totlă fişierelor din /mnt/iso. Comenzile sunt: mount -t iso966 -o ro,loop /root/cdrom.iso /mnt/iso ls -l /root/cdrom.iso du -s /mnt/iso 33. Un dministrtor de sistem vre să verifice că serviciul httpd funcţioneză, dcă nu să îl pornescă şi în plus v treui c httpd să pornescă odtă cu sistemul. Scrieţi comenzile necesre. service httpd sttus service httpd strt chkconfig httpd on 34. Să se rte cum se pote rul utomt o comndă l or 3: în orice zi de vineri 3. În fişierul /etc/cront dăugţi: 3 3 * 5 root comnd 35. Folosind pelurile sistem TexecT, TforkT, Texit Tşi Twit Tconstruiţi un progrm C cre creez un proces fiu ce execut progrmul numit fiu. Pentru exemplificre, procesul părinte şteptă terminre fiului si fişeză pid-ul procesului fiu si stre cu cre s- termint cest. Apelul fork permite crere unui proces fiu. Prin urmre il vom folosi pentru cre un nou proces. Fiecre proces pote lns lt proces, imgine s fiind înlocuită cu imgine noului proces. /* printe.c */ #include <stdio.h>

88 #include <unistd.h> min() { int pid, stre; printf("printe: ininte de fork()\n"); if ((pid = fork())!= ) {//ici se crez procesul copil wit(&stre); } else execl("fiu", ); //corpul procesului copil cre pelez lt proces printf("printe: dup fork()\n"); printf("\tid proces fiu=%d; Termint cu vlore %d=%x\n", pid, stre, stre); } /* fiu.c */ #include <stdio.h> #include <stdli.h> min() { int pid; printf("fiul: incepe executi \n"); pid=getpid(); printf("fiul: %d se termin\n", pid); exit(pid); } 36. Folosind limjul pentru scripturi sh relizţi şi lnsţi un script cre permite ştergere conţinutul unui director dt c prmetru fişnd mesj de erore dc nu exist drept de stergere. Scriptul v fi stoct într-un fişier stergere, fişier de tip text. Conţinutul v fi următorul: #!/in/sh echo "Stergere fisierului" if rm $ >/dev/null then echo "Fisierul \"$\" fost sters." else echo "Fisierul \"$\" nu putut fi sters." fi Pentru pute lns un script, fişierul cre conţine scriptul treuie s iă drept de execuţie. Pentru cest se pote folosi list de comenzi: ls l stergere chmod +x stergere

89 Pentru lnsre folosiţi vrintele: (prompt) $. stergere /plic/temp (prompt) $./ stergere /plic/temp (prompt) $ sh stergere /plic/temp 37. Pentru dres IP /4 scrieţi dres de reţe si dres de rodcst, precizând cls din cre fce prte. Precizţi msc folosită. Adres de reţe este , oţinută plicând msc l dres IP şi completând cu prte rămsă. Cls de dresă IP este C (cls C re primul octet între 9-3). Adres de rodcst este , e se oţine plicând msc l dres IP şi completând cu (în inr) prte rămsă. Msc de reţe este (/4 însemnă că primii 4 de iţi din mscă sunt şi identifică dres de reţe din cre fce prte nodul). 38. Fie spţiul de drese /4. Dcă treuie împărţit în 8 sureţele identice, cre v fi dres celei de- 9- stţii din ce de- 5- sureţe? Adresele interfeţelor routerului vor fi ultimele drese utilizile în fiecre reţe. Spţiul de drese /4 este de cls C. Msc /4 se reprezintă prin Msc... Pentru cre 8 sureţele identice este nevoie să se împrumute 3 iţi din dres de host. Prctic vor rămâne 5 iţi pentru host, ir msc de reţe v fi /7. Msc de reţe oţinută... cee ce însemnă în reprezentre zecimlă Prim sureţe v folosi, dou, trei, ptr ir cince sureţe din cei 3 iţi locţi pentru identificre sureţelei. Prin urmre, se oţine dres de reţe pentru cince sureţe dică , ir dres de rodcst dică Prim stţie v ve IP loct , jungând c 9- stţie să iă Aveţi de configurt reţeu din figur de mi jos stfel încât computerele din reteu din stâng /4 să potă comunic cu cele din reţeu din drept /4. Scrieţi rutele sttice necesre comunicării şi configurţi de ză pentru PC din stâng.

90 Pentru c reţeu /4 să potă cces reţeu din drept v treui configurt Router prin rute sttice su dinmice. În vrint sttică treuie dăugtă rut Router(config)#ip route Router(config)#ip route Cu lte cuvinte, de exemplu, routerul este învăţt că tunci când vin pchete pentru reţeu (ce din drept) ele vor fi trimise către interfţ externă routerului. Acest v trimite ulterior pchetele către nodurile din reţe PC: dresă IP mscă de reţe dresă de gtewy. 4. Orgnizţi cu numele de domeniu exemplu.ro dispune de trei servere DNS cu dresă pulică, mster ns.exemplu.ro ( ), slves ns.exemplu.ro ( ) şi ns.ltcinev.org ( ). Serverul DNS mster ns este şi server we şi e-mil, ir ns cţioneză c server ckup de mil. Să se scrie fişierul zonei exemplu.ro. Pentru SOA se du refresh=36, retry=9, expire=3d, ttl=d, contct hostmster@exemplu.ro. $TTL 4H $ORIGIN SOA ns hostmster ( 9 ;seril 36 ;refresh 9 ;retry 3D ;expire D ;ttl ) NS ns NS ns