Figura 1. Relaţia dintre scările termometrice
|
|
- Ξανθίππη Βασιλικός
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ... Temperaura Fiind dae două corpuri A şi B în conac şi izolae de mediul exerior se consaă că în imp paramerii lor de sare se po modifica. În siuaţia când aceşia nu se modifică înseamnă că cele două corpuri se află în echilibru ermic. Penru a defini sarea de echilibru a două corpuri s-a inrodus noţiunea de emperaură. Când două sau mai mule siseme sun în echilibru ermic se spune că ele au aceeaşi emperaură. Temperaura reprezină un parameru de sare care descrie sarea de încălzire a unui sisem, sare imprimaă de energia moleculelor care alcăuiesc sisemul. Temperaura ese o mărime fizică fundamenală şi se deermină pe baza variaţiei unei mărimi fizice măsurabile,denumiă mărime ermomerică şi care ese sensibilă,de prefera câ mai liniar, la variaţia de emperaură. De exemplu aunci când măsurăm emperaura corpului cu ermomerul cu mercur măsurăm de fap variaţia dilaării mercurului exprimaă prin deplasarea nivelului mercurului pe scara ermomerului. Ale mărimi ermomerice sun variaţia lungimii unei bare mealice, variaţia rezisiviăţii elecrice (ermorezisenţe), variaţia ensiunii ermoelecromooare (ermocupluri), variaţia presiunii unui gaz (ermomerele cu gaz), variaţia inensiăţii luminoase a unei surse incandescene ( piromere opice). Exisă în ermodinamică un principiu numi principiul zero al ermodinamicii sau principiul ranziiviăţii echilibrului ermic, care se enunţă sub forma: Două siseme aflae fiecare în echilibru ermic cu un al reilea sisem, se află în echilibru ermic înre ele (adica au aceeaşi emperaură). Dacă două corpuri A şi B sun în echilibru ermic, fiecare separa cu un corp C, aunci A şi B sun în echilibru ermic, adica au aceeaşi emperaură. Corpul C care sabileşe că A şi B au aceeaşi emperaură, se numeşe corp ermomeric. Penru fiecare ermomeru rebuie sabiliă o scară de măsură a emperaurii asfel încâ măsurarea ei să se facă prinr-o simplă ciire. Sabilirea scării de emperaură a unui ermomeru sau ealonarea ermomerului se poae face prin punerea ermomerului în conac ermic cu un corp, afla înr-o sare perfec reproducibilă ( de ex. apa în echilibru cu vaporii săi şi cu gheaţa, emperaura de opire a unor meale). Acesor sări perfec reproducibile li se asociază în mod convenţional valori bine deerminae ale emperaurii. Exisă mai mule scări de emperaură care diferă înre ele fie prin originea scării, fie prin mărimea uniăţii de emperaură (adica a gradului). Vom prezena mai jos doar scările: Celsius, Kelvin şi Fahrenhei (Figura ).
2 K C F 0 0 7,5K 00 C F 0 0 7,5K 0 C F 0 0 0K -7,5 C -460 F Figura. Relaţia dinre scările ermomerice În scara Celsius 0 0 C corespunde unui amesec de apă cu gheaţă în echilibru, iar la 00 0 C la apa care fierbe. Un grad Celsius ese egal cu un grad Kelvin, doar originile celor două scări diferă. Legăura dinre emperaurile celor două scări ese daă de relaţia C T K - 7,5. Din figura se observă că scara Fahrenhei diferă de scara Kelvin, câ şi de scara Celsius prin originea scării şi prin mărimea uniăţii de măsură. Legăura înre scara Fahrenhei şi scara Celsius ese daă de relaţia: F C 9/5 + 0 F. În calculele ermodinamice se foloseşe emperaura absoluă, exprimaă în grade Kelvin... Volumul specific Volumul specific al unei subsanţe se defineşe ca raporul dinre volumul V şi m masa subsanţei şi se noează cu v (m /kg). V v m m kg Volumul specific ese inversul densiăţii sau al masei specifice [ kg / m ] m v ρ kg ρ. Volumul pe care îl ocupă un kilomol de subsanţă se numeşe volum molar V M V V m V M Mv n m kmol M Volumul molar ese volumul da rapora la numărul de kilomoli de subsanţă pe care îi cuprinde (n-numărul de kilomoli, M-masa molară a subsanţei).
3 Kilomolul are două definiţii reprezină : - masa moleculară a unei subsanţe exprimaă în kilograme ( ex. kmol de O kg căci M O kg/kmol) sau -caniaea de maerie care cuprinde în aceleaşi condiţii un număr de molecule egal cu numărul lui Avogadro ( kmol N A molecule 6,0.0 6 molecule). Penru a compara proprieăţile subsanţelor gazoase acesea rebuie să fie în aceleaşi condiţii de presiune şi emperaură ; s-a defini o sare sandard de referinţa (sare normală). Sarea normală fizică ese sarea definiă de urmăoarele valori ale presiunii şi emperaurii: p N 760 mmhg,0 kgf / cm, 0bar T N 0 7,5 K sau 0 N 0 C În ermodinamică se uilizează o uniae de măsură a gazelor meru cub normal ( m N ) care ese o uniae de măsură de volum, dar implici şi o uniae de masă reprezenând masa de gaz conţinuă înr-un volum de m în condiţiile sării normale. Mai exisă sarea normală ehnică care ese sarea definiă de urmăoarele valori ale presiunii şi emperaurii: T p n kgf / cm 0, 98 bari n 0 9,5 K Densiaea n C Densiaea ese masa uniăţii de volum, fiind inversa volumului specific. ρ m kg V m.4.mărimi de proces. Lucrul mecanic si căldura Procesul ermodinamic sau ransformarea de sare ese un fenomen fizic în cursul căruia corpurile schimbă energie sub formă de căldură şi lucru mecanic; ca urmare a schimbului energeic se modifică sarea de echilibru energeic, deci sarea lor de echilibru ermodinamic. Prin proces ermodinamic se înţelege recerea unui sisem ermodinamic dinr-o sare de echilibru iniţială la o ală sare finală, recând prinr-o succesiune coninuă de sări inermediare. Orice proces ermodinamic ese caraceriza de mărimi specifice numie mărimi de proces care depind de "drumul urma', adică de oae sările inermediare ale sisemului. Sările inermediare ale
4 unui sisem po fi sări de echilibru sau nu. Clasificarea proceselor ermodinamice se poae face din mai mule punce de vedere. a. După mărimea variaţiei relaive a paramerilor de sare avem: procese diferenţiale, penru care variaţia relaivă a paramerilor de sare ese foare mica; procese finie, când cel puţin un parameru de sare suferă o variaţie relaiv mare. b. Din puncul de vedere al naurii sărilor inermediare: procese cvasisaice (de echilibru), în care sările inermediare po fi considerae suficien de apropiae de sările de echilibru, în o cursul procesului; procese nesaice, penru care sările inermediare ale sisemului nu po fi comple caracerizae din punc de vedere al ermodinamicii. Un sisem ermodinamic scos din sarea de echilibru, revine la sarea iniţială după un imp τ numi imp de relaxare. Daca inr-un sisem ermodinamic procesele au loc cu vieze mai mici decâ vieza de relaxare, in orice eapa a procesului, paramerii de sare au valori care corespund sării respecive de echilibru si deci procesul ese un proces cvasisaic. Procesele reale sun nesaice, iar procesele cvasisaice sun numai o aproximaţie a proceselor reale. Procesele cvasisaice po fi reprezenae pe o diagrama de exemplu p-v cu ajuorul unei curbe coninue inre sarea iniţială şi sarea finală,(figa) iar procesele nesaice nu po fi reprezenae prinr-o curba deoarece in sările inermediare de neechilibru paramerii de sare nu au o valoare unică penru înregul sisem (fig.b).
5 Fig. Reprezenarea proceselor cvasisaice (a) şi nesaice (b). c. Din punc de vedere al recerii sisemului din sarea iniţială I în sarea finală F şi invers avem: procese ermodinamice reversibile, daca recerea sisemului din sarea I in sarea F poae fi parcursă şi invers exac pe acelaşi drum. Penru realizarea unui asfel de proces, condiţiile exerioare rebuie sa se modifice exrem de len, asfel încâ sisemul sa aibă imp sa se adapeze progresiv la noile variaţii la care ese supus repa; procese ermodinamice ireversibile in care prin recerea din sarea F in sarea I nu se aing oae puncele curbei obţinue la recerea din sarea I in sarea F. In realiae nu exisă procese reversibile. Procesul poae fi considera reversibil dacă sările inermediare la recerea de la F la I sun suficien de apropiae de sările inermediare obţinue prin recerea de la I la F. d. Dupa legaura dinre sarea iniţială şi sarea finală se dising: procese ciclice când sarea finală a sisemului coincide cu cea iniţială; procese neciciclice (deschise), când sarea finală a sisemului diferă de cea iniţială.
6 Lucrul mecanic şi căldura sun forme macroscopice de ransfer de energie înre corpuri, forme la care se manifesă schimbul de energie. Lucrul mecanic şi căldura nu sun mărimi care să caracerizeze sarea corpurilor la un momen da (nu sun mărimi de sare).lucru mecanic şi căldura reprezină mărimi caracerisice de proces. Lucru mecanic şi căldura nu sun forme de energie, ci forme de ransfer de energie..4..lucru mecanic Să considerăm un gaz siua înr-un cilindru care se desinde şi care împinge pisonul unui moor cu ardere inernă. Ciocnindu-se de corpul pisonului, moleculele îşi modifică componenele axiale ale viezei ; aceasa variaţie de energie moleculară se ransmie pisonului sub formă de lucru mecanic, care ese o formă ordonaă de ransfer de energie căci afecează doar componenele pe o direcţie a viezelor moleculare. Lucrul mecanic însumează la nivel macroscopic (mişcarea pisonului ) efecul mişcării moleculelor de gaz. In calculele maemaice se folosesc rei relaţii penru lucru mecanic. a) Lucru mecanic caracerisic ransformărilor de sare. Se consideră o incină în care se află un gaz la presiunea p. În exeriorul incinei exisă presiunea exerioară p e. În inervalul de imp dτ volumul gazului se măreşe cu dv. Se consideră o suprafaţă elemenară ds pe suprafaţa iniţială cu versorul direcţiei normale, iar dn deplasarea lui ds pe direcţia normală. Lucrul mecanic elemenar efecua prin deplasarea lui ds ese δ L pedsdn,fiind lucrul mecanic de deplasare a forţei daorae presiunii exerioare. Prin inegrare pe volumul V rezulă expresia L elemenar produs prin variaţia volumului V ca urmare a acţiunii forţelor de presiune. δ L p ( V ) ( V ) edsdn δ L δ L ( v ) p e dsdn Ulima formulă exprimă lucrul mecanic prin modificarea volumului agenului ermic ca urmare a exerciării forţelor de presiune. Observaţii p e dv
7 ) Fiindcă lucrul mecanic nu ese mărime de sare, variaţia sa elemenară nu e o diferenţială oală - δl caniae infini mică de lucru mecanic Lucru mecanic fini efecua (produs) sau consuma înr-un proces ermodinamic defini prin recerea de la o sare (sare iniţială cu paramerii p,v, T ) la o ală sare (sare finală cu paramerii p,v,t ) se noează: L δ L, niciodaă L L L δ ) În expresia ucrului mecanic inervine p e,iar δ L p dv Dacă presiunea exerioară ese idenică cu presiunea inerioară p e p sau p e p ± dp, aunci δ L pdv (evenual se neglijează infiniţii mici de ordinul ). Acese condiţii se respecă în cazul proceselor reversibile sau cvasisaice. În calculele ermodinamice se înlocuiesc oae procesele reale prin procese echivalene cvasisaice şi lucrul mecanic elemenar se calculează cu formula δ L pdv, în care p presiunea agenului ermic. Se deduc semnele lucrului mecanic penru formula lucrului mecanic elemenar. δ L pdv Fiindcă p 0 aunci semnul lucrului mecanic ese da de semnul variaţiei volumului elemenar : în procese de desindere ( dv 0) δ L 0 L 0, lucrul mecanic efecua, ceda exerior, ese poziiv; similar, în procese de comprimare, ( dv 0) δ L 0, iar lucrul mecanic primi de sisem ( efecua asupra sisemului) ese negaiv. L 0 Reprezenarea grafică a proceselor Se consideră procesul de desindere din figură din sarea iniţială i în sarea finală f. (sau din puncul - ) e
8 Fig. Lucrul mecanic al unei ransformări de sare Lucrul mecanic al procesului de desindere ese pdv, în care : - procesul desindere din sarea iniţială i în sarea finală f pdv δ L pdv în care δl ese lucrul mecanic elemenar da de o valoare curenă a presiunii (consideraă consană penru o variaţie infini mică a volumului dv) pdv aria hasuraa L. aria oala Din diagramă se observă că ransformarea i-f sau - se poae desfăşura şi după ale curbe, iar lucru mecanic - poae4 avea valori diferie funcţie de drumul (sările inermediare) pe care îl parcurge sisemul. Cu ale cuvine, înr-o ransformare -, lucrul mecanic depinde de modul ransformării. b) Lucrul mecanic de deplasare (dislocare) a unui fluid Se consideră o conducă în care se imaginează zone de aceeaşi lungime l în condiţiile presiunii p consan. Se numeşe lucru mecanic de deplasare a unui volum V de fluid inr-un mediu de presiune p consană,produsul L d psl L d lucru mecanic de deplasare a unui volum V de fluid înr-un mediu de presiune, p consană. pv
9 Fluidul din zona I acţionează asupra fluidului din zona II, fluidul din zona II asupra fluidului din zona III şi aşa mai depare rezulând deplasarea masei de fluid. Lucrul mecanic de dislocare nu conribuie la creşerea energiei fluidului care se deplasează, L d conribuie doar la creşerea energiei fluidului acumula în rezervorul de la capăul canalului de curgere. Una din formele de energie a unui fluid, enalpia I, ese suma dinre U si pv. enalpia I U + pv ( J ). c) Lucrul mecanic ehnic ese lucrul mecanic oal efecua sau consuma de o maşină ermică luând in considerare aâ ransformările ermodinamice pe care le suferă agenul ermic în maşină, câ şi procesele de admisie şi evacuare din maşină. Se consideră aceeaşi sursă de agen ermic ce inră, respeciv ce iese dinr-o maşină ermică L pdv + L + L L L L adm ev ' L L " d d adm ev lucru mecanic de dislocare p V lucru mecanic de dislocare pdv + p V ( primi + ) ( consuma ) ( pv + pv ) pdv d ( pv ) L Vdp - lucrul mecanic oal produs sau consuma de un agen înr-o maşină ermică. Aces lucru mecanic ese echivalen cu aria dinre graficul ransformării de sare ale agenului în maşină şi axa ordonaei p. Vdp.4..Caniaea de căldură Căldura ese o forma macroscopică de ransfer de energie şi se manifesă în general înre corpuri cu emperauri diferie lipsie de ineracţiuni mecanice. Ceea ce numim schimb de energie sub formă de căldură la scara macroscopică reprezină un schimb de energie cineică moleculară la nivel microscopic. Dacă se încălzeşe un vas cu apă la o flacără aunci creşe ampliudinea mişcării pariculelor. Moleculele lichidului preiau surplusul de energie de la vas, creşe emperaura apei, are loc un ransfer de energie cineică de la gaz la apă. Căldura ese o forma dezordonaă de ransfer de energie flacăra conţine molecule puernic acivae, cu vieze mari, care sau la originea luminoziăţii flăcării; în aces proces, se emi cuane de lumină, incandescenţa fiind produsă prin arderea unor paricule de carbon.
10 Schimbul de căldură înr-un proces elemenar se exprimă δ Q mcd În care m - masa corpului, c- căldura specifică reală şi d- diferenţa de emperaură Penru un proces chimic - Q δ Q mcd Căldura nefiind o mărime de sare (nu ese o formă de energie, ci una de ransfer de energie ), δ Q nu ese diferenţială oală exacă. Căldura se consideră poziivă daca sisemul primeşe energie de le mediul înconjurăor şi negaivă dacă ese cedaă de sisem..5.călduri specifice S-a consaa experimenal că penru a încălzi diferie corpuri cu acelaşi număr de grade sun necesare caniăţi diferie de căldură. Asfel, penru a caraceriza corpurile din aces punc de vedere, s-a inrodus noţiunea de capaciae calorică. Prin capaciae calorică a unui corp se înţelege raporul dinre caniaea de căldură δ Q înr-un anumi proces elemenar şi variaţia corespunzăoare dt a emperaurii sale, dq C. dt Capaciaea calorică mai poae fi definiă că fiind mărimea fizică numeric egală cu caniaea de căldură necesară unui corp penru a-şi modifica emperaura cu o uniae (un grad). Uniaea de măsură ese J/K. Experimenal s-a consaa că două corpuri cu aceeaşi masă, dar din maeriale diferie, au nevoie de caniăţi de căldură diferie penru a produce aceeaşi variaţie de emperaură. Asfel, s-a impus necesiaea inroducerii noţiunii de căldură specifică, Căldura specifică ese o proprieae fizică subsanţei din care ese realiza corpul, care depinde de naura şi sarea de agregare a corpului, de emperaură, iar la gaze de naura procesului ermodinamic in care se realizează schimbul de căldură ( la presiune consană sau la volum consan ).Căldura specifică (sau capaciaea calorică a uniăţii de masă) ese mărimea fizică numeric egală cu caniaea de căldură schimbaă de uniaea de masă dinr-un corp cu exeriorul, penru a-şi modifica emperaura cu o uniae. Clasificare după masa la care se referă: a) căldura specifică raporaă la kg (căldură masică) J c kgk δ Q mcd m cd
11 b) căldură specifică raporaă la kmol (căldură molară) J cm kmolk δ Q ncm d c) căldură specifică raporaă la m J C mn K δ Q VNCd ( V m ) N N N Penru corpuri gazoase, clasificarea după naura procesului: - căldura specifica la p consan J J c p ; cm ; C p kgk kmolk - căldura specifica cu V consan c J ; c kgk J ; C kmolk p J mn K V MV V Penru gaze, c p şi c v au valori oal diferie, pe când în cazul corpurilor solide şi lichide diferenţa dinre acese călduri specifice ese foare mică. Relaţii de echivalena c Mc ( kmol M kg) C M M,44 C ( l kmol,44 m legea Avogadro) N Căldura specifică a uuror corpurilor creşe cu emperaura, variaţia cc() poae fi prezenaa grafic sau analiic. Analiic c ese alcăui dinr-o graficului: c a + b + d + e + f + g sau penru var iaia liniara c a + b... a) valori ale c reale în funcţie de emperaură c, c, c, c, C C - se adopa ipoeza variaţiei liniare p V M p MV p, b) valori ale lui c medii (inre c m c f ( ) p p 0 V o ) însumare de polinoame ce urmăreşe forma
12 Se adopa ipoeza variaţiei liniare c m c 0 c ( ) m + sau c m c 0 c 0 Exisă procese ermice în care, cu oae că se ransmie corpului căldură, emperaura acesuia nu variază (de exemplu opirea sau fierberea). În aces fel de cazuri, căldura ransmisă corpului ese uilizaă penru schimbarea sării de agregare a acesuia,iar penru aceasă siuaţie vom defini un nou coeficien caloric denumi căldura laenă specifică de ransformare de fază Q λ, m defini ca fiind caniaea de căldură necesară penru a efecua schimbarea sării de agregare a uniăţii da masă dinr-o subsanţă, la emperaură şi presiune consană. Uniaea de măsură ese J/kg.
13
Clasificarea proceselor termodinamice se poate face din mai multe puncte de vedere. a. După mărimea variaţiei relative a parametrilor de stare avem:
Cursul 4..4.Mărimi de proces. Lucrul mecanic si căldura Procesul ermodinamic sau ransformarea de sare ese un fenomen fizic în cursul căruia corpurile schimbă energie sub formă de căldură şi lucru mecanic;
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012
ENNŢ Ş EZOLVĂ 1 1. Două rezisoare cu rezisenţele 1 = Ω şi = 8 Ω se monează în serie, aoi în aralel. aorul dinre rezisenţele echivalene serie/aralel ese: a) l/; b) 9/; c) ; d) /16; e) /9; f) 16/. ezisenţele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr.1b - TSA SISTEM. MODEL. CONSTRUCTIA MODELULUI MATEMATIC
1 SISTEM. MODEL. CONSTRUCTIA MODELULUI MATEMATIC 1. Scopul lucrǎrii Lucrarea are drep scop însuşirea noţiunilor de sysem, model şi analiza posibiliăţilor de consruire a modelului mahemaic penru un sysem
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE
CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă
Διαβάστε περισσότεραNoțiuni termodinamice de bază
Noțiuni termodinamice de bază Alexandra Balan Andra Nistor Prof. Costin-Ionuț Dobrotă COLEGIUL NAȚIONAL DIMITRIE CANTEMIR ONEȘTI Septembrie, 2015 http://fizicaliceu.wikispaces.com Noțiuni termodinamice
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα6.1.Ciclurile teoretice ale motoare cu ardere internă (continuare)
6..Ciclurile eoreice ale mooare cu ardere inernă (coninuare) Fig.9. Secţiune rinr-un moor cu ardere inernă În cilindru se delasează isonul lega de arborele coi rin inermediul bielei. Cilindrul ese închis
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραTransformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Διαβάστε περισσότεραDinamica structurilor şi inginerie seismică. Note de curs. Aurel Stratan
Dinamica srucurilor şi inginerie seismică Noe de curs Aurel Sraan Timişoara 2009 1. Inroducere 1. Inroducere Dinamica srucurilor are ca obieciv principal elaborarea unor meode de deerminare a eforurilor
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE
6 ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE In sudiul sabiliăţii sisemelor se uilizează două concepe: concepul de sabiliae inernă (a sării) şi concepul de sabiliae exernă (a ieşirii) 6 STABILITATEA
Διαβάστε περισσότεραDemodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 119 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE 7 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE
1 INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Disciplina Teoria sisemelor auomae consiuie o pune de legăura înre eapa pregăirii ehnice fundamenale şi eapa pregăirii de specialiae, inroducănd o serie de cunoşine,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
LUCAEA nr. CICUITE ELEMENTAE CU AMPLIFICATOAE OPEAȚIONALE Scopul lucrării: Se sudiază câeva dinre circuiele elemenare ce se po realiza cu amplificaoare operaţionale (), în care acesea sun considerae ca
Διαβάστε περισσότεραANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrării Se sudiază caracerizarea în domeniul frecvenţă a semnalelor aleaoare de ip zgomo alb şi zgomo roz şi aplicaţiile aceseia la deerminarea modulelor
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR
Circuie elemenare de prelucrare a impulsurilor P a g i n a 1 LUCRARA NR.1 CIRCUIT LMNTAR D PRLUCRAR A IMPULSURILOR Scopul lucrării: sudierea comporării unor circuie RC de prelucrare liniară a impulsurilor
Διαβάστε περισσότεραFIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Elemente de termodinamica ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 1) Noţiuni introductive sistem fizic = orice porţiune de materie, de la o microparticulă la întreg Universul, porţiune
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα3.3. Ecuaţia propagării căldurii
3 ECUAŢII γ k + k iar din (34 rezuă că a 4Aω δ k (k + + a + (k+ (k+ ω deci 4Aω δ k + a a (k + (k+ ω Conform (9 souţia probemei considerae va fi 4Aω a w ( sin( sin( k+ k+ + a k a (k+ (k+ ω 4Asinω + sin(k+
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul
Διαβάστε περισσότεραI. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL POLARIZĂRII LUMINII
STUDIUL POLARIZĂRII LUMINII 1. Scopul lucrării Măsurarea inensiăţii luminii care rece prinr-un sisem forma dinr-un polarizor şi un analizor în funcţie de unghiul ϕ dinre planele de polarizare ale polarizorului
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραContinue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a X-a 1 of 2 4/14/2008 12:27 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1 1 Un termometru cu lichid este gradat intr-o scara de temperatura liniara,
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραDinamica structurilor şi inginerie seismică. Note de curs. Aurel Stratan
Dinamica srucurilor şi inginerie seismică Noe de curs Aurel Sraan Timişoara 2014 Dinamica Srucurilor şi Inginerie Seismică. [v.2014] hp://www.c.up.ro/users/aurelsraan/ Cuprins 1. INTRODUCERE... 1 2. DINAMICA
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραStructura generală a unui sistem de acţionare electrică
Curs nr. Acionari Elecrice 04 Srucura generală a unui sisem de acţionare elecrică Noţiunea de acţionare presupune efecuarea unui lucru mecanic. Prin acţionare elecrică se înţelege că energia mecanică se
Διαβάστε περισσότεραALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ
Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAplicatii tehnice ale gazului perfect si ale transformarilor termodinamice
Aplicatii tehnice ale gazului perfect si ale transformarilor termodinamice 4.. Gaze perfecte 4... Definirea gazului perfect Conform teoriei cinetico-moleculare gazul perfect este definit prin următoarele
Διαβάστε περισσότεραTEORII DE REZISTENŢĂ
CAPITOLUL 8 TEORII DE REZISTENŢĂ 8.. Sudiul sării plane de ensiune. Tensiuni principale şi direcţii principale. Un elemen de reisenţă se află în sare plană de ensiune dacă oae ensiunile care lucreaă pe
Διαβάστε περισσότεραConf. Univ. Dr. Dana Constantinescu. Ecuaţii Diferenţiale. Elemente teoretice şi aplicaţii
Conf Univ Dr Dana Consaninescu Ecuaţii Diferenţiale Elemene eoreice şi aplicaţii Ediura Universiaria, 00 4 5 CUPRINS Prefaţă 7 Consideraţii generale Inroducere 9 Noţiuni fundamenale 0 Eerciţii propuse
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότερα1. Noţiuni introductive
1. Noţiuni inroducive Lucrarea de faţă abordează problemaica mijloacelor şi meodelor de generare, ransformare, amplificare şi memorare a impulsurilor elecrice. Circuiele de impulsuri sun formae din surse,
Διαβάστε περισσότεραFC Termodinamica. November 24, 2013
FC Termodinamica November 24, 2013 Cuprins 1 Noţiuni fundamentale (FC.01.) 2 1.1 Sistem termodinamic... 2 1.2 Stări termodinamice... 2 1.3 Procese termodinamice... 3 1.4 Parametri de stare... 3 1.5 Lucrul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραTEMA 12 SERII DE TIMP
TEMA SERII DE TIMP Obiecive Cunoaşerea concepelor referioare la seriile de imp Analiza principalelor meode de analiză şi prognoză cu serii de imp Aplicaţii rezolvae Aplicaţii propuse Cuprins Concepe referioare
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR
Îndrumar de laboraor Circuie elemenare de relucrare a imulsurilor Lucrarea nr. CICUIT LMNTA PLUCA A IMPULSUILO Curins I. Scoul lucrării II. Noţiuni eoreice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă Îndrumar
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραREGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE
APITOLUL 2 REGIMUL DE OMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMIONDUTOARE 2.1. Probleme generale Un comuaor ese un dispoziiv care poae coneca sau deconeca două punce dinr-un circui elecric sau elecronic, deci are
Διαβάστε περισσότεραCURS 5 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ
CURS 5 ERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ SAISICĂ 5.. Noţiuni fundamentale. Corpurile macroscopice sunt formate din atomi şi molecule, constituenţi microscopici aflaţi într-o mişcare continuă, numită mişcare de agitaţie
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 7. Transferul de căldură. 7.1.Forme de transfer de căldură
Capiolul 7. Transerul e călură 7..Forme e ranser e călură Procesele naurale şi inusriale au loc în majoriaea cazurilor cu schim e călură şi e aceea ese imporană cunoaşerea propagării şi ransmierii călurii,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα1. CINEMATICA 1.1. SISTEME DE REFERINŢĂ PROBLEMA DE LA PAGINA 1. Pag. 1
Pag.. CINEMAICA.. SISEME DE REFERINŢĂ Nimic mai frumos decâ Bucureşiul! Chiar şi cu macarale în prim plan şi cu o Dâmboviţă care nu prea aduce cu Sena sau amisa ouşi, vă sugerează ceva aceasă imagine?
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότερα1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.
. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t.5t (m/s). Să se calculeze: a) dependența de timp a spațiului străbătut
Διαβάστε περισσότερα3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:
3. COVOLUŢIA Inroducem operaia de convoluţie in imp discre (suma de convoluie) si in imp coninuu (produsul de convoluie). Calculul răspunsului sisemelor liniare şi invariane in imp, la un semnal de inrare
Διαβάστε περισσότεραGOSPODĂRIREA CALITATIVĂ A APELOR
208 BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR Capiolul 5 GOSPODĂRIREA CALITATIVĂ A APELOR 5.1. Surse de poluare Apa, aşa cum se găseşe în sursele naurale neinfluenţaă de om nu ese o subsanţă pură. Ea conţine, dizolvae
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραScoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραForme de energie. Principiul I al termodinamicii
Forme de energie. Principiul I al termodinamicii Există mai multe forme de energie, care se pot clasifica după natura modificărilor produse în sistemele termodinamice considerate şi după natura mişcărilor
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα