GOSPODĂRIREA CALITATIVĂ A APELOR

Transcript

1 208 BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR Capiolul 5 GOSPODĂRIREA CALITATIVĂ A APELOR 5.1. Surse de poluare Apa, aşa cum se găseşe în sursele naurale neinfluenţaă de om nu ese o subsanţă pură. Ea conţine, dizolvae sau dispersae diferie subsanţe din rocile sau din aerul cu care a veni în conac, subsanţe care deermină modificări naurale ale caliăţii. Aciviaea omenească măreşe considerabil posibiliaea ca apa să vină în conac cu diferie ale subsanţe şi să-şi modifice asfel, în mod arificial, caracerisicile sale caliaive. Unele din acese modificări naurale şi arificiale nu influenţează posibiliaea de folosire normală a apei. Alele po face apa inuilizabilă penru unu sau mai mule scopuri. Se folosesc diferiţi ermeni (fig. 5.1) penru a indica modificarea caracerisicilor caliaive ale apei: 3 poluarea, care cuprinde numai formele de impurificare daorae acţiunii omului; 4 degradarea, care se referă la cazurile de impurificare de orice fel, a căror inensiae face ca apa să nu mai poaă fi pracic folosiă; 5 orăvirea apei, care reprezină poluarea cu subsanţe oxice. Ţinând seama de cele de mai sus, acţiunile de proecţie a caliăţii apei se po defini ca acţiuni de prevenire şi de combaere a impurificării şi îndeosebi a poluării apelor. Sursele de poluare se po împărţi în două caegorii disince: surse organizae, care produc murdărirea în urma evacuării unor subsanţe în ape prin inermediul unor insalaţii desinae acesui scop (oraşe canalizae, evacuări de indusrii sau crescăorii de animale ec.); surse neorganizae, care produc murdărirea prin părunderea neconrolaă a unor subsanţe în ape (localiăţi necanalizae ec.). După acţiunea lor în imp, sursele de poluare se po grupa în modul urmăor: surse de poluare permanene; surse de poluare nepermanene; surse de poluare accidenale. După modul de generare a poluării, sursele de poluare po fi împărţie în: surse de poluare naurale; surse de poluare arificiale daorae aciviăţii omului, care la rândul lor po fi subdivizare în: ape uzae şi depozie de deşeuri. Fig Zonele principalilor ermeni 1 impurificarea, cu zona cea mai îninsă şi se referă la orice alerare indiferen de cauză şi de modul în care se manifesă; 2 murdărirea, care poae fi daoraă fie aciviăţii omului, fie unor cauze naurale, dar îşi limiează zona la cazurile de impurificare cu efece percepibile direc prin simţuri; Referior la apele suberane, sursele de impurificare provin din: impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrări miniere sau foraje; impurificări produse de infilraţiile de la suprafaţa solului a uuror caegoriilor de ape, care produc şi impurificarea dispersaă a surselor de suprafaţă; impurificări produse de secţiunea de capare, din cauza nerespecării zonei de proecţie saniară sau a condiţiilor de execuţie.

2 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR Ese ineresan de semnala marea diversiae a subsanţelor impurificaoare care s-au găsi şi se găsesc în sursele de alimenare cu apă: compuşi anorganici, care se acumulează în sedimenele din albie; compuşi organici biogeni cu o degradare biologică rapidă; compuşi organici refracori, cu o degradare foare lenă. Sursele naurale de poluare a apelor sun în cea mai mare pare a lor surse cu caracer permanen. Ele provoacă adesea modificări imporane ale caracerisicilor caliaive ale apelor, influenţând negaiv folosirea lor. Cu oae că, în legăură cu acese surse, ermenul de poluare ese oarecum impropriu, el rebuie considera în sensul părunderii în apele naurale a unor caniăţi de subsanţe srăine, care fac apele respecive improprii folosirii. Principalele condiţii în care se produce poluarea naurală a apelor sun: Trecerea apelor prin zona cu roci solubile (zăcămine de sare, de sulfaţi ec.) consiuie principala cauză de părundere a unor săruri în caniăţi mari în apele de suprafaţă sau în sraurile acvifere. Un caz deosebi îl prezină rocile radioacive, care po duce la conaminarea unor ape de suprafaţă sau suberane. Trecerea apelor de suprafaţă prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoacă impurificări prin pariculele solide anrenae, în special dacă solurile sun compuse din paricule fine cum sun cele din marne şi argile, care se menţin mul imp în suspensie. Vegeaţia inensă acvaică, fixă sau floană în special în apele cu vieză mică de scurgere şi în lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile în imp, în funcţie de perioadele de vegeaţie. Vegeaţia de pe maluri produce şi ea o impurificare, aâ prin căderea frunzelor, câ şi prin căderea planelor înregi. Elemenele organice sun supuse unui proces de purezire şi descompunere, care conduc la o impurificare a apelor, în special în perioade de ape mici sau sub pod de gheaţă. Surse de poluare accidenală naurale sun în general rare. Ele se daorează unor fenomene cu caracer geologic cum poae fi: părunderea unor ape puernic mineralizae în sraurile suberane sau în apele de suprafaţă, în urma unor erupţii sau a alor aciviăţi vulcanice, a deschiderii unor carsuri ec. Surse de poluare permanenă arificială: principala sursă de poluare permanenă o consiuie resiuţiile de ape după uilizarea lor de căre folosinţe. După provenienţa lor exisă urmăoarele caegorii de ape uzae: ape uzae menajere, ape uzae publice, ape uzae indusriale, ape uzae de la uniăţi agrozooehnice şi piscicole, ape uzae rezulae din saisfacerea nevoilor ehnologice proprii de apă a sisemelor de canalizare, ape uzae de la spălaul şi sropiul srăzilor şi incinelor, ape meeorice infecae. Deerminarea gradului de poluare a apelor O problemă imporană o consiuie deerminarea gradului de poluare a apelor. Ese uzuală încadrarea apelor în diferie caegorii de caliae, în ţara noasră apele sun încadrae în cinci caegorii după folosinţele pe care le deservesc [Legea 310/2004]. Condiţiile de caliae pe care rebuie să le îndeplinească apa emisarului după evacuarea apelor uzae se referă la caracerisicile organolepice, fizice, chimice şi baceriologice ale apei. Sisemul ese complea cu indicaori biologici, care caracerizează schimburile ce se perec în faună şi flora acvaica ca urmare a impurificării cu subsanţe organice biodegradabile şi a consumului de oxigen. Caegoriile respecive reprezină un ghid penru proecţia caliăţii apelor, dar nu exclud efecuarea sudiilor unor scheme de gospodărire a caliăţii apelor cu analize de opimizare economică a soluţiilor şi implici a caliăţii apelor pe diferie ronsoane de cursuri de apă (cu condiţia nedepăşirii limiei admisibile din punc de vedere ecologic). Un crieriu de apreciere poae fi cel al indicaorilor biologici şi baceriologici de caliae prin sabilirea grupului de bacerii coli. Aceşi indicaori permi o apreciere a caliăţii absolue a apei, însă nu şi a gradului de poluare produs de diferie surse de impurificare. O posibiliae de sabilire a unui asemenea indicaor îl consiuie cel al deficiului de specii Dx, care porneşe de la consaarea că mulţimea şi naura formelor de viaţă acvaică dinr-o anumiă zonă a unei ape de suprafaţă reflecă şi inensiaea poluării apei în acea zonă. Ca aare [Gh. Creţu, 1980]: A0 A x Dx = 100 [%] A unde: A 0 numărul de specii dinr-o saţie maror în amone de zona poluaă; A x numărul de specii din zona poluaă. 0

3 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR Din puncul de vedere al proecţiei mediului condiţia care rebuie impusă ese cea de a se realiza în aval de puncele de deversare ale apelor uzae un defici de specii eoreic nul, pracic un defici de specii admisibil (saţiile de epurare au randamene limiae). Prin caracerisicile caliaive ale apelor s-au înţeles proprieăţile fizice, chimice şi biologice ale apelor naurale înaine sau după recerea lor prin lucrările de gospodărire a apelor în scopul uilizării lor penru folosinţe sau la apele din circuiul folosinţelor, aâ în parea de alimenare câ şi în parea de evacuare. Principalele caracerisici care se urmăresc sun: caracerisicile fizice: impuriăţile fizice consiuie din subsanţele insolubile, subsanţele coloidale, depunerile, suspensiile, maeriile pluioare, emperaura, culoarea, mirosul şi gusul; caracerisicile chimice: conţinuul în oxigen, reacţia acivă (ph), concenraţia în subsanţe oxice, radioacive sau în ale subsanţe; caracerisicile biologice şi baceriologice penru caracerizarea conţinuului apei în bacerii paogene. Penru caracerizarea regimului de oxigen, elemen esenţial în desfăşurarea proceselor de ransformare a subsanţelor organice se iau în considerare urmăorii indicaori: oxigenul dizolva (caniaea de oxigen care se găseşe în soluţie în apă), care nu poae depăşi ca valoare maximă concenraţia de sauraţie; oxigenul chimic necesar (OCN), reprezenând caniaea de oxigen (mg/l) necesară penru oxidarea subsanţelor organice conţinue în apă fără ajuorul baceriilor; oxigenul biochimic necesar (OBN) reprezină caniaea de oxigen (mg/l) necesară penru oxidarea subsanţelor organice din ape cu ajuorul baceriilor, reflecând conţinuul de subsanţe organice în ape şi deci gradul de impurificare a acesora; consumul biochimic de oxigen (CBO) reprezină caniaea de oxigen consumaă penru oxidarea subsanţelor organice înr-o anumiă perioadă (de exemplu 5 zile CBO 5 ). Înre ulimii doi indicaori exisă relaţia: K + L = consan unde: k consumul de oxigen biochimic la impul de la începuul desfăşurării procesului; L oxigenul biochimic necesar în acelaşi momen; Deoarece aâ OBN câ şi CBO se indică penru anumie inervale de imp ( ) rezulă relaţia: CBO = OBN În mod similar caracerisicilor caniaive şi caliaive variază în diferie secţiuni ale cursului de apă şi se reprezină prin curbe de frecvenţă şi duraă. Numeroşi indicaori care inervin duc la necesiaea de a se dispune de un indicaor sineic, care ar rebui să ţină seama şi de variaţiile în imp ale caracerisicilor caliaive şi care deşi nu reflecă oae dealiile, permi ouşi formarea unei imagini asupra regimului caliaiv. Asfel, caliaea apelor ese caracerizaă prinr-un indice sineic denumi grad de curăţenie care variază de la 100 penru apele foare curae la 0 penru apele puernic impurificae. În cazul în care ineresează influenţa caliaivă a apelor de suprafaţă în alimenarea unei acumulări se poae calcula caliaea amesecului acesor ape penru fiecare indicaor baceriologic şi fizico-chimic, după relaţia: I 1 I Q + I Q I Q = Q + Q Q a1 a1 a2 a2 an an a1 a2 an unde: I 1 indicaorul rezulan al apei lacului; I, Q indicaorul, respeciv debiul celui de al n-lea afluen (n = 1, 2, 3 ). an an Regimul cursului de apă şi regimul apelor uzae Caegoriile de caliae ale cursurilor de apă naurale corespund debielor medii lunare cu probabiliaea de depăşire de 95%. Analizând curbele de disribuţie în regim naural şi regulariza se consaă că, deşi curbele au oae acelaşi debi de 95%, alurele lor sun foare diferie (fig. 5.2), ceea ce înseamnă că efecele lor asupra caliăţii apelor ar puea să fie şi ele diferie,

4 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR iar modificările de regim daorae folosinţelor po modifica simulaneiaea apariţiei probabiliăţii de 95%. După amesecul celor două feluri de ape, caniaea de subsanţe în suspensie sau soluţie de un anumi ip (minerale sau organice) se deermină prin ecuaţia: C am C c = (**) Fig Curbe de disribuţie a probabiliăţilor debielor medii lunare, corespunzând diferielor regimuri de amenajare, având acelaşi debi caracerisic 95% Acese considerene duc la concluzia că regimul caniaiv şi caliaiv al apelor rebuie sudia în dealii, în primul rând penru a obţine elemene care reflecă în adevăr siuaţiile criice şi în al doilea rând penru a sabili dacă o siuaţie criică izolaă de ipul celei a debiului minim lunar 95% ese suficienă şi reprezenaivă penru caracerizarea regimului de caliae. Penru caracerizarea regimului apelor uzae se iau în considerare caracerisicile ip ale apelor evacuae de beneficiarul de folosinţă sau caracerisicile de proiec ale saţiilor de epurare, care se admi consane în calculele de gospodărire a caliăţii apelor. În realiae acese mărimi prezină variaţii, asfel încâ abordarea caracerisicilor respecive pe baze saisico-maemaice ese imporană şi necesară. Diluţia şi amesecul Diluţia consiuie fenomenul prin care concenraţiile de subsanţe din apele uzae sun reduse daoriă aporului de ape cu concenraţii mai reduse ale emisarului şi ese definiă prin coeficienul de diluţie: d = (*) unde: Q debiul emisarului amone de puncul de deversare a apelor uzae; debiul de ape impurificae. unde: C am concenraţia de subsanţe de un anumi ip în apa amesecaă; C concenraţia în apa emisarului înaine de deversare; c concenraţia în apa uzaă. Relaţiile (*) şi (**) se po aplica în orice momen, debiele (Q, ) şi concenraţiile corespunzăoare fiind înregisrae în momenul respeciv. În cazul aplicării meodelor deerminise ese uzual, în prezen, să se considere penru Q debiul mediu lunar minim cu probabiliaea de 95%, iar penru debiul maxim zilnic. Aceasă uzanţă ese jusificaă ca aproximaţie numai dacă exisă efeciv posibiliaea unei coincidenţe a celor două mărimi şi dacă simulaneiaea respecivă se realizează în perioadele în care funcţionează folosinţele, care deermină gradul de caliae al râului. În cazul în care cele două condiţii anerioare nu sun respecae se efecuează analize speciale. Diluţia deerminaă cu relaţia (*) poae fi folosiă în calcule, numai în cazul amesecului comple al celor două feluri de ape. De aceea înre puncul de evacuare al apelor uzae şi cel de amesec comple, diluţia reală (d') ese definiă prin inermediul unui coeficien de amesec (a) (subuniar, inzând spre valoarea uniară în puncul de amesec comple): d' = a Auoepurarea Auoepurarea reprezină ansamblul proceselor auonome de naură fizică, chimică şi biologică prin care emisarii sun readuşi parţial sau oal (mai rar) la caracerisicile lor caliaive, anerioare poluării. Cunoaşerea procesului de auoepurare, precum şi a elemenelor care conribuie la aceasa ese de o imporanţă deosebiă, deoarece pe emisarii şi în zonele unde se poae ţine seama de auoepurare, caniaea de impuriăţi evacuae direc poae fi sporiă.

5 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR Dinre elemenele ce caracerizează procesul de auoepurare şi care rebuie sudiae, cel mai însemna îl consiuie regimul oxigenului în emisar. În apa emisarului pe porţiunea luaă în considerare penru auoepurare, oxigenul provine din rei surse: exisen înaine de primirea apelor uzae, produs prin foosineză de căre planele clorofiliene şi aproviziona prin reaerare. Concenraţia oxigenului dizolva în râu va fi deci în funcţie de două reacţii opuse: uilizarea biochimică a oxigenului în impul descompunerii reziduurilor şi reaprovizionarea cu oxigen prin reaerare şi foosineză. Consumul de oxigen (X), respeciv oxidările biochimice efecuae în urma acţiunii baceriilor aerobe se produce în două faze: faza primară (a carbonului) în impul căreia oxigenul se consumă penru oxidarea subsanţelor organice; faza secundară (a azoului) în impul căreia oxigenul se consumă îndeosebi penru ransformarea amoniacului în niriţi şi apoi niraţi (nirificare). În faza primară, consumul de oxigen (fig. 5.3) ese: X k ( a ) = L L = L 10 k 1 a unde: X caniaea de oxigen biochimic consuma în impul scurs până la momenul (mg/l); L caniaea de oxigen biochimic necesar la momenul (mg/l); L consumul biochimic de oxigen la 20 zile (CB0 20 ) de la momenul iniţial al procesului de mineralizare (mg/l); impul de la începuul procesului de consum şi de dizolvare a oxigenului (zile); k 1 consana viezei de consum a oxigenului în emperaura apei. În faza secundară de nirificare (după ce oxidarea carbonului a ajuns să fie pracic erminaă) are loc un prim proces de pierdere direcă de amoniac gazos în amosferă. Caniaea de oxigen necesar procesului de nirificare numi oxigen de nirificare necesar ONN se poae sabili cu relaţia [C.T. Wezernak şi J.J. Gannon]: β α β2 α A β α 1 1 β2 α 2 A ONN = 3, , Fig Variaţia X şi L în funcţie de imp unde: A l limia superioară a azoului amoniacal oxidabil (egal cu concenraţia de azo amoniacal în secţiunea amone a secorului considera); A 2 limia superioară a azoului niri oxidabil (suma dinre concenraţia iniţială de azo amoniacal şi azo niri); α,β 1 1 consane de oxidare ale azoului amoniacal; α,β 2 2 consane de oxidare ale azoului niri. Primul ermen al ecuaţiei îl reprezină oxigenul necesar penru ransformarea amoniacului în niriţi, iar cel de al doilea ermen oxigenul necesar penru ransformarea niriţilor în niraţi. Consanele se deermină penru fiecare caz în pare prin măsurăori în naură Scheme de gospodărirea caliaivă a apelor Meode deerminise de calcul Simulan cu problema asigurării coordonae a apei penru folosinţe rebuie rezolvae şi problema caliăţii apei. Aspecele caniaive şi cele caliaive ale valorificării resurselor de apă sun rezolvae prin lucrări şi măsuri nonsrucurale care saisfac în mod coordona ambele deziderae. [C. Roşu, 1999] Plecând de la premizele conform cărora caliaea apei reprezină un elemen ce se poae disribui raţional penru oae necesiăţile înr-o zonă, care reprezină bazinul hidrografic se poae rage concluzia unui plan (a unei scheme de amenajare), care

6 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR să raeze inegral probleme legae de gospodărirea resurselor din cadrul bazinului hidrografic. A. Scheme bazae pe epurarea apelor Schemele au un caracer dinamic şi cuprind: dae de bază conţinând: - caracerisici ale folosinţelor, surselor de poluare; - caracerisici hidrologice şi fizico-chimice ale cursurilor de apă; hara bazinului hidrografic, pe care se plasează sursele de poluare şi folosinţele care deermină caliaea apei; calcule penru verificarea condiţiilor de caliae ( d.p.d.v al CBO5, regimului de oxigen, maeriilor în suspensie, emperaurii, subsanţelor oxice ec.). unde: K 1 coeficienul care defineşe vieza consumului de oxigen; K 2 coeficienul care defineşe vieza de reaerare; L a CBO iniţial al râului la = 0; c impul criic. Verificarea condiţiilor d.p.d.v al maeriilor în suspensie Algorimul de calcul (pe secoare de râu sau punce de descărcare): Evaluarea caniăţii oale de suspensii (C), care urmează a se descărca în emisar, cu relaţia: C = C1 1+ C2 2 + C [ kg/ zi] unde: C 1, C 2, C 3 concenraţiile în suspensie ale surselor de poluare; 1, 2, 3 debiele de calcul ale surselor de poluare. Deerminarea gradului de diluare: d = a Deerminarea coeficienului de amesec (fig. 5.9) al apelor emisarului cu apele uzae evacuae: a 1 e L a = Q a 3 1 e + L 3 Fig Schemă de gospodărire caliaivă bazaă pe epurarea apelor Observaţie: Influenţa surselor de poluare neorganizae (influenţa malurilor, versanţilor, localiăţilor necanalizae) se poae considera ca efec al acesora ca o poluare iniţială a apei emisarului. Afluenţii cursului principal se iau în considerare analog cu evacuările de ape uzae. Verificarea condiţiilor de caliae d.p.d.v. al CBO5 şi al regimului de oxigen (fig , fig. 5.10) K L D = K e 1 a 1 2 ( k c ) unde: a coeficienul care ia în considerare condiţiile hidraulice de amesec; L disanţa de la secţiunea de evacuare a apelor uzae până la secţiunea de calcul; Deerminarea coeficienului α, care caracerizează condiţiile hidraulice de amesec: α=ε ϕ 3 D T g hv DT = 37 π C unde: ε coeficienul ce depinde de puncul de evacuare a apei uzae în secţiunea ransversală;

7 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR φ = L/l coeficienul de sinuoziae al râului egal cu raporul dinre disanţa înre secţiunea de evacuare a apei uzae şi cea de calcul L; D T coeficienul de difuzie urbulenă; h adâncimea curenului; V vieza medie a curenului; n coeficienul de rugoziae; C coeficienul lui Chezy. Disanţa de amesec comple al apelor uzae cu apele emisarului: B. Scheme bazae pe asigurarea unor diluţii Acese scheme po fi realizae prin: sporirea debielor minime a unor cursuri de apă prin crearea de acumulări sau aducerea unor debie suplimenare prin derivaţii; schemele bazae pe epurarea apelor uzae sau pe sporirea debielor de diluţie se analizează împreună. L ac L Q = 2.3 lg α p C = s ( a ) ad ad E = C C ad 3 unde: L ac disanţa de amesec comple; p procenul de amesec comple (70 80%); s ad concenraţia admisibilă; C ad concenraţia oală de suspensii; E caniaea oală de suspensii ce rebuie reţinuă în saţia de epurare. Caniaea de subsanţe în suspensie de un anumi ip C am C c = Fig Schemă simplificaă a programului de gospodărire a caliăţii apei pe bazin hidrografic unde: C concenraţia în apa emisarului înaine de deversare; c concenraţia în apa uzaă. Verificarea condiţiilor d.p.d.v al subsanţelor oxice: T = unde: T efecul oxic exprima în procene faţă de limia admisibilă de oxiciae consideraă 100%; concenraţia fiecăreia din subsanţele oxice prezene concomien în apă, în rapor cu concenraţia admisibilă penru fiecare din ele. Fig Schemă de gospodărire caliaivă bazaă pe diluţie

8 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR C. Scheme inegrae Simulan cu problema proecţiei caliăţii apelor rebuie rezolvaă şi problema asigurării coordonae a apei penru folosinţe prinr-o schemă complexă şi inegraă. Funcţia obieciv: Z min = Ai + B i unde: A i = f (x i ) cheluielile penru epurarea apelor uzae în puncele i; B = f (y) cheluielile necesare măsurilor penru crieriile de opimizare a compensării debielor; x i gradul de epurare al apelor uzae în puncele i (variabila de decizie); y mărimea debiului compensa (variabila de decizie). Meode probabilisice de calcul În balanţa deficiului de oxigen în apele râului inervin ca facori principali, pe de o pare apele uzae epurae descărcae în râu şi pe de ală pare şi râul recepor cu caracerisicile sale. Pracic, ambele siseme au caracerisici variabile, ceea ce a făcu ca modelele deerminise care reprezină relaţiile dinre eficienţa saţiilor de epurare şi caliaea apelor râului să fie considerae puţin saisfăcăoare. Modelul penru evaluarea riscului de depăşire a limielor admisibile în râu penru deficiul de oxigen ese un model probabilisic, care inroduce în rapor cu sisemele şi modelele deerminise, pe lângă ideea de probabiliae de realizare a depăşirii şi pe aceea de duraă în imp a acesei siuaţii criice. În plus, modelul probabilisic penru deerminarea riscului de depăşire a deficiului de oxigen în râu, creează posibiliaea de a reduce cosul epurării prin folosirea avanajelor capaciăţii de auoepurare variabilă a râului sau prin uilizarea unui bazin de acumulare a apelor uzae epurae, care să permiă înmagazinarea apei epurae în perioadele criice ale râului. Penru rezolvarea problemei se uilizează un model probabilisic corespunzăor proceselor de ip Marcov, procese în care sarea de probabiliae la momenul (+l) ese condiţionaă şi poae fi dedusă de sarea la momenul anerior şi de maricea de ranziţie şi a probabiliăţilor, care defineşe relaţia înre sarea de probabiliae a sisemului la momenul şi la momenul (+l). Penru calculul deficiului de oxigen se uilizează relaţia modificaă de T.R. Camp şi W. E. Dobbins sub forma: k1 R ( ( k1+ k3) ) k2 D = La e e + k2 ( k1+ k3) k1 k + 2 k1 k1 A ( 1 ) + e D e k + 2 k1 k3 k + 1 k2 k2 a unde: k 3 consana viezei de sedimenare şi absorbţie (zile -1 ); A producerea sau reducerea de oxigen daoriă planelor acvaice; R adăugarea de CBO 5 daoriă scurgerilor şi eroziunilor; K 1 coeficienul care defineşe vieza consumului de oxigen; K 2 coeficienul care defineşe vieza de reaerare; L a CBO iniţial al râului la = 0; D a deficiul iniţial de oxigen faţă de sauraţie la = 0. Rezulaele obţinue prin meodele de calcul anerioare po fi ranspuse în diagrame, prin care se exprimă sineic indicaorii de caliae ai râului la un momen da sau pe o anumiă perioadă, în rapor cu valorile admise. Ele po fi uilizae aâ în proiecarea şi exploaarea lucrărilor de gospodărirea caliăţii apelor, câ şi în prognoza caliăţii. Fig Diagrama CBO 5 în lungul râului X penru anul Y

9 Cap. 5. Gospodărirea caliaivă a apelor BAZELE GOSPODĂRIRII APELOR 5.3. Probleme 1. Definiţi impurificarea / murdărirea / poluarea / degradarea apei. 2. Deerminarea gradului de poluare al apei. 3. Ce ese diluţia / amesecul? 4. Definiţi auoepurarea. 5. Înocmiţi o schemă de gospodărire a apelor bazaă pe epurarea apelor. 6. Înocmiţi o schemă de gospodărire a apelor bazaă pe asigurarea unor diluţii. Fig Diagrama O 2 în lungul râului X penru anul Y 7. Arăaţi o schemă inegraă de gospodărire caliaivă. 8. Trasaţi diagrama care să reflece caracerisicile caliaive ale unui râu. 9. Penru folosinţele din figura de mai jos înocmiţi o schemă de gospodărire caliaivă bazaă pe epurarea apelor uzae. Fig Diagrama gradelor de epurare necesare în lungul râului X penru CBO Schema de gospodărire caliaivă penru împiedicarea părunderii impurificaorilor (grafic CBO 5, lungime râu). 11. Schiţaţi un grafic O 2 pe lungimea râului. Fig Variaţia O 2 şi CBO 5 înaine şi după amenajarea râului