NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD.

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD."

Transcript

1 NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ Indicativ AND 605 (revizuire AND )

2 2 C U P R I N S CAP. I. GENERALITĂłI SECłIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale SECłIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice SECłIUNEA 3. ReferinŃe CAP. II. MATERIALE. CONDIłII TEHNICE SECłIUNEA 1. Agregate SECłIUNEA 2. Filer SECłIUNEA 3. LianŃi SECłIUNEA 4. Aditivi CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIłII TEHNICE SECłIUNEA 1. CompoziŃia mixturilor SECłIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice SECłIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate - Gradul de compactare şi absorbńia de apă - RezistenŃa la deformańii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice - Elemente geometrice ale stratului executat - Caracteristicile suprafeńei stratului executat din mixturi asfaltice CAP. IV. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ SECłIUNEA 1. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice SECłIUNEA 2. Lucrări pregătitoare SECłIUNEA 3. Aşternerea mixturilor asfaltice SECłIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice CAP.V. CONTROLUL CALITĂłII LUCRĂRILOR EXECUTATE SECłIUNEA 1. Controlul calităńii materialelor SECłIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic SECłIUNEA 3.Controlul calităńii stratului executat din mixturi asfaltice SECłIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice CAP.V. RECEPłIA LUCRĂRILOR SECłIUNEA 1. RecepŃia pe faze determinante SECłIUNEA 2. RecepŃia la terminarea lucrărilor SECłIUNEA 3. RecepŃia finală ANEXA A (normativa ) Harta cu zonele climatice ANEXA B (normativa) Determinarea absorbńiei de apă

3 3 C A P I T O L U L I GeneralităŃi SECłIUNEA 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale Art.1. Prezentul normativ stabileşte condińiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calităńii materialelor componente, preparare, transport, punere în operă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi. Art. 2. Normativul se aplică la proiectarea, construcńia, modernizarea, reabilitarea, repararea şi întreńinerea drumurilor nańionale şi autostrăzilor realizate cu mixturi asfaltice la cald. Sunt definite cerinńele specifice, exprimate în conformitate cu cerinńele generale cuprinse în normele europene care au stat la baza acestui normativ. Aceste cerinńe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenńa structurii rutiere. Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabilă a podurilor, pasajelor şi viaductelor se execută în conformitate cu prescripńiile Normativului AND 546 / Normativ privind executarea la cald a îmbrăcăminńilor bituminoase pentru calea pe pod. Pe lângă mixturile enumerate în continuare, în alcătuirea structurii rutiere se pot utiliza şi alte tipuri de mixturi cu respectarea condińiilor legale privind introducerea pe piańă şi respectarea reglementărilor aplicabile, in funcńie de utilizarea preconizată. Art.3. Modul principal de abordare a specificańiilor privind mixturile asfaltice este cel empiric conform prevederilor SR EN , primordială fiind realizarea performanńelor menńionate în normativ. CondiŃiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compozińiile de referinńă din acest normativ se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului şi al beneficiarului. Art. 4. Mixturile asfaltice utilizate la execuńia straturilor rutiere vor îndeplini condińiile de calitate din acest normativ. Tipul mixturii se va stabili în funcńie de clasa tehnică a drumului şi zona climatică. Prevederile din tabelele 1, 2 şi 3 reprezintă nivelul minim de cerinńe. Art.5. PerformanŃele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoare autorizate sau acreditate.

4 4 Art.6. La execuńia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfaltice reglementate prin prezentul normativ şi/sau prin următoarele norme europene : - SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Betoane asfaltice; - SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată. - SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Mixtură asfaltică poroasă (drenantă). SECłIUNEA 2 DefiniŃii şi terminologie Art.7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcńie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în operă, de regulă prin compactare la cald. Art.8. Mixturile asfaltice prezentate în acest normativ se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum şi pentru stratul de bază. Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate în SR EN 13108, simbolizate EB enrobés bitumineux sau AC asphalt concrete. Art.9. ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi: stratul superior, denumit strat de uzură; stratul inferior, denumit strat de legătură. ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate pot fi execute într-un singur strat, respectiv stratul de uzură, în cazuri justificate tehnic. Art.10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenńa structurilor rutiere, peste care se aplică îmbrăcăminńile bituminoase. Art.11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza tipului de mixtură asfaltică şi a mărimii granulei maxime. Tipul de bitum utilizat la realizarea mixturilor asfaltice (bitum, bitum aditivat, bitum modificat) nu se specifică în simbolul mixturii asfaltice. Art.12. La execuńia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, care să confere rezistenńa şi durabilitatea necesare îmbrăcămintei, precum şi o suprafańă de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranńa circulańiei şi protecńia mediului înconjurător, conform reglementărilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi asfaltice vor satisface cerinńele din prezentul normativ. Pentru execuńia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcńie de clasa tehnică a drumului (tabelul 1): - BA - beton asfaltic conform cu SR EN ; - MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip stone mastic asfalt SMA,cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic, conform cu SR EN ;

5 5 - MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot, conform cu SR EN ; - BAR - betoane asfaltice rugoase. Acestea se notează conform tabelului 1, în funcńie de dimensiunea maximă a granulelor şi tipul agregatului. Tabelul 1 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură Nr. crt. Clasa tehnică a drumului Stratul de uzură Tipul şi simbolul mixturii asfaltice 1 I, II Mixtură asfaltică stabilizată: MAS12,5; MAS16 Beton asfaltic rugos: BAR16 Mixtură asfaltică poroasă : MAP16 2 III Mixtură asfaltică stabilizată: MAS12,5; MAS16 Beton asfaltic rugos: BAR16 Beton asfaltic : BA16 Mixtură asfaltică poroasă : MAP16 3 IV Mixtură asfaltică stabilizată: MAS12,5; MAS16 Beton asfaltic rugos: BAR16 Beton asfaltic : BA12,5; BA16 Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC16 4 V Beton asfaltic : BA12,5; BA16 Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC16 Art.13. La execuńia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condińiile prevăzute în acest normativ, în funcńie de clasa tehnică a drumului. Pentru execuńia stratului de legătură, prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform cu SR EN Acestea se notează conform tabelului 2, în funcńie de dimensiunea maximă a granulelor şi tipul agregatului. Nr. crt. Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură Clasa tehnică a Stratul de legătură drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice 1 I, II, Beton asfaltic deschis : BAD20 2 III, IV 3. V Beton asfaltic deschis : BAD20 Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : BADPC20 Beton asfaltic deschis : BAD20 Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : BADPC20 Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat : BADPS20 Art.14. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuńia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice specifice, rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condińiile prevăzute în acest normativ, în funcńie de clasa tehnică a drumului.

6 6 Pentru stratul de bază, prezentul normativ prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB, conform cu SR EN Acestea se notează conform tabelului 3, în funcńie de dimensiunea maximă a granulelor si tipul agregatului. Nr. crt. Clasa tehnică a drumului 1 I, II, Anrobat bituminos cu criblură: AB31,5 2 III, IV 3 V Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază Stratul de bază Tipul şi simbolul mixturii asfaltice Anrobat bituminos cu criblură: AB31,5 Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC31,5 Anrobat bituminos cu criblură: AB31,5 Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC31,5 Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS31,5 Art.15. ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe: strat de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului normativ; strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianńi hidraulici sau lianńi puzzolanici, conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare; strat de bază din macadam şi piatră spartă, conform SR 179 şi SR 1120; îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare; strat de fundańie din balast amestec optimal pentru drumuri de clasa tehnică V ; îmbrăcăminte din beton de ciment existentă. În situańii deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază poate fi închis printr-un strat de uzură. În cazul îmbrăcăminńilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianńi hidraulici sau puzzolanici, sau pe îmbrăcămintea din beton de ciment, sau pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport. Art.16. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundańie suport care trebuie să îndeplinească condińiile prevăzute de reglementările tehnice în vigoare. Art.17. Terminologia din prezentul normativ este conform SR şi standardelor europene SR EN , SR EN , SR EN şi SR EN Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează definińiile corespunzătoare SR EN , SR EN , SR EN şi SR EN

7 7 SECłIUNEA 3 ReferinŃe normative Următoarele documente de referinńă sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului normativ. Pentru referinńele nedatate, se aplică ultima edińie a publicańiei la care se face referire (inclusiv eventualele modificări). SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea granulozităńii. Analiza granulometrică. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeńe concasate şi sfărâmate din agregatele grosiere. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 7: Determinarea conńinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea părńilor fine. Determinarea echivalentului de nisip. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 - Aprecierea fineńii. Încercare cu albastru de metilen. Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistenńei la uzură (micro-deval). Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenńei la sfărâmare - Los Angeles. Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbńie a apei. Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenńei la îngheńdezgheń. Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. Încercarea cu sulfat de magneziu

8 8 SR EN SR EN SR EN 1426 SR EN 1427 SR EN 1744 SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN Bitum şi lianńi bituminoşi. SpecificaŃii pentru bitumuri rutiere. Bitum şi lianńi bituminoşi. Determinarea punctului de rupere Fraass. Bitum şi lianńi bituminoşi. Determinarea penetrabilităńii cu ac. Bitum şi lianńi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă. Încercări pentru determinarea proprietăńilor chimice ale agregatelor. Bitum şi lianńi bituminoşi. Determinarea rezistenńei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT. Bitum şi lianńi bituminoşi. Determinarea rezistenńei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT. preparate la cald. Partea 1: ConŃinut de liant solubil. preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozităńii. preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului cu evaporatorul rotativ. preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloană de fracńionare. preparate la cald. Partea 5: Determinarea densităńii maxime. preparate la cald. Partea 6: Determinarea densităńii aparente a epruvetelor bituminoase. preparate la cald. Partea 7: Determinarea densităńii aparente a epruvetelor bituminoase cu raze gamma. preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase. preparate la cald. Partea 10: Gradul de compactare preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinităńii dintre agregate şi bitum preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităńii la apă a epruvetelor bituminoase. preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii preparate la cald. Partea 14: ConŃinutul de apă

9 9 SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 15: Determinarea sensibilităńii la segregare Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 16: Abraziunea cu cauciucuri zimńate. preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului. preparate la cald. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor. preparate la cald. Partea 20: ZimŃuirea pe epruvete prismatice sau Marshall. preparate la cald. Partea 21: ZimŃuirea pe placi. preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj. preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistenńei la tracńiune indirectă a epruvetelor bituminoase. preparate la cald. Partea 24: RezistenŃa la oboseală. preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică. preparate la cald. Partea 26: Rigiditate. preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. preparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conńinutului de bitum, a conńinutului de apă şi a compozińiei granulometrice. preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor. preparate la cald. Partea 30: ConfecŃionarea epruvetelor cu compactorul cu impact. preparate la cald. Partea 31: ConfecŃionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie. preparate la cald. Partea 31: Compactarea mixturii în laborator

10 10 cu vibrocompactor. SR EN preparate la cald. Partea 33: ConfecŃionarea epruvetelor cu compactorul cu placă. SR EN preparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall. SR EN preparate la cald. Partea 35: Malaxare în laborator. SR EN preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimii stratului de uzură. SR EN preparate la cald. Partea 38: Echipamente de testare şi calibrare. SR EN preparate la cald. Partea 39: ConŃinut de liant prin metoda arderii. SR EN preparate la cald. Partea 40: ConŃinutul de goluri, compactare şi conductivitatea hidraulică a materialului în strat. SR EN preparate la cald. Partea 44: ConŃinutul de liant al mixturilor cu bitum modificat. SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Betoane asfaltice. SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată. SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Partea 7: Mixtură asfaltică poroasă. SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip. SR EN Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Partea 21: Controlul producńiei în fabrică. SR EN Caracteristici ale suprafeńelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeńei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei. SR EN Caracteristici ale suprafeńelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenńei unei suprafeńe. Încercarea cu pendul. SR EN Caracteristici ale suprafeńelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminńilor rutiere: încercarea cu dreptar. SR EN Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeńelor utilizate în construcńia şoselelor, a aeroporturilor şi

11 11 SR EN SR EN SR EN ISO SR 61 a altor zone cu trafic. Bitum şi lianńi bituminoşi. Cadrul specificańiilor pentru emulsiile cationice de bitum. Bitum şi lianńi bituminoşi. Cadru pentru specificańiile bitumurilor modificate cu polimeri. Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere plecând de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii. Bitum. Determinarea ductilităńii. SR 179 Lucrări de drumuri. Macadam. CondiŃii generale de calitate. SR 1120 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminńi bituminoase de macadam semipenetrat şi penetrat. CondiŃii tehnice de calitate. SR Lucrări de drumuri. Terminologie. SR Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. CondiŃii de calitate SR Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo - vâscozităńii Engler a emulsiilor bituminoase. SR Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităńii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase fańă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică. STAS 539 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. STAS 863 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. PrescripŃii de proiectare. STAS 1598/1 Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminńilor la lucrări de construcńii noi şi modernizări de drumuri. PrescripŃii generale de proiectare şi de execuńie. STAS 1598/2 Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminńilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. PrescripŃii generale de proiectare şi de execuńie. STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundańie. CondiŃii tehnice generale de calitate. STAS 10473/1 Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment. CondiŃii tehnice generale de calitate. Normativ AND Normativ privind determinarea adezivităńii lianńilor bituminoşi indicativ NE 022 la agregate.

12 12 C A P I T O L U L II MATERIALE. CONDIłII TEHNICE SECłIUNEA 1 Agregate Art. 18. Agregatele naturale care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt conform specificańiilor SR EN Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urmă de degradare, rezistente la îngheń dezgheń şi să nu conńină corpuri străine. Art.19. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie să fie conform cerinńelor prezentate în tabelele Tabelul 4. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. Caracteristica CondiŃii de calitate / sort Metoda crt (12,5) 16-31,5 (20) de încercare 1 ConŃinut de granule în afara sortului: SR EN rest pe ciurul superior (d max ), %, max (G c 90/10) - trecere pe ciurul inferior (d min ), %, max Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A 25 ) SR EN Indice de forma, %, max. 25 (SI 25 ) SR EN ConŃinut de impurităńi - corpuri străine nu se admit vizual 5 ConŃinut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f 1,0 ) 0,5 (f 0,5 ) 0,5 (f 0,5 ) SR EN RezistenŃa la fragmentare, clasa tehnică I-III 20( LA 20 ) coeficient LA, %, max. clasa tehnică IV-V 25(LA 25 ) SR EN RezistenŃa la uzură clasa tehnică I- III 15 (M DE 15) (coeficient micro-deval), %, 20 (M SR EN clasa tehnică IV-V DE 20) max. 8. Sensibilitatea la îngheń-dezgheń la 10 cicluri de îngheń-dezgheń SR EN pierderea de masă (F), %, max. - pierderea de rezistenńă ( S LA ), %, max. 2 (F 2 ) RezistenŃa la acńiunea sulfatului de magneziu, % 6 SR EN max. 10. ConŃinut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri provenind din roci detritice) 95 (C95/1) SR EN Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă, încercarea de referinńă fiind indicele de formă. Tabelul 5. Nisip de concasaj sort 0-4 mm, utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Caracteristica CondiŃii de calitate Metoda de încercare 1. ConŃinut de granule în afara sortului SR EN rest pe ciurul superior (d max ), %, max. 2. Granulozitate continuă SR EN ConŃinut de impurităńi: - corpuri străine, nu se admit vizual 4. ConŃinut de particule fine sub 0,063mm, %, max. 10 (f 10 ) SR EN Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN Pentru un conńinut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesară efectuarea unei încercări cu albastru de metilen pentru aprecierea calităńii acestora.

13 13 Nr. Caracteristica crt. 1 ConŃinut de granule în afara sortului: - rest pe ciurul superior (d max ), %, max. - trecere pe ciurul inferior (d min ), %, max. Tabelul 6. Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Pietriş sortat /sort Pietriş concasat / sort Metoda de (12,5) 16-31,5 (20) (12,5) 16-31,5 (20) încercare (G c 90/10) (G c 90/10) SR EN ConŃinut de particule sparte, %, min (C90/1) SR EN Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A 25 ) 25 (A 25 ) SR EN Indice de formă, %, max. 25 (SI 25 ) 25 (SI 25 ) SR EN ConŃinut de impurităńi SR EN corpuri străine nu se admit nu se admit şi vizual 6 ConŃinut în particule fine, sub 0,063 mm, 1,0 1,0 0,5 (f %, max. (f 1,0 ) 0,5 ) 0,5 (f 0,5 ) (f 1,0 ) 0,5 (f 0,5 ) 0,5 (f 0,5 ) SR EN Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max RezistenŃa la clasa tehnică 20( LA fragmentare I - III 20 ) 25(LA coeficient LA, %, 25 ) clasa tehnică max. 25(LA IV - V 25 ) SR EN RezistenŃa la uzură clasa tehnică 15 (M (coeficient micro- I - III 20 (M DE 20) DE 15) SR EN Deval), %, max. clasa tehnică IV-V 20 (M DE 20) 10 Sensibilitatea la îngheń-dezgheń - pierderea de masă (F), %, max. 2 (F 2 ) 2 (F 2 ) SR EN RezistenŃa la acńiunea sulfatului de SR EN magneziu, max., % Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă, încercarea de referinńă fiind indicele de forma. Tabelul 7 - Nisip natural sort 0-4 mm utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Caracteristica CondiŃii de calitate Metoda de încercare 1 ConŃinut de granule în afara sortului SR EN rest pe ciurul superior (d max ), %, max. 5 2 Granulozitate continuă SR EN Coeficient de neuniformitate, min. 8 * 4 ConŃinut de impurităńi: - corpuri străine, - conńinut de humus (culoarea soluńiei de NaHO), max. nu se admit galben SR EN şi vizual SR EN Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN ConŃinut de particule fine sub 0,063 mm, %max. 10 (f 10 ) SR EN Calitatea particulelor fine, (valoarea de albastru), max. 2 SR EN * Coeficientul de neuniformitate se determină cu relańia: U n = d 60 /d 10 unde: d 60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităńii d 10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităńii Nota 1. Agregatele vor respecta şi condińia suplimentară privind conńinutul de granule alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare, de maxim 5%. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată, moi, friabile şi vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie să depăşească procentul de 5% din masa agregatului format din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. Nota 2. Pietrişurile concasate utilizate la execuńia stratului de uzură vor îndeplini cerinńele de calitate din tabelul 4.

14 14 Art.20. Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereńi despărńitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripńionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conńine. Se vor lua măsuri pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menńinerea unei umidităńi scăzute. Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităńii agregatelor naturale sunt conform din SR EN 933-2, pentru setul de site de bază + setul de site 2. Art. 22. Fiecare lot de material va fi însońit de declarańia de performanńă şi, după caz, certificat de conformitate, împreună cu rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat. Art.23. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 4, 5, 6 şi 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maximum: t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat; t pentru nisip natural şi nisip obńinut prin concasarea agregatelor de balastieră; t pentru cribluri; t pentru nisipul de concasare (obńinut prin concasarea agregatelor de carieră). SECłIUNEA 2 Filer Art. 24. Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă sau filerul de var stins, fiecare dintre acestea trebuind să corespundă prevederilor SR EN sau STAS 539. Art.25. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi însońit de declarańia de performanńă şi după caz, certificatul de conformitate împreună cu rapoartele de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t. Art.26. Este interzisă utilizarea ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi decât cele precizate la art. 24. Art.27. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. SECłIUNEA 3 LianŃi Art.28. LianŃii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt: - bitum de clasa 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN Anexa NaŃională NB şi art. 29 respectiv art. 30; - bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetrańie 25/55), clasa 4 (penetrańie 45/80) sau clasa 5 (penetrańie 40/100), conform SR EN Anexa NaŃională NB şi art. 30.

15 15 LianŃii se selectează în funcńie de penetrańie, în concordanńă cu zonele climatice din anexa A, şi anume: pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 sau 50/70 şi bitumurile modificate 25/55 sau 45/80 ; pentru zonele reci se utilizează bitumurile 50/70 sau70/100 şi bitumurile modificate 45/80 sau bitumul modificat 40/100 dar cu penetrańie mai mare de 70 (1/10 mm) ; pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 şi bitumuri modificate 45/80; Art.29. FaŃă de cerinńele specificate în SR EN Anexa NaŃională NB, şi SR EN Anexa NaŃională NB, bitumul trebuie să prezinte condińia suplimentară de ductilitate la 25 ºC (determinată conform SR 61): mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100; mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT 1) ; mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT 1) ; mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT 1) ; Art.30. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80% fańă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar, se aditivează cu agenńi de adezivitate. Art.31. Adezivitatea se determină obligatoriu atât prin metoda cantitativă descrisă în SR (cu spectrofotometrul) cât şi prin una dintre metodele calitative - conform SR EN sau normativ NE 022. Art.32. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, în conformitate cu specificańiile producătorului de bitum, respectiv specificańiile tehnice de depozitare ale stańiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în funcńie de specificańiile producătorului, astfel încât caracteristicile inińiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii. Art.33. Pentru amorsare se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR şi SR EN Art.34. La aprovizionare se vor verifica datele din declarańia de performanńă sau, după caz, certificatul de conformitate cu performanńele produsului şi se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi art. 33 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de: t. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment, t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment. SECłIUNEA 4 Aditivi Nota 1) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN şi SR EN

16 16 Art.35. În vederea atingerii performanńelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinńelor se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluańi în conformitate cu legislańia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugańi fie direct în bitum (de exemplu: agenńii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităńii) fie în mixtura asfaltică (de exemplu: fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.) Art.36. Conform SR EN art aditivul este un material component care poate fi adăugat în cantităńi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice. FaŃă de terminologia din SR EN , în acest normativ au fost considerańi aditivi şi produsele care se adaugă direct în bitum şi care nu modifică proprietăńile fundamentale ale acestuia. Art.37. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind aleşi în funcńie de realizarea cerinńelor de performanńă specificate. Art.38. Aditivii utilizańi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement tehnic european(ate) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan nańional, cum ar fi agrementul tehnic. C A P I T O L U L III Proiectarea mixturilor asfaltice. CondiŃii tehnice SECłIUNEA 1 CompoziŃia mixturilor asfaltice Art.39. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simplu, aditivat sau modificat) şi materialele granulare (agregate naturale şi filer). Art.40. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul 8. Tabelul 8. Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice 1. Mixtură asfaltică stabilizată MAS 2. Mixtură asfaltică poroasă MAP 3. Beton asfaltic rugos BAR Materiale utilizate Criblură sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer Criblură 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer Criblură: sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer

17 17 4. Beton asfaltic BA Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC Beton asfaltic deschis cu criblură BAD Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat BADPC Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat BADPS 9. Anrobat bituminos cu criblură AB Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS Criblură sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16; Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş concasat sort 4-8; 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Criblură sort 4-8; 8-16; Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş concasat sort 4-8; 8-16; Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş sort 4-8; 8-16; Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 Filer Criblură sort 4-8, 8-16, 16-31,5 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-31,5 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş sortat sort 4-8, 8-16, 16-31,5 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Art.41. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură şi la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporńie de maximum: 25% pentru mixturile asfaltice tip BA 50% pentru mixturile asfaltice tip BAD, BADPC, BADPS, AB, ABPC Pentru mixturile asfaltice tip ABPS, destinate stratului de bază, se foloseşte nisip natural sau amestec de nisip natural cu nisip de concasaj în proporńie variabilă, după caz. Art.42. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate sunt conform: tabelului 9 pentru mixturi asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzură, legătură şi bază; tabelului 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate. Art.43. Zonele granulometrice reprezentand limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor de agregate naturale şi filer sunt conform:

18 18 tabelului 10 pentru mixturile asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzură şi legătură, anrobatelor bituminoase pentru stratul de bază; tabelului 11- pentru mixturile asfaltice stabilizate; tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice poroase. Art.44. ConŃinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat Ńinând cont de recomandările din tabelul 13. În cazul în care, din studiul de reńetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului. Art.45. Limitele recomandate pentru conńinutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii conńinutului optim de liant, prezentate în tabelul 13 au în vedere o masă volumică medie a agregatelor de kg/m 3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conńinutului de bitum se calculează prin corecńia cu un coeficient a = 2.650/d, unde d este masa volumică reală (declarată de producător şi verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderată conform fracńiunilor utilizate la compozińie), în kg/m 3 şi se determină conform SR EN Art.46. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul normativ este conform tabelului 14, termenul filer în acest context reprezentând fracńiunea 0...0,1 mm. Art.47. În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferińi aditivi, aceştia se utilizează conform agrementelor tehnice şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. Art.48. Stabilirea compozińiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricańie se va face pe baza prevederilor acestui normativ. Dozajul va cuprinde obligatoriu: verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de încercare); procentul de participare al fiecărui component în amestecul total; validarea dozajului optim pe baza testelor inińiale de tip conform tabelului 28 nr. crt. 1. Art.49. Raportul de încercare pentru stabilirea compozińiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include rezultatele încercărilor efectuate conform art. 48, pentru cinci conńinuturi diferite de liant, repartizate de o parte şi de alta a conńinutului de liant recomandat în final, dar nu în afara limitelor conńinutului recomandat cu mai mult de 0,2. O nouă încercare de tip(studiu de dozaj) se realizează obligatoriu de fiecare dată când apare măcar una din situańiile următoare: schimbarea sursei de bitum sau a tipului de bitum, schimbarea sursei de agregate, schimbarea tipului mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.

19 19 Art.50. Validarea în producńie a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe stańie şi verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 28, nr. crt. 2.

20 20 Nr. crt. FracŃiuni de agregate naturale din amestecul total Tabelul 9 - Limitele procentelor de agregate şi filer Strat de uzură Strat de legătură BA12,5 BA16 BAR16 BAPC16 BAD20 BADPC20 BADPS20 Strat de bază AB31,5 ABPC31,5 ABPS31,5 1. Filer şi fracńiuni din nisipuri sub 0,1mm, % Filer şi nisip fracńiunea (0,1 4) mm, % DiferenŃa până la Cribluri cu dimensiunea peste 4mm, % Pietriş concasat cu dimensiunea peste 8mm, % Pietriş sortat cu dimensiunea peste 8mm, % Agregate naturale cu dimensiunea peste 4mm,% Tabelul 10 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice şi anrobate bituminoase Mărimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2, mm BA12,5 BA16; BAPC16 BAR16 treceri, % BAD20, BADPC20, BADPS20 AB31,5, ABPC31,5, ABPS31,5 31, , , ,

21 21 Tabelul 11- Limitele procentuale şi zonă granulometrică pentru mixturi asfaltice stabilizate Nr. Strat de uzură Caracteristica crt. MAS12,5 MAS16 1. FracŃiuni de agregate naturale din amestecul total 1.1. Filer şi fracńiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Filer şi nisip fracńiunea 0,1.4 mm, % DiferenŃa până la Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % Granulometrie Mărimea ochiului sitei, treceri, % , , , Tabelul 12 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP Site cu ochiuri pătrate, mm Treceri, % , Tipul stratului uzură(rulare) Tabelul 13 - ConŃinut recomandat de liant Tipul mixturii asfaltice ConŃinut de liant, min. % în mixtură MAS12,5 6,0 MAS16 5,9 BAR BA12,5 6.0 BA16 5,7 BAPC16 5,7 MAP16 4 legătura (binder) bază BAD20, BADPC20, BADPS20, AB31,5, ABPC31,5, ABPS31,5 4,2 4,0

22 Nr. crt. Tipul stratului 1. uzură (rulare) 2. legătura (binder) 22 Tabelul 14 Raportul filer-liant Tipul mixturii asfaltice Raport filer liant Betoane asfaltice rugoase 1,4...1,9 Betoane asfaltice BA12,5 1,1...2,3 BA16 1,4...2,3 Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,4..2,3 Mixtură asfaltică stabilizată MAS12,5 1,3...2,2 MAS16 1,7...2,4 Mixtură asfaltică poroasă 1,0...3,8 Betoane asfaltice deschise BAD20 BADPC20 BADPS20 1,0...2,1 3. bază Anrobat bituminos 0,8...3,0 SECłIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.51. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecńionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime ( încercări inińiale de tip ) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuńiei, precum şi din straturile îmbrăcăminńilor gata executate. Art.52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuńiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN Art.53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic şi anrobat bituminos trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 15, 16, 17 şi 18. Art.54. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN şi SR EN şi vor respecta condińiile din tabelul 15. AbsorbŃia de apă se determină conform metodei din Anexa B la acest normativ. Sensibilitatea la apă se determină conform SR EN , metoda A şi va respecta condińiile din tabelul 15 Nr. crt. Tabelul 15 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabilitate Indice de Raport S/I, AbsorbŃia Sensibilitate Tipul mixturii la 60 ºC, curgere, de apă, la apă, asfaltice min. KN, mm, KN/mm % vol. % 1. BA12,5; BA16; BAPC16 6, ,5...4,0 1,6 1,5...5, BAR16 8, ,5...4,0 2,1 2,0...6,

23 23 3. MAP16 8, ,5...4,0 2,1 - min BAD20, BADPC20, BADPS20, AB31,5, ABPC31,5, ABPS31,5 5, ,5...4,0 1,2 1,5...6, , ,5...4,0 1,6 1,5...6, Art.55. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 şi 20. Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele : RezistenŃa la deformańii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj) reprezentată prin: o Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN , metoda B; o Viteza de deformańie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete confecńionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN , dispozitiv mic în aer, procedeul B; RezistenŃa la oboseală, determinată conform SR EN , fie prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN ; Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN , anexa C; Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecńionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN Tabelul 16 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică pentru stratul de Nr. Caracteristică uzură / clasă tehnică crt. drum I-II III-IV 1. Caracteristici pe cilindrii confecńionańi la presa giratorie 1.1. Volum de goluri la 80 girańii, % max. 5,0 6, RezistenŃa la deformańii permanente (fluaj dinamic) - deformańia la 50 ºC, 300KPa şi impulsuri, µm/m, max. - viteza de deformańie la 50 ºC, 300KPa şi impulsuri, µm/m/ciclu, max , ,0

24 Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, min Caracteristici pe plăci confecńionate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte 2.1 RezistenŃa la deformańii permanente, 60 ºC (ornieraj) - Viteza de deformańie la ornieraj, mm/1000 cicluri, max. - Adâncimea făgaşului, % din grosimea inińială a probei, max ,0 0,5 7,0 Tabelul 17 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică pentru stratul de Nr. Caracteristică legătură/ clasă tehnică crt. drum I-II III-IV 1. Caracteristici pe cilindrii confecńionańi la presa giratorie 1.1. Volum de goluri, la 120 girańii,% maxim 9,5 10, RezistenŃa la deformańii permanente (fluaj dinamic) - deformańia la 40 ºC, 200KPa şi impulsuri, µm/m, max. - viteza de deformańie la 40 ºC, 200KPa şi impulsuri, µm/m/ciclu, max , Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, min RezistenŃa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 15 0 C RezistenŃa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice ε , min ,0 Tabelul 18 Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică pentru stratul de Nr. Caracteristică bază/ clasă tehnică crt. drum I-II III-IV 1. Caracteristici pe cilindrii confecńionańi la presa giratorie 1.1. Volum de goluri, la 120 girańii,% maxim 7,5 8, RezistenŃa la deformańii permanente (fluaj dinamic) - deformańia la 40 ºC, 200KPa şi impulsuri, µm/m, maxim - viteza de deformańie la 40 ºC, 200KPa şi impulsuri, µm/m/ciclu, maxim , Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, minim RezistenŃa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 15 0 C RezistenŃa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice ε , minim ,0

25 25 Nota: Valorile modulilor de rigiditate determinańi în laborator, prevăzuńi în tabelele 16, 17 şi 18, sunt stabilińi ca nivel de performanńă minimală pentru mixturile analizate şi nu sunt identici cu valorile modulilor de elasticitate dinamică utilizańi la dimensionarea sistemelor rutiere conform Normativului PD 177 Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide ( metoda analitică ). Art.56. În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini condińiile din tabelele 16 şi 19. Art.57. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confecńiona conform specificańiilor SR EN prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN Sensibilitatea la apă se determină conform SR EN , metoda A. Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN Tabel 19 Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Nr. crt. Caracteristica MAS 12,5 MAS 16 1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % Volum de goluri umplut cu bitum, % Test Shellenberg, %, max. 0,2 4 Sensibilitate la apă, % min. 80 Art.58. În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură poroasă, aceasta va îndeplini condińiile din tabelele 15 şi 20. Tabel 20 Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Nr. crt. Caracteristica MAP 16 1 Volum de goluri la 80 girańii, %, min Volum de goluri pe cilindri Marshall, %, min Pierdere de material, SR EN %, max. 30 SECłIUNEA 3 Caracteristicile straturilor gata executate Art.59. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: - gradul de compactare, şi absorbńia de apă - rezistenńa la deformańii permanente - elementele geometrice ale stratului executat - caracteristicile suprafeńei îmbrăcăminńilor bituminoase executate.

26 26 Gradul de compactare, şi absorbńia de apă Art.60. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică, prelevată de la aşternere, sau din aceeaşi mixtură provenită din carote. Notă: Densitatea aparentă se determină conform SR EN Epruvetele Marshall se vor confecńiona conform specificańiilor SR EN pentru toate tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul normativ, cu excepńia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei. Art.61. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători în situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate. Art.62. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităńii aparente şi a absorbńiei de apă pe plăcuńe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm, netulburate. Art.63. CondiŃiile tehnice pentru absorbńia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21. Tabelul 21 Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Nr. Crt. Tipul stratului AbsorbŃie de apă*, % vol. Grad de compactare, %, min. 1. Mixtură asfaltică stabilizată: MAS12,5 ; MAS Beton asfaltic rugos: BAR Mixtură asfaltică poroasă: MAP Beton asfaltic: BA12,5; BA16; BAPC Beton asfaltic deschis: BAD20; BADPC20; BADPS20 ; Anrobat bituminos: AB31,5; ABPC31,5; ABPS31, RezistenŃa la deformańii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art.64. RezistenŃa la deformańii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minimum două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puńin două zile după aşternere. Art.65. RezistenŃa la deformańii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformańie la ornieraj şi adâncimea făgaşului, la temperatura de 60 ºC, conform SR EN Valorile admisibile, în funcńie de trafic, sunt prezentate în tabelul 16. Elemente geometrice

NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ

NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ NORMATIV MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ 2 C U P R I N S CAP. I. GENERALITĂłI SECłIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi

Διαβάστε περισσότερα

PROIECT. NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605

PROIECT. NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605 PROIECT NORMATIV PRIVIND MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ, indicativ AND 605 2 C U P R I N S CAP. I. GENERALITĂŢI SECŢIUNEA 1. Obiect,

Διαβάστε περισσότερα

REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD.

REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. REGLEMENTAREA TEHNICĂ NORMATIV PRIVIND MIXTURILE ASFALTICE EXECUTATE LA CALD. CONDIȚII TEHNICE DE PROIECTARE, PREPARARE ȘI PUNERE ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE. Indicativ AND 605-2016 1 C A P I T O L

Διαβάστε περισσότερα

DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV

DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV DOCUMENTAŢIE LUCRĂRI DE REPARAŢII STRADA REPUBLICII, ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEŢUL BRAŞOV BENEFICIAR : ORAŞUL RÂŞNOV, JUDEȚUL BRAȘOV Memoriu Tehnic Lucrări de reparaţii Str. Republicii, Oraşul Râşnov, MEMORIU

Διαβάστε περισσότερα

10. Mixturi asfaltice stocabile utilizate la rece pentru repararea îmbrăcăminţilor bituminoase Generalităţi

10. Mixturi asfaltice stocabile utilizate la rece pentru repararea îmbrăcăminţilor bituminoase Generalităţi ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE BITUMINOASE CUPRINS 1. Generalităţi. Definiţii. Clasificare 3 2. Mixturi asfaltice 5 2.1. Generalităţi. Tipuri de mixturi asfaltice 5 2.2. Elaborarea dozajelor pentru mixturi asfaltice

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

CATALOG DE SOLUŢII DE RANFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PENTRU SARCINA DE 115 kn PE OSIA SIMPLĂ

CATALOG DE SOLUŢII DE RANFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PENTRU SARCINA DE 115 kn PE OSIA SIMPLĂ Compania aţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere REVIZUIRE ORMATIV AD 571 CATALOG DE SOLUŢII DE RAFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PETRU SARCIA DE 115 k PE OSIA SIMPLĂ REDACTAREA

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL

FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S GENERALITATI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART.2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM KM

DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM KM C.N.A.D.N.R. S.A. DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE PENTRU ACHIZIŢIA LUCRARILOR DE COVOR ASFALTIC PE DN 11 KM 91+000 KM 102+000 LICITATIE DESCHISA 2007 CAIET DE SARCINI

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD )

PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD ) PROIECT NORMATIV PENTRU EXECUŢIA STRATURILOR RUTIERE DIN BETOANE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ, Indicativ CD 147 (revizuire CD 147-2002) CUPRINS Pagina I.Principii generale 3 1.1. Obiect şi domeniu

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Proprietăţile pulberilor metalice

Proprietăţile pulberilor metalice 3 Proprietăţile pulberilor metalice Pulberea reprezintă principala componentă din materia primă folosită la elaborarea pieselor prin tehnologia M.P. (alături de aditivi, lubrefianţi, etc.) Pulberea se

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR

3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR 3. SUPRASTRUCTURA DRUMURILOR Activitatea practică de construcţie, modernizare şi întreţinere a drumurilor preconizează utilizarea unor materiale de calitate care să fie procurate, pe cât posibil, din apropierea

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz:

Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: - Combinaţia (gruparea) caracteristică; - Combinaţia (gruparea)

Διαβάστε περισσότερα

1. MATERIALE PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE TERESTRE

1. MATERIALE PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE TERESTRE 1. MATERIALE PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE TERESTRE La construcţia, reabilitarea şi întreţinerea căilor de comunicaţie terestre se utilizează mari cantităţi de materiale de masă (pământ, agregate naturale,

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE. Centrul de Studii Tehnice și Informatică CESTRIN

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE. Centrul de Studii Tehnice și Informatică CESTRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE Centrul de Studii Tehnice și Informatică CESTRIN Prezentarea generică a activităților și dotării tehnice - 2017 - CESTRIN este o unitate tehnică

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

NORMATIV PENTRU EVALUAREA IN-SITU A REZISTENłEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI DIN CONSTRUCłIILE EXISTENTE. EXEMPLE DE APLICARE. Faza 2: Redactarea a-ii-a

NORMATIV PENTRU EVALUAREA IN-SITU A REZISTENłEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI DIN CONSTRUCłIILE EXISTENTE. EXEMPLE DE APLICARE. Faza 2: Redactarea a-ii-a NORMATIV PENTRU EVALUAREA IN-SITU A REZISTENłEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI DIN CONSTRUCłIILE EXISTENTE. EXEMPLE DE APLICARE Faza 2: Redactarea a-ii-a Decembrie 2013 1 CUPRINS 1. Obiect şi domeniu de aplicare

Διαβάστε περισσότερα

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

FEPA ROBINET CU AC TIP RA P ROINT U TIP R Produsele se incadreaza in categoria accesoriilor pentru reglarea presiunii si respecta cerintele esentiale referitoare la asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente sub presiune

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON

NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT. PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON indicativ NE 012/2 CUPRINS 1. Domeniu de aplicare

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21 Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de

Διαβάστε περισσότερα

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

PROCEDURĂ DE MĂSURARE LEGALĂ VERIFICĂRI PRIN MĂSURARE ŞI ANALIZĂ STATISTICĂ A LOTURILOR PREAMBALATE I. DISPOZIŢII GENERALE

PROCEDURĂ DE MĂSURARE LEGALĂ VERIFICĂRI PRIN MĂSURARE ŞI ANALIZĂ STATISTICĂ A LOTURILOR PREAMBALATE I. DISPOZIŢII GENERALE PROCEDURĂ DE MĂSURARE LEGALĂ VERIFICĂRI PRIN MĂSURARE ŞI ANALIZĂ STATISTICĂ A LOTURILOR PREAMBALATE I. DISPOZIŢII GENERALE. Prezenta procedură de măsurare legală stabileşte modul de efectuare a verificărilor

Διαβάστε περισσότερα

Ghid de proiectare pentru controlul fisurării elementelor masive şi pereńilor structurali de beton armat datorită contracńiei împiedicate

Ghid de proiectare pentru controlul fisurării elementelor masive şi pereńilor structurali de beton armat datorită contracńiei împiedicate CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINłIFICĂ, TRANSFER TEHNOLOGIC ŞI IMPLEMENTARE INVENłII Ghid de proiectare pentru controlul fisurării elementelor masive şi pereńilor structurali de beton armat datorită contracńiei

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE RIGIDE

ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE RIGIDE ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE RIGIDE CUPRINS 1. Consideraţii generale asupra îmbrăcăminţilor rutiere rigide 3 1.1. Evoluţia îmbrăcăminţilor rutiere rigide 4 1.2. Avantajele şi dezavantajele îmbrăcăminţilor rutiere

Διαβάστε περισσότερα

FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1

FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1 FIŞE DE LUCRU ANALIZE DE LABORATOR PENTRU MODUL 1 1 FIŞA DE LUCRU NR.1 Să se aprecieze calitatea senzorială a unei probe de seminţe oleaginoase folosindu-se scara de punctaj de 0..5 puncte din fişa de

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor

Διαβάστε περισσότερα

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI .4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU

LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU. Tematica lucrării.. Regimul termic tranzitoriu într-un anumit punct din bobină... Determinarea repartiţiei experimentale

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα