Programul B. Formatori de profesori evaluatori de competenţe profesionale PORTOFOLIU COLEGIUL TEHNIC VASILE PÂRVAN

Transcript

1 Programul B Formatori de profesori evaluatori de competenţe profesionale PORTOFOLIU Nume și prenume: Șandru Andra Școala: COLEGIUL TEHNIC VASILE PÂRVAN Localitatea: Constanța Grupa 2 Grupa: 2

2 A. Secțiunea I Planificarea unui modul/temă. Suport de curs pentru modulul/tema respectiva Agenda secvenţei formării. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe Planificarea evaluării finale Chestionar de evaluare a programului B. Secțiunea II Planificarea probei practice* 8. Prezentare PowerPoint, suportul în realizarea activităților probei practice 9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică 10. Proiectarea unei activităţi de formare 11. Poster cu regulile de desfăţurare a cursului/secvenței de formare 12. Formular de feedback rapid (sub forma de poster, chestionar etc) 13. Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice cu motivarea/argumentarea minimală a alegerii

3 PROGRAM DE FORMARE PROFESOR-EVALUATOR DE COMPETENȚE PROFESIONALE Obiectivul general : Formarea cadrelor didactice de specialitate cu competente dezvoltateîn domeniul evaluării competențelor profesionale Obiective specifice: să se dezvolte competente ale profesorilor privind: planificarea si proiectarea proceselor de evaluare a competențelor profesionale ale elevilor realizarea de itemi care să asigure validitatea și fidelitatea instrumentelor de evaluare oferirea de feedback constructiv în urma unui proces de evaluare Grup țintă: Profesori de specialitate din IPT Rezultate anticipate 30 profesori cu competențe dezvoltate în domeniul evaluării de competențe profesionale 3 portofolii model (pentru fiecare specialitate un portofoliu) din cadrul comisiilor metodice conținând documente specifice evaluării competențelor profesionale Competențe vizate După parcurgerea acestui program formabilii vor fi capabili să: Să aplice eficace legislația referitoare la evaluarea competențelor profesionale să aleagă metodele de evaluare adecvată obiectivelor evaluării Să proiecteze un proces de evaluare Să realizeze instrumente de evaluare adecvate metodologiei proiectate Să realizeze procesul de evaluare Să comunice rezultatele evaluării (feedback) 1

4 Module de pregătire pentru programul de formare Profesor-evaluator de competențe profesionale Număr total de ore: 32 Număr de credite: 8 Unități de competență Proiectarea evaluării Organizarea evaluării Asigurarea calității procesului de evaluare Module Număr ore Modulul I Evaluarea-parte integrantă a strategiei didactice Modulul II Proiectarea si organizarea evaluării în ÎPT Modulul III Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT Proiectarea programului de formare: Profesor-evaluator de competențe profesionale Elemente de competență 1.Definirea obiectivelor evaluării Conținuturi Metode de formare Prezentarea generală a programului de formare -prezentarea Evaluarea elevilor din unitățile IPT -discuțiile - Evaluarea școlară-concepte, definiții, strategii, etape -documentația scrisă - Interdependența competențe - evaluare - Legislația privind evaluarea în sistemul de educație și formare profesională din România Resurse Evaluare Resurse financiare: Taxa de curs Resurse materiale: Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Chestionare SPP Resurse umane: Formatorii Inspectorii școlari de specialitate Formabilii Observare+ Fișă de observare pentru evaluarea implicării în activitățile pe parcurs 2

5 2. Proiectarea activităților de evaluare - Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultatele învățării - Planul de evaluare - Situații de culegere a informațiilor. Resurse (materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării - Pregătirea candidaților în vederea evaluării - Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire, analiza acestora - Instrumente de evaluare - Probele orale - Probele practice - Probele scrise - Testul docimologic - Tipuri de teste - Caracteristicile testului - Etapele elaborării unui test - Matricea de specificații Realizarea itemilor obiectivi - Realizare a itemilorsemiobiectivi si a baremului de corectare si notare - Realizare a itemilor subiectivi si a baremului de corectare si notare - Elaborarea testelor de evaluare - Structura testelor de evaluare - Factori perturbatori ai evaluării - Valorificarea rezultatelor evaluării - Feedback-ul constructiv -Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor de evaluare -prezentarea - discuțiile -studiul de caz -simularea -dezbatere -exercițiul -joc de rol Resurse financiare:taxa de curs Resurse materiale: Flip-chart Computer Videoproiector Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Fișe de lucru Fișa activității -Observare -Fișă de observare -Probe practice Resurse umane: Formatorii Formabilii 3

6 Alocarea numărului de ore în cadrul programului de formare:profesor evaluator de competențe profesionale Număr total de ore: 32 Modulul Număr total de ore 4 Teorie 1 Număr ore alocat Aplicații practice 2 Evaluare 1 Modulul I Evaluarea-parte integrantă a strategiei didactice Modulul II Proiectarea si organizarea evaluării în ÎPT Modulul III Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT

7 Grupul țintă. Resurse disponibile GRUPUL ȚINTĂ Profilul grupului: Număr- 30 cadre didactice Vârsta:7% ani,15% ani, 73% ani,5% ani Sex:82% femei Mediu urban: 75% Absolvenți de facultate:85% Grade didactice: 21% cu definitivat, 48% cu gr, didactic II,31% gradul didactic I Funcții ocupate: 85% profesori calificați, 15% maiștrii instructori Domeniile din care fac parte calificările pentru care se pregătesc elevii: 17%-mecanică, 24%-protecția mediului, 22%-chimie industrială,37% fabricarea produselor din lemn Cursuri de formare în domeniul evaluării: 48% fără cursuri de formare,50% cursuri de formare prin CCD,2%-cursuri de formare evaluator de competențe profesionale Experiență în evaluare: 86%-evaluatori pentru certificarea competențelor profesionale, 4%-evaluatori în comisii de bacalaureat,8%-autori subiecte pentru concursuri școlare,2% autori subiecte examene de ocupare a posturilor didactice Experiență utilizare TIC-78% Competențe personale în domeniul evaluării Aprecierea competențelor: -85% foarte bine -15% bine -85% declară că părinții și elevii sunt mulțumiți de evaluările realizate Cauze pentru procese de evaluare mai puțin reușite: dezinteresul elevilor, neimplcarea părinților,lipsa resurselor Metode/instrumente de evaluare folosite:proba scrisă/test scris,proba orală,proba practică, referat Motivație și așteptări -motivațiaprincipală- 85% dezvoltarea profesională,15% completarea portofoliilor -Nevoi principale de formare:72% realizarea și aplicarea instrumentelor de evaluare, 15%asigurarea calității instrumentelor,8% valorificarea rezultatelor evaluării, 7 % feed-back constructiv -utilitatea competențelor:100% pentru activitatea didactică curentă Sugestii:80% aplicații practice utile, 10% exemple de bună practică,10% noutăți în domeniul evaluării Resurse disponibile Loc de desfășurare: 2 săli cu 30 locuri, cu conexiune la Internet 5

8 Resurse umane: Formator 1- cursuri de formare formarea formatorilor IDRU, evaluator de competențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionale CNDIPT Experiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare, evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare a posturilor/catedrelor vacante Calități-experientă autor subiecte, tact, bun comunicator Punte slabe: timiditate Formator 2-cursuri de formare formarea formatorilor IDRU, evaluator de competențe profesionale, formator profesor evaluator de competențe profesionale CNDIPT Experiență în domeniu- autor subiecte examene de bacalaureat, concursuri școlare, evaluator competențe profesionale, subiecte pentru examene de ocupare a posturilor/catedrelor vacante Calități-experientă autor subiecte Punte slabe: uneori comunicare deficitară, managementul timpului deficitar Participanți la formare:30 Resurse materiale -sălile de curs au 30 locuri, 30 măsuțe fixe pentru calculatoare, 30 scune cu suport pentru scris Videoproiector Laptop Flipchart Suport de curs și materiale pentru cursanți Imprimantă Scanner Site-ul cursului Resurse de timp 32 ore pentru formare 6

9 PLANIFICAREA MODULULUI Modulul II Proiectarea și organizarea evaluării în IPT Număr total de ore:8 Tema Obiective Metode de formare Metode de evaluare-tipuri, alegere,corelare cu rezultatele învățării - să aleagă metodele de evaluare adecvată obiectivelor evaluării -prezentarea -discuțiile Planul de evaluare - să proiecteze evaluarea în corelare cu planificarea rezultatelor învățării - să stabilească instrumentele de evaluare pentru: evaluare inițială, formativă, sumativă -prezentarea - discuțiile -studiul de caz -dezbatere -exercițiul Data/timp teorie Aplicațiip ractice 30 min 1 oră 45 min 2 ore Loc/forma de desfășurare Sala curs 1 Resurse Resurse materiale: Flip-chart Computer Videoproiector Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Sala de curs 1 Resurse materiale: Computer Videoproiector Prezentări PowerPoint Site-ul cursului Suport de curs Fișe de lucru Fișa activității Evaluare Formator Observare Fișă de observare Formator 1 Observare Fișă de observare Probă practică Fișă de observare Formator 1 Formator 2

10 SUPORT DE CURS PROFESORULEVALUATOR DE COMPETENȚE Suportul de curs a fost realizat utilizându-se materialele puse la dispoziție în cadrul Programelor A și B -Proiectul Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale -Contract POSDRU 57/1.3/S/30768

11 Evaluarea școlară reprezintă o acţiune complexă, integrată în activitatea didactică (de predare învăţare-evaluare)princorelareaoperaţiilordidacticedemăsurareşiapreciere, prognoza,cuscopautoreglatorla nivelul Putemspunecă,obiectiveledeevaluaresuntobiectiveleavândacelgraddespecificitate care careasigurădiagnoza,cudecizia,care implică procesuluişialsistemuluideînvăţământ. permiteomăsurareeducaţionalăcaracterizatăprintr-ungradsuficientdeobiectivitate pentruafivalidăşifidelă,deoareceacestlucru sefacepebazaaprecierii,cuajutorulunui instrumentde evaluareacomportamentuluiobservabilalceluievaluat,aflatînsituaţiade evaluare saudeexaminare. Înformulareaobiectivuluideevaluaretrebuiesăseparcurgăetapele următoare: săse identifice,comportamentulvizat,pecareelevultrebuiesă-ldemonstreze; săse identificecuclaritatecondiţiileimportanteîncarecomportamentulsepoate produce,saupoatedeveni vizibil,măsurabil; săseprecizezeunnivelalperformanţeiacceptabile,prin enunţareaunuicriteriude reuşitădirectmăsurabil. Conceptulde strategiedeevaluaredesemnează o realitatecare,din perspective procesuluicaresedesfăşoară înclasă, este o parte component integrantă,vitală prin funcţia sa determinant reglatoare, aprocesului de instruire. Prin dimensiunile sale tehnice", specializate, orientate spre un scop de evaluare clar stability şi făcut transparent, strategia de evaluare adoptată potenţează procesul educaţional în direcţia dorită de cel care o proiectează şi o aplică (Radu,I.T.,(2000),Evaluareaînprocesuldidactic). Perfecţiunea oricăreiaprecieri se naşte din concordanţa modalităţilor de realizarecuţelurilepropuse(obiectivelevizate).deaceea,primaîntrebarecareseimpuneînelaborare auneistrategiideevaluareestenuce evaluăm,nicicum evaluăm,cidece evaluăm.iarderăspunsullaaceastăîntrebare,depindrăspunsurilelaîntrebările:ce?când? cum? princemijloace?pecebază?etc. Etapeleprincipalealeevaluarii Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei operaţii principale menționate în modulul precedent: 1. măsurarea,cuantificarearezultatelorşcolareprinprocedeespecifice,utilizând

12 instrumente adecvate scopului urmărit (probe scrise/orale/practice, proiecte, portofoliietc), stabilindu-seorelaţiefuncţionalăîntreunansambludesimboluri (cifre,litere)şiunansambludefenomeneşiobiecte,conformunorcaracteristici pecareacestealeposedă"(i.t.radu,2000,p.26); apreciereaacestorrezultatepebazaraportăriilorlaunsistemdevalori,aunor 2. criteriiunitare(baremedecorectareşinotare,descriptorideperformanţă etc), emiţându-seojudecatădevaloare; 3. formularea concluziilor prin raportarea la scala de notare şi adoptarea deciziiloreducaţionaleadecvateînurmainterpretăriirezultatelorobţinute. Se constata asfel evoluțiaelevilor peparcursulprocesului,cașipentrustimulareaactivitățiloracestoraestenecesară evaluarealorlainceputulactivității,peparcursulșilafinalulacesteia.acestitimpidefinesc treistrategiideevaluarecaresedistingprinmodulde Celetreitipuridestrategiicare trebuiesă integrareînprocesuldeînvățământ, fieprezenteînactivitateaoricăruicadrudidactic evaluatorsunt:, evaluareaințială, evaluareaformativă evaluareasumativă,cumulative Evaluarea inițială mai este numită și răul necesar. Se realizează la începutul unui program de instruire și nu are rol de control ci este diagnostică și stimulantă indicând planul care trebuie urmat în procesul de instruire. Principalulscopaloricăreiacţiunideevaluareformativăesteceldeaoptimizaanumite etapeale procesuluieducaţional,prin analiza feedback-uluiprodus. Principalul scop al oricărei acţiuni de evaluare sumativă este cel de a evidenţia efectele,eficienţa,rezultateleglobalealeprocesuluieducaţional,aflatîntr-unmomentdefinal saunecesitândo decizie de schimbare. Atâtpentrustrategiaevaluăriiformative,câtşipentruceaaevaluăriisumative,punctul cheieîlreprezintădeciziaasupramomentuluiîncarearelocevaluareareală:aceasta trebuiesă permităevidenţierea,prin tehnicileşimijloacelede evaluarepentrucares-aoptat,o schimbarerelevantă în ceea cepriveşte comportamentul, rezultatele, atitudinile etc. celorevaluaţi. Activitatea practică 1 Interdependenţa competenţe evaluare

13 Elementele unei competenţe Competența face obiectul unor numeroase studii în încercarea de a identifica și descrie elemntele de structură și funcțiile ei. Definițiile formulate de-a lungul timpului, reflectând evoluția înțelegerii noțiunii, fiind din ce în ce mai complete, detaliate însoțite de argumente solide. Competenţa este capacitatea de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini personale, sociale şi/sau metodologice, în situaţii de muncă sau de studiu şi în dezvoltarea personală şi profesională. În contextul Cadrului European al Calificărilor, competenţa este descrisă în termeni de responsabilitate şi autonomie. Compentenţa nu se limitează elementelor cognitive (implicând utilizarea aspectelor teoretice, concepte sau cunostinţe tacite), ci cuprinde aspecte funcţionale (implicând abilităţile tehnice), precum şi atributele interpersonale (ex., abilităţi sociale sau organizaţionale) şi valorile etice. (CEDEFOP 2004, EC). În Legea educație naționale competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Competenţele se pot grupa după cum urmează: competenţe cognitive ce vizează utilizarea teoriei şi a conceptelor, precum şi a capacităţilor de cunoaştere dobândite prin experienţă; competenţe funcţionale (deprinderi sau capacităţi de utilizare a cunoştinţelor într-o situaţie de muncă dată); sunt acele competenţe pe care o persoană trebuie să le aibă atunci cand acţioneaza într-un anumit domeniu de activitate, context de invăţare sau activitate socială; competente personale ce vizează capacitatea adoptarii unei atitudini şi/sau comportament adecvat într-o situaţie particulară; competente etice care presupun demonstrarea anumitor valori personale şi profesionale. Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii

14 descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare. Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, a transfera şi a combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional/de pregătire profesională. Aşadar, competenţa profesională presupune îmbinarea şi utilizarea armonioasă a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă. Pentru a putea înţelege mai bine această definiţie, iată pe scurt ce reprezintă fiecare dintre aceşti termeni: Cunoştintele sunt acele informaţii pe care deţinătorul unui post trebuie să le aibă pentru a înţelege mai bine ceea ce trebuie să facă (know-how). De exemplu, un specialist în design interior trebuie sa aibă cunoştinţe de psihologie a consumatorului, dar şi cunoştinţe privind tehnicile de amenajare a interioarelor, estetică, arhitectura interioară; un electrician auto trebuie să aibă cunoştinţe de electronică şi de mecanică,funcţionare a componentelor electice. Cunoştinţele sunt nuanţate de experienţele şi cunoştinţele anterioare, dar şi de calitatea şi accesibilitatea informaţiilor. Deprinderile reprezintă o componentă automatizată a activităţii umane, care se realizează cu un efort conştient minim sau foarte mic, prin care se facilitează desfăşurarea activităţii spontan şi rapid; deprinderile se formează prin exerciţiu, prin repetare şi exersare, în urma carora se formează un stereotip dinamic. Mişcările care se repetă foarte frecvent şi care se exersează foarte mult (de exemplu, scrisul şi cititul sunt deprinderi automatizate). Există şi deprinderi mai complexe, care necesită exerciţiu îndelungat, cum ar fi condusul maşinii: la inceput necesită un timp mai mare de învăţare, ulterior devenind un automatism. Operarea pe calculator sau învăţarea limbilor straine sunt tot deprinderi mai complexe. Atitudinea reprezintă modalitatea constantă de raportare la anumite aspecte ale vieţii sociale sau la propria persoană prin care se orientează şi se evaluează comportamentul unei persoane. Atitudinea este un mod constant de a reacţiona la diferite situaţii, prin care o persoana se orientează selectiv şi preferenţial. De exemplu, atitudinea faţă de oameni poate fi de bunăvoinţă, de autoritate, de superioritate, de dominare sau de încurajare.atitudinea faţă de muncă poate fi de seriozitate, responsabilitate, implicare, superficialitate, indiferenţă etc.

15 Standard de pregătire profesională În educația și formarea profesională, standardul reprezintă un document aprobat de un organism competent, realizat cu respectarea unor criterii precise, care definește, pentru contexte date, reguli de urmat sau rezultatele care trebuie obținute (ISO, Cedefop). Conform art. 33 al Legii educației naționale pregătirea prin învăţământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale. Prin urmare calificările profesionale pentru care se asigură pentru formarea profesională iniţială sunt descrise prin standarde de pregătire profesională. Programele de formare profesională continuă a adulților se raportează la standardele ocupaţionale sau, în lipsa acestora, la standardele de pregătire profesională. Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unităţi de competenţe, prin care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia. Standardul de pregătire profesională cuprinde: Denumirea calificării, aşa cum se regăseşte în Hotărârea de Guvern de aprobare a nomenclatoarelor calificărilor pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar; Nivelul de calificare. Nivelurile de calificare ce pot fi dobândite prin învăţământ profesional şi tehnic sunt: 2, 3, 3 avansat, corespunzătoare nivelurilor 2, 3, 4 şi5 EQF. Descrierea meseriei. În câteva fraze este prezentat specificul activităţilor reprezentative pentru calificare. Lista unităţilor de competenţe care compun calificarea şi numărul de credite alocat fiecăreia dintre ele. Unităţile de competenţe reprezintă un set coerent şi explicit de competenţe. Competenţele descriu acele lucruri pe care elevul trebuie să le ştie, să le înţeleagă sau pe care să fie capabil să le realizaze la sfârşitul unui proces de educaţie şi de formare profesională, rezultate ale învăţării. Lista unităţilor de competenţe este organizată după cum urmează:

16 1. Competenţe cheie. Unităţile de competenţe cheie se referă la competenţe transferabile, pentru a sprijini integrarea pe piaţa forţei de muncă, precum şi includerea socială. 2. Competenţe tehnice generale. Unităţile de competenţă tehnice generale au în vedere competenţele care vizează cunoştinţe privind principiile şi contextul precum şi practicile uzuale care se află la baza mai multor calificări. Sunt comune mai multor calificări din domeniul formării profesionale. 3. Competenţe tehnice specializate. Unităţile de competenţă tehnice specializate cuprind competenţele specifice legate de calificarea respectivă. Descrierea unităţilor de competenţe cuprinde: Titlul unităţii de competenţe; Nivelul de calificare: o unitate de competență poate avea unul dintre nivelurile: 1, 2, 3, 3 avansat, corespunzatoare nivelurilor 2, 3, 4, 5 EQF. Celelalte niveluri din cele 5 niveluri existente în prezent în România sunt asociate calificărilor dobândite prin învăţământul superior, corespunzatoare nivelurilor 6, 7, 8 EQF; Număr credite: Valoarea unitară de credit este acordată pentru unităţi de competenţe care sunt pretinse în mod rezonabil a fi obţinute de către elev în cadrul a 60 ore de învăţare. O unitate de competenţe poate avea între 0,5 şi 2 credite. Lista competenţelor Competenţele. Pentru fiecare competenţă sunt precizate: Descrierea competenţei: formulare scurtă şi concisă referitoare la ceea ce un elev trebuie să ştie, şi/sau să înţeleagă şi/sau să fie capabil să realizeze în urma învăţării. Criterii de performanţă: descrierea elementelor semnificative ale rezultatelor de succes, descriere formulată printr-o propoziţie de evaluare, care permite efectuarea unei aprecieri în ceea ce priveşte realizarea sau nerealizarea de către elevi a competenţei; Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă (condiţii de aplicabilitate): specificaţii privind diferitele situaţii şi contexte în care vor fi aplicate criteriile de performanţă; Probe de evaluare: precizări privind tipul de probe care pun în evidenţă şi demonstrează îndeplinirea competenţei. În Cadrul Naţional al Calificǎrilor (CNC), document aflat în procedura de adoptare,

17 fiecare nivel de calificare este descris și corelat nivelurilor de calificare prevăzute Cadrul European al Calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții(eqf/cec). Fiecare nivel este descris printr-o apreciere calitativǎ: descriptorul de nivel. Aceşti descriptori se referǎ la aspecte precum complexitatea sarcinilor de lucru şi autonomia lucrǎtorilor calificaţi la acel nivel specific. DE REŢINUT! În România prin învățământul profesional și tehnic pot fi dobândite numai calificările aprobate prin Hotărâre a Guvernului. În acest moment este în vigoare HG nr. 866 din Fiecarea calificare profesională este descrisă de un standard de pregătire profesională. Standardul de pregătire profesională este un document structurat pe unităţi de competenţe, prin care se descrie în termeni de rezultate ale învăţării ceea ce un participant la un program de pregătire trebuie să demonstreze la finalul acestuia. Structura standardelor de pregătire profesională este aceeași pentru oricare calificare. În învățământul preuiversitar pot fi dobândite calificări profesionale de nivel de calificare 2, 3 și 3 avansat. Descrierea nivelurilor de calificare este cea din tabelul următor. Descriptori ai nivelurilor de calificare Nivelde Calificare Nivel2de calificare (3EQF) Nivel3de calificare (4EQF) Nivel3 avansatde calificare (5EQF) Descriptoripentruniveluldecalificare CunoştinŃefaptice,cunoaştereaunorprincipii,proceseşiconceptegeneraledintr-undomeniudemuncăsau destudiu OgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruexecutareasarcinilorşirezolvareaproblemelorprin selectareaşiaplicareademetode, instrumente, materialeşiinformańiidebază AsumarearesponsabilităŃiipentruexecutareasarcinilorîntr-unanumitdomeniudemuncăsaude studiuadaptareapropriuluicomportament la circumstanńe pentrurezolvareaproblemelor CunoştinŃefapticeşiteoreticeîn contextelargi,în cadrulunuidomeniudemuncăsau studiu OgamădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentrugăsireadesoluŃii laproblemespecifice, într-undomeniu demuncăsaustudiu Auto-gestionarecuajutorulunorindicaŃiiîn generalprevizibileîncadrulsituańiilordemuncăsaudestudiu,dar caresepotschimba. SupraveghereaactivităŃiiderutinăaaltorpersoane,preluândoanumităresponsabilitatepentruevaluareaşi îmbunătăńireaactivităńilordemuncăsaudestudiu. CunoştinŃefaptice şi teoretice cuprinzătoare, specializate, într-un domeniude muncă sau destudiuşi conştientizarealimitelorcunoştinńelorrespective OgamăamplădeabilităŃicognitiveşipracticenecesarepentruconcepereadesoluŃiicreativela problemeabstracte GestionareaşisupraveghereaînsituaŃiidemuncăsaudestudiu,în careschimbările suntimprevizibile.revizuireaşidezvoltareaperformanńelorpropriişialealtora *ConformCadrului EuropeanalCalificărilorpentruînvățareapetotparcursulvieții.În exemplul următor se prezintă o modalitate de abordare a rezultatelor învățării prevăzute de standardul unei calificări. Exemplu. Cerințelestandarduluipentrudouărezultatealeînvăţării Rezultat:Facegăuriîn lemn Criteriideperformanţă: a)selecteazăuneltelecorespunzătoarepentruefectuareagăurilor

18 b)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomasinadegauritportabilă c)facegăuridedimensiuniexacteînlemnfolosindomaşinăde găurit d)respectăînpermanenţănormeletehnicedesiguranţăşideprotecţiamediului Rezultat:Citeşteşiinterpreteazădesene Criteriideperformanţă: a)citeşteinformaţiiledindesen,inclusiv tipuriledematerialeşidetaliilecomponentelor b) Interpreteazădimensiunileîn limitele câmpului de toleranță admis c)interpreteazăşiutilizeazăcorectscaradesenului Celedouărezultatedemaisuspotficombinatepentrua fiincluseîntr-osingurăactivitate deevaluarecomună,culistadeverificareacriteriilordeperformanţă(evaluare)acoperind toatecriteriiledeperformanţă. Exemplupracticdeinstrumentdeevaluare pentrurezultateleînvăţăriidinsituaţiademaisus. Evaluarearezultatelorînvăţării: Facegăuriîn lemn Citeşteşiinterpreteazădesene 1.CiteştedesenulXşiidentifică: a. distanţadintreaşibînmm. b.distanţadintrec şidînmm c.dimensiunea găuriig d.tipuldematerialalpiesei 2.SelecteazăpiesaşifacegauraGînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăspecificate,folosindomasinadega uritportabilă. 3. FacegăurileHşi Kîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjeledetoleranţă specificate. 4.CiteştedesenullascarăYşiidentifică: a.distanţadintrem şinînmm. b.distanţadintrepşiqînmm c.dimensiunea găuriir d.tipuldematerialalpiesei 5.SelecteazăpiesaşifacegauraRînpunctulcorect,cuomarjădetoleranţăde+/-0,5mm, utilizândomaşinădegăurit. 6. FacegăurileS şi Tîn conformitate cudimensiunile, punctele şi marjelede toleranţă specificate. 7.Faceo gaură de 2mmîncelelaltedouăpiese.(U,V) 8.Îşiaminteştecă trebuiesălucrezeînpermanenţăîncondiţiidesiguranţăşiînconformitate cumarjeledetoleranţăspecificate. Schemadenotarepentrurezultateleînvăţăriidin situaţiademaisus. Criteriidenotare A.Criteriidenotarepentrufiecaretipdegaurăexecutată: Utilizeazăburghiecorectăpentrulemn tip şi dimensiune Loculgăuriiseîncadreazăînmarjadetoleranţă Dimensiuneagăurii seîncadreazăînmarjadetoleranţă B.Respectănormeledesănătateşisecuritateînmuncă: Foloseşteochelari deprotecţie,apărătoare,areatitudineresponsabilă Utilizeazămaterialeşi uneltelecugrijă Nota

19 Punctajtotal=5 x8=40 Punctaj < Nota Profesor evaluator elev Serecomandăcaschemadenotaresăfieconvenităcueleviiînaintedeevaluare. Exempludelistădeverificarepentrurezultateleînvăţăriidinsituaţiade maisu Modul.Rezultate. Clasa.Data..Evaluator. Numele Elevilor 4 G 3 H 5 K Gaură/ Notă T R S 4 U 3 V Feedback constructiv Precizie îmbunătățită Trebuiesă exerseze fixarea burghiului în mandrinăîn condițiide siguranńă Temă: PentrurealizareatemeiaveținevoiesăutilizaţiSPP-uluneicalificăride nivel3pentrucare asigurațipregătireaelevilor.spp-uluneicalificari profesionale de nivel 3 din domeniul de pregătire corespunzător specializăriidumneavastrăîlputețigăsiaccesândadresawww.edu.ro. Alegețiounitatedecompetenţă specializatășidouărezultatealeînvăţării (competenţe)din cadrulacesteia. Găsiți o cerință de evaluare care să vă permită să constatați dobândirea celedouă rezultatealeseprintr-o singurăactivitatede evaluare(instrumentdeevaluare). Câtdemulterezultatealeînvățăriidincadrulunitățiialeseputeți evaluaînaceleașicondițiilecapentrucerințaanterioarășicarear ficerința? Evaluarea şicertificareacompetenţelorprofesionale Evaluareacompetenţelorreprezintăprocesuldecolectareainformaţiilornecesare pentrua determinacompetenţeleşialeapreciaînconformitatecustandardul. Evaluareacompetenţelorsebazeazăpecriteriiledeperformanţă.Cumobiectivulevaluării estedeastabilicompetenţaprofesionalăa unuicandidat,oastfeldeevaluare artrebuisăse realizezeîncondiţiinormaledemuncăsaucâtmaiapropiatedeacestea,pebazacriteriilor deperformanţăale standardului,respectândprincipiile debazăale validităţiişicredibilităţii. Dacă obiectivul evaluării este numai de a evalua competenţele cheie (fundamentale) necesaresau competenţe generale, atunci o astfel de evaluare nu trebuie să aibă loc neapărat în condiţiile descrise mai sus credibilităţiisuntrespectate atât timp cât principiile de bază alevalidităţii şi

20 Conformdocumentelorreglatoareînvigoare,procesulde evaluare şicertificaredinînvăţământulprofesionalşitehnicromânescesteproiectatcaparteintegrantăa procesului educaţionalşi deformareprofesionalăiniţialădesfăşuratprinînvăţământulpreuniversitar.în acelaşitimp,evaluarea şicertificareaînînvăţământulprofesionalşitehnicsuntadecvateatât scopurilorşiobiectivelorspecificeînvăţământuluipreuniversitar,aicăruiabsolvenţisepot orienta fie către învăţământul terţiar, fie către petotparcursulvieţii.în piaţa muncii, cât şi obiectivelor specifice învăţării acestcontext,labazacertificării seaflădemonstrarea competenţelorspecificateexplicitînstandardeledepregătireprofesională Un aspect important în evaluarea realizată în învăţământul profesional şi tehnic este asigurarea coerenţei între evaluarea curentă şi cea cu scop de certificare, cu ajutorul principiuluicomplementarităţiiscopurilor şiobiectivelorcelor douaformedeevaluare.astfel, evaluarea curentă, continuă, internă contribuie la formarea competenţelor profesionale prevăzute ca rezultate ale învăţării (competenţe cheie, unităţi de competenţe generale, unităţi de competenţe tehnice şi unităţi de competenţe specializate) în Standardul de pregătire profesională. Aceasta se realizează atât în contextul şcolii, de către cadrele didactice,dar şila agentuleconomic(încazulpregătiriipractice)decătrecadreledidacticeşi tutori(specialiştidesemnaţide agentuleconomicpentruîndrumareaşiurmărireaactivităţiide practică).toate activitățiledeevaluareserealizează cu respectarea strictă a responsabilităților și obligațiilor persoanelorimplicate așa cumacestea sunt stipulate de Regulamentuldeorganizareșifuncționareaunitățilordeînvățământpreuniversitar. Evaluareacu scopdecertificareserealizeazăprinexaminare,la finalizareaunuiparcursde pregătire profesională şi este condiţionata de demonstrarea, pe parcursul formării, a dobândirii tuturor unităţilor de competenţe din Standardul de pregătire profesională. Documentulcarereglementeazădinpunctdevederemetodologicexamenuldecertificare estemetodologiadeorganizareşidesfăşurareaexamenelordecertificarea calificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar, care a început să se aplice începând cu anul şcolar , aprobată prin OMECT nr.5172/ În conformitate cu prevederile acestui document, evaluarea pentru certificarea nivelurilor 2, 3 şi 3 avansat de calificare profesională se finalizează cu dobândireacertificatuluidecalificareprofesională. Pentrucalificăriledenivel2şi3,evaluarea pentrucertificareconstăîntr-oprobăpractică, realizarea unui proiect pe durata ultimului semestru de pregătire şi o probă orală, prezentarea şi susţinerea proiectului. Prin executarea de către candidat aproiectului cu duratadeunsemestru,pe parcursulperioadeisalede formareşiprinsusținereaoralăa proiectului în situația de examen sunt vizate competențe specifice calificării, conform standardului de pregătire profesională. Evaluarea proiectelorrealizate de candidaţi şi a susţineriioralea acestoraare labazăo fişădeevaluareelaboratălanivelnaţional.structura proiectuluitrebuiesăincludă:(a)pagina detitlu cu:dateledeidentificarealeunităţii de învăţământ,alecandidatului,aleîndrumătoruluideproiect;anul deabsolvire,calificarea profesională, în conformitate cu Nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se asigurăpregătireaprinînvăţământulpreuniversitarînvigoare;(b)cuprinsul;(c)argumentul; (d)conţinutulpropriu-zis;(e)bibliografia;(f)anexele. Examenuldecertificareacalificăriiprofesionaleaabsolvențilorciclluluiinferioralliceului care au

21 urmat stagiile de pregătire practică se desfășoară conform metodologiei de organizzare șidesfășurareaprobatăprinomectsnr.5222din Examenuldeabsolvirea şcoliipostlicealeşialşcoliidemaiştri(pentrucalificăridenivel3 avansat)constăîntr-oprobă practică,oprobăscrisăşirealizareaşisusținereaunuiproiect. Probapracticăconstăîn realizareauneitemeşiarecascopconfirmarea,încondițiide examen, adobândiriiunorcompetențedincadrulunorunitățidecompetențăconsiderate esențiale şi specifice pentru calificarea respectivă. Proba scrisă cuprinde subiecte care respectăstandarduldepregătireprofesionalăşiimplicăcunoştințeconceptuale,abilitățide ordin înalt şi capacități cross-curriculare: reflecție şi capacitate de absractizare, gândire critică şi creativă,rezolvaredeprobleme,comunicareeficientă,managementulproiectelor, asigurareacalității,monitorizarea,evaluareaşicontrolulechipeloretc. Realizarea proiectului are ca scop evidențierea activării specifice, în funcție de tema proiectului,aunităților decompetențe tehnice specializateşiacelorcheie,semnificative pentrudemonstrarea,însituațiadeexamendecertificare,adobândiriicalificăriirespective. Examinareaesterealizatădecomisiimixte,formatedincadredidacticeşidinreprezentanţiaiagenţilo reconomicicucare unităţiledeînvăţământauîncheiateconvenţiidepractică. DEREŢINUT! Atâtevaluareacurentă,continuă,internăcâtșievaluarecuscopdecertificare serealizeazăcurespectareaunorproceduri specificeadoptateprinordinal ministruluieducației. Celemaicunoscutedocumentecarereglementeazămoduldeevaluaresunt Regulamentuldeorgaizareșifuncționarea unitățilordeînvățământ preuniversitar,respectivmetodologiilede organizareșidesfășurareaaexamenelor(decertificare,debacalaureat). Procedurile de evaluare sunt adecvate nivelului de calificare, scopului și obiectivelorevaluării. Reprezentanții operatoriloreconomici sunt implicați în evaluarea elevilor/ absolvenților. Metodedeevaluare Metodele de evaluaredescriu procedeele, tehnicile şi instrumentele prin care se efectuează verificarea nivelului şi calităţii pregătirii elevilor şi prin care se obţin informaţiile necesare stabilirii notelor sau calificativelor care atestă şi oficializează acest nivel. Fiecare categoriede metodede evaluareprezintăatâtavantaje,câtşilimite,astfelîncâtniciunadintreelenu trebuieutilizatăexclusiv,deoarece,înacestcaz,aprecierearezultatelorobţinutedeeleviarfi afectată. Utilizareametodelordeevaluaretrebuiesăse fundamentezepeoserie depremiseprecum:

22 metodeledeevaluaresunt complementare,fărăa se puteaafirmacă metodele tradiţionale sunt depăşite,iarcele alternativereprezintăuniculrepermetodologic; eletrebuieutilizate înstrânsălegăturăcuobiectiveleeducaţionalevizateşiîn acord cu tipul de rezultate ale învăţării/ natura achiziţiilor ce se doresc a fi surprinse(competenţeşicunoştinţe); metodele de evaluare trebuie să ofere atât cadrului didactic, cât şi elevilor informaţii relevante cu privire la nivelul de pregătire a elevilor, şi, implicit la calitatea procesuluideînvăţământ. MetodeledeevaluarepotficlasificateînfuncţiedecriteriulistoricA.Metod etradiţionaledeevaluare: Evaluareaprin probeorale Evaluareaprin probescrise Evaluareaprin probepractice B.Metodemoderne, alternativeşicomplementaredeevaluare: Metoda Observăriisistematice a comportamentului elevului faţă de activitatea şcolară MetodaPortofoliului MetodaInvestigaţiei MetodaProiectului MetodaAutoevaluării etc. Metodadeevaluareprinprobeorale Esteunadintrecelemairăspânditeşisepoateaplicaindividualsaupegrupedeelevi. Dezavantaj: Avantaj: Posibilitatea dialogului profesor-elev Pentrua Consumatoare de timp Metoda de evaluare prin probe orale eliminaacestedezavantajese cuprivireladurataacestorexaminăriorale,înfuncţie pot Dificultatea selecționării pentru toți elevii examinați întrebări cu același grad de dificultate stabili anumiterestricţii devârstă; întrebărilevorfistabilitedinvremepentrua ficâtmaiuniforme,ca graddedificultate,pentru întregul

23 grup de elevi supus verificării, formularea lor făcându-se clar şi precis, fără ambiguităţi.casăifiemaiuşor,profesorulpoateaveaînfaţă,pedurataexaminării,ofişă deevaluareorală. Metodadeevaluareprinprobescrise Este utilizată sub diferite forme: extemporal, teză, test, chestionar, eseu, referat, temăexecutatăacasă,portofoliu,proiectetc. Prin această metodă se asigură uniformitatea subiectelor (ca întindere şi ca dificultate îndeosebi)pentrueleviisupuşievaluării,caşiposibilitateadeaexaminaunnumărmaimare eleviînaceeaşiunitatedetimp.eaîiavantajeazăpeelevii emotivişi-i de punelaadăpostpe profesoriitentaţisă evalueze preferenţialprinmetodaorală. Caşimetodadeevaluareoralăşiceascrisă are uneledezavantajesau limite:lateste,de exemplu,eleviipotghicirăspunsurilelaitemiicualegeremultiplă;laextemporaleşitezese copia.indiferent de forma utilizată, apreciatanumiterăspunsuri,cândacesteasunt în cazul probelor scrise formulateambiguu, poate estedificil de deoareceprofesorul carecorecteazălucrareanu-ipoatecerelămuriri autorului. În general, metodadeevaluarescrisănuoferăaceleaşiposibilităţideinvestigareapregătirii elevilor (cunoştinţe,deprinderi,abilităţi,capacităţi,competenţeetc.)caevaluarea orală.în realitate,combinareacelordouămetodeamplificăavantajeleşidiminueazădezavantajele, aşaîncâtepreferabilă folosireaunuisistemdemetodepentruarealizaoevaluarecâtmai apropiatăde adevăr. Caşiîncazulevaluăriiorale,pentruevaluareascrisă,estenecesarsăsestabileascăunele criteriide apreciere. Lacerinţeledeconţinut,artrebuisăseţinăcontdevolumulşicorectitudinea cunoştinţelor,derigoareademonstraţiilor(acoloundeestecazul).important este întotdeauna sănu se omită cunoştinţele esenţiale din materia supusă verificării(examinării). Prezentareaconţinutuluisăsefacăsistematicşiconcis,într-unlimbaj inteligibil (rigurosdin punctdevedereştiinţificşicorectdinpunctde vederegramatical). Formalucrăriipresupuneşioanumităorganizareaconţinutului specificulacestuia),unele valoareunele sublinieri,realizareaunor ideiprincipaleleşia-i permite (înfuncţiede scheme,tabeleşigrafice, pentru apuneîn corectorului să urmărească,maiuşor, acesteidei.cândserecurgelacitate,estenecesarsăse indiceşisursa. Metodadeevaluareprinprobepractice Le permite profesorilor să constate la ce nivel şi-au format şi dezvoltat elevii anumite deprinderi practice, capacitatea de a face (nu doar de a şti ). Şi aceastămetodă se

24 realizeazăprintr-omare varietatedeforme,înfuncţiedespecificulobiectuluidestudiude probelesusţinutedeelevila la educaţiafizică,undeexistăbaremuriprecise,lalucrăriledin laboratoareşiateliereundeeleviipotfacedovadacapacităţiideautilizacunoştinţeasimilate prindiversetehnicidelucru:montărişidemontări,executăridepiesesaulucrări,efectuarea unor experienţeetc. Şi,laaceastăcategoriedeprobe,evaluatorii trebuiesăstabileascăunele criterii,norme şi/saucerinţepedagogice,pentrucă, defapt,evaluareadinînvăţământ,prinoricaredintre metodesarrealizaare,prinexcelenţă,ovaloare,osemnificaţiepedagogică.acestecerinţe nutrebuiesădiferedeceleformulatepeparcursulinstruirii,înschimb,eletrebuiesă fie cunoscuteşideelevi,împreunăcubaremurile(standardele)denotare. Metodealternative/complementaredeevaluare Înpracticaşcolarăsuntfolositeşialtemetodedeevaluareaniveluluidepregătirealelevilor, atâtpe parcursulinstruiriicât şilasfârşitulei. Principalele metode alternative de evaluare, al căror potenţial formativ susţine individualizareaactului educaţional prin sprijinul acordat elevului sunt: Metoda observării sistematice a activităţii şi a comportamentului elevului; Metoda investigaţiei; Metoda portofoliului;metodaproiectului;metodastudiuluidecaz;metodainterviuuil;metodafișei evaluare;metodachestionarului;metodaeseului; de Metodareferatului;Metodaautoevaluării; Metodahărţilorconceptuale; Multe dintre ele, cum este cazul metoda eseului, metoda evaluare,metodachestionarului,metodaproiectului,pot referatului, metoda fişei de fi incluseîncategoriametodelorde evaluarescrisă. MetodaObservării(înţeleasăaici cametodădecunoaştereaelevului poatefifolosităşicametodădeevaluare,cucondiţiasă sub diverse aspecte) respecteaceleaşicerinţe psihopedagogice,caşiîncazuluneicercetări(investigaţii)peotemădată:săaibăobiective clare(exemplu:stimularea interesuluielevilor pentruoanumitădisciplină;ameliorarea rezultatelorşcolare;creştereacaracteruluiaplicativalpredăriişiînvăţării);să se efectueze sistemtic, pe o perioada mai îndelungată (semestru sau an şcolar); să se înregistreze operativ,întrofişăspecialăsauîntr-uncaiet,rezultateleobservării. Obiectul observăriiîl constituie: activitatea elevilor, comportamentul lor, produsele unor activităţirealizateînconformitatecucerinţeleprogramelorşcolare saucombinaţiealor. Rezultatele observăriivorficomparatecurezultatele calitativeşicantitative(matematiceşistatistice). laînvăţătură, înurmaunoranalize

25 Observarea va fi folosită, mai ales, pentru sesizarea cât mai exactă a cauzelor care determinăobţinereaunorrezultateslabelaînvăţăturălaanumiţielevişioscilaţiile(variaţiile) preamariînpregătireaaltora,darşipentruaevitaeroriledeapreciereprinatribuireaunor note(fiepreamari,fiepreamici)subimpresiamomentului,aunorevaluăriconjuncturale. Înmoddeosebit,prinobservareasistematică evită,atâtsupraestimareaunor acomportamentului elevicaurmarea şiactivităţii elevilor,se impresieibunecreatedespreei,câtşi subestimareacelordesprecareexistăo impresieproastă. Întoatecazurileînsă,valoarea observăriidepindede rigoareacucareestefăcutăşide competenţaevaluatorului. MetodaReferatului(folositcabazădediscuţieînlegăturăcu otemădatăfiindmenitsă contribuiela formareasaudezvoltareadeprinderilordemuncăindependentăaleelevilordin claselemarisaualestudenţilor),esteşioposibilăprobădeevaluareagraduluiîncareelevii saustudenţiişi-auînsuşitun anumitsegmentalprogramei,cumarfiotemăsauoproblemă maicomplexădintr-otemă. Elesteîntocmitfiepebazauneibibliografiiminimale,recomandatedeprofesor,fiepebaza unei investigaţiiprealabile,înacestdinurmăcaz,referatulsintetizândrezultateleinvestigaţiei, efectuatecu ajutorulunormetodespecifice(observarea,convorbirea,anchetaetc.). Cândreferatul seîntocmeşteînurmastudieriianumitorsursedeinformare,eltrebuiesă cuprindă atât opiniile autorilor studiaţi în problema analizată, cât şi propriile opinii ale autorului. Nuvaficonsideratsatisfăcătorreferatulcarevarezuma sauvareproduce anumitelucrări studiate,cusperanţacăprofesorul,fienucunoaştesurselefolositedeelevsaudestudent, fienusesizeazăplagiatul. Referatulare,deregulătrei-patrupaginişiestefolositdoarcaelementdeportofoliusau pentruacordareauneinoteparţialeîncadrulevaluăriiefectuatepeparcursulinstruirii. Deoareceelseelaboreazăînafaraşcolii,elevulputândbeneficiadesprijinulaltorpersoane, serecomandăsusţinereareferatuluiîncadrulclasei/grupei,prilejcucareautoruluiisepot pune diverseîntrebăridinparteaprofesoruluişiacolegilor. Răspunsurilela acesteîntrebărisunt,deregulă,edificatoareînceeacepriveştecontribuţia autorului la elaborarea unui referat, mai ales când întrebările îl obligă la susţinerea argumentatăaunorideişiafirmaţii. MetodaEseului,preluatdinliteratură(undeestefolositpentruaexprimaliberşicâtmai incitant, anumite opinii, sentimente şi atitudini, referitoare la diverse aspecte ale vieţii oamenilor,întrunnumărdepagini câtmaimic),poatefifolositşicametodăde evaluare.

26 Problematicaeseuluiînînvăţământestefoartediversăputândfiabordatăatâtcumijloace literare,câtşicumijloaceştiinţifice,într-unspaţiucare,deregulă,nudepăşeştedouă-trei pagini. Rostul eseului, ca metodă de evaluare, este acela de a-i da elevului sau studentului posibilitateadeaseexprimaliber,dea-şiformulanestingheritopiniilefaţădeunanumit subiect,neîncorsetatde anumiteschemelivreştisaudeprejudecăţi. Elesteoalternativălatestulgrilă,bazatpeitemistereotipi,cualegeredualăsaumultiplă, caretindsămonopolizezeevaluărilesumativeînultimiiani.şieseulînsă,caşireferatul, poateoferiinformaţiilimitatedespreniveluldepregătirealunuielevsaustudent,informaţiile luiurmânda ficorelatecuinformaţiileobţinutecuajutorulaltormetodedeevaluare. Oricum,eseulsebucurădeolargăapreciereînrândulelevilorşistudenţilorşi,atuncicând estebinefolosit interesante, (camoment cel puţin în şicadomeniudeaplicare),leoferăevaluatorilorinformaţii ceea ce priveşte capacitatea de gândire a foarte elevilor (studenţilor),imaginaţialor,spiritulcritic,putereadeargumentareaunorideipersonaleşi alteleasemenea,cenupotfi măsurate,lafelde precis,cualtemetodedeevaluare. MetodaFișeideevaluareesteunformulardedimensiuneauneicolide hârtiea4saua5(în funcţiede numărulşicomplexitateasarcinilordeîndeplinit),pe caresuntformulatediverse exerciţiişiproblemeceurmeazăafirezolvatedeeleviîntimpullecţiei,deregulădupă predareadecătreprofesorauneisecvenţedeconţinutşiînvăţareaacesteia,înclasă,de cătreelevi. Înacestecondiţii,fişadeevaluaresefoloseşte,maiales,pentruobţinereafeedback-uluide cătreprofesor,pe bazacăruia elpoatefaceprecizărişicompletări,noiexemplificărietc.,în legăturăcuconţinutulpredat. Nueste,deci,obligatoriuca eleviisăfienotaţi,fişadeevaluareavând,înfelulacesta,un pronunţatcaracterdelucru,deoptimizareaînvăţării,ceea ce oşideosebeştedetestulde evaluare carese foloseşte,prioritar,pentru apreciereaşinotareaelevilor. Fişa de evaluare mai poate fi folosită şi pentru înregistrarea rezultatelor observării sistematiceacomportamentuluişiactivităţiielevilor,înaceastăsituaţieevaluareaavândun rolsumativ. MetodaChestionarului. cametodă Folositpescarălargăînancheteledeterendecătresociologi, decercetarepsihopedagogică,poate fifolosit precumşi şicainstrument de evaluare,maialesatuncicândprofesoruldoreştesăobţinăinformaţiidesprefelulîncare eleviipercepdisciplinapredatăsaustilulluidepredareşideevaluare. Cuajutorulchestionaruluisepotobţineinformaţiidespreopţiunileelevilorşiatitudinealor faţădedisciplinăsau faţăde anumiteprobleme cuprinseînprogramăşimanual,ceeace

27 înseamnăcă,peaceastăcale,putemobţineinformaţiişidesprenivelullor demotivaţielao anumitădisciplină. Nuesteînsămaipuţinadevăratcă,prin intermediulchestionarului,sepotobţineşiinformaţii referitoarelapregătireaelevilor(chestionareaputându-sefaceatâtoral,câtşiînscris),cu toatecă,înpractică,suntpreferate altemetode informaţiimairelevante(testul,deexemplu,fiind şiinstrumente bazateo cepermitobţinerea mare unor varietatedeitemi,asigurăo aprecieremultmairiguroasădecâtchestionarul). Când doreşte însă oinformare operativă cu privire la stăpânirea de către elevi a unor problemeesenţiale,dintr-olecţie,dintr-otemăsaudintruncapitol,profesorulpoaterecurgelachestionar. Pebazarăspunsurilorprimitedelaelevi,elpoatefacenu doaraprecieriprivindgradulde însuşireaunorcunoştinţe,cişiprecizări,completări,dezvoltărietc.,caresăconducălao maibună cunoaştereauneianumitepărţidinmateriaparcursă. Metoda Investigației (în sensul de cercetare, descoperire) se foloseşte, de regulă, ca metodădeînvăţare,pentrua-ideprindepeelevisăgândeascăşisăacţionezeindependent, atâtindividualcâtşiînechipă. La începutulsemestrului,profesorulstabileştelistade temepecareeleviiurmează săle abordezecu ajutorulinvestigaţiei,perioadainvestigaţiei,moduldelucru,deprezentareşide valorificarearezultatelor.investigaţiase poaterealizaindividualsaucolectiv. Estedepreferatcarezultatelesăfieanalizatecuclasadeelevi,pentrucaprofesorulsă formulaobservaţii, aprecieri şi concluzii. rezultatelorobţinutedeeiîncadrul poată Pe bazaanalizei activităţii elevilor şi a investigaţiei,profesorulpoateacordanote,valorificând,în felulacesta,funcţiaevaluativăainvestigaţiei. MetodaProiectuluiare,deasemenea,undublurol:elpoatefifolositcueleviidinclasele deliceupentruînvăţareaunortememaicomplexe,caresepreteazălaabordări interdisciplinare şi transdisciplinare sau ca metodă mari pluridisciplinare, de evaluare (pe parcursulinstruiriisale)sumativă.cuajutorulluielevii,potfacedovadacăaucapacitateadeainvestiga unsubiectdat,cumetodeşiinstrumentediferite,folosindcunoştinţedindiverse proiectul este folosit ca domenii. Uneori, probă de evaluare la absolvirea unei şcoli profesionale,a unuiliceuindustrialsaucuprofilartistic,precumşilaabsolvirea uneifacultăţi dindomeniile tehnicii, artei,arhitecturiietc. Ca şi în cazul investigaţiei, profesorul stabileşte lista temelor de proiect, perioada de realizare şi-i iniţiază pe elevi sau pe studenţi asupra etapelor şi a tehnicilor de lucru

28 (individualsaucolectiv). Eleviitrebuiesăfieorientaţi şiîndrumaţi şi (eventual) sprijiniţideprofesorîn colectarea datelor necesare(potrivittemeialesesaurepartizate),iarpeparcursulrealizării proiectuluisă beneficiezedeconsultaţiişide evaluăriparţiale. Laacesteevaluări,caşilaevaluareafinală(cândproiectul seprezintăsausesusţine), profesorulopereazăcuanumitecriterii,referitoare,atâtlaproces (documentarea,utilizarea datelorşiainformaţiilorînformulareaconcluziiloretc.),câtşi laprodus(structuraproiectului, concordanţadintreconţinutşitemă,capacitateade analizăşisinteză,relevanţaconcluziilor, caracterulineditalrezultateloretc.).acestecriterii serecomandăsăfiecunoscuteşide elevi/studenţi. MetodaPortofoliului,esteometodădeevaluaremai veche, princaresecereelevilorsă realizezeoseamădelucrări,peparcursulinstruirii,careconstituiauunfeldecartedevizităa lor. Aceste lucrări, cuprinzând compuneri, rezolvări de probleme, diverse produse executate lalucrulmanual,ierbare,insectare,colecţii apreciateşinotate,iarcele mineraleşialtele maireuşiteerau asemenea,erau prezentateîncadrulunorexpoziţiiorganizatela sfârşitulanuluişcolar. Fără a minimaliza valoarea portofoliului şi a celorlalte metode complementare, oricare dintremetodele deevaluare(maivechisaumainoi, tradiţionale sau moderne )trebuie utilizatedeprofesorişiapreciateînraportcu fidelitatea lor,adicăcugradulîncareelereuşesc măsoare cât mai riguros ceea ce vrem să măsurăm, măsurarea să fiind o caracteristicăimportantăa oricăreievaluări. Aşadar,şiportofoliulvaputeafifolositcaoalternativă,alăturidealtemetode,conţinutulsău precizat de evaluator, în funcţie de specificul disciplinei de studiu, la fiind începutul semestruluisau alanuluideînvăţământ. MetodaHărţilorconceptuale(conceptualmaps) sau hărţilecognitive(cognitivemaps) se definesccafiindo imagineamoduluidegândire,simţireşiînţelegerealeceluisaucelorcareleelaborează.încazulnostru,ş colaruldin ciclulprimardupămulteexperienţeînacestsens realizeazăohartăconceptă-simplala început,apoidinceînmaicompletă-,devenindo modalitate,oprocedurădelucruladiferitelediscipline,darşiinter- şitransdisciplinar. Concepereaacestorasebazează petemeiul: învăţareatemeinicăanoilorconceptedepinde de concepteledejaexistenteînminteaelevuluişi derelaţiilecaresestabilescîntreacestea. (Teorialui Ausubel).

29 Esenţacunoaşteriiconstăînmodulcumse structureazăcunoştinţele.importantestenucât cunoşti,cirelaţiilecaresestabilescîntrecunoştinţeleasimilate. Avantajelehărţilorconceptuale: uşureazăprocesuldeînvăţare; organizeazăcunoştinţeleexistenteînminteaelevului; pregăteştenoile asimilări; ajutalaorganizareaplanificăriisauproiectăriiuneiactivităţi; eliminămemorizareaşisimplareproducereaunordefiniţiisau algoritmide rezolvarea uneiprobleme; învăţareadevineactivăşiconstantă; sepreteazăfoartebinelateoriaconstructivistaaînvăţăriiconformcăreianoua cunoaşteretrebuieintegratăînstructuraexistentădecunoştinţe; permitvizualizarearelaţiilordintrecunoştinţeleelevului; evaluareapuneînevidentamodulcum gândeşteelevulşicum foloseşteceeaceaînvăţat; stimuleazăexplozia de idei; creeazăsoluţiialternativealeaceleiaşiproblemedate; uşureazăînţelegerea; fac accesibilăcunoaşterea; integreazănoilecunoştinţeînsistemulcelorvechi; micşoreazăstresul; Ar fişicâtevadezavantaje: solicitămulttimp,deciun altmoddeorganizareaînvăţării; nivelulstandardeloresteridicat,decievaluarease facepefinalităţiale curriculumului; elevultrebuiesărespecteorigoareşio ordinedeosebite. Metoda Autoevaluării este într-o legătură directă cu noile orientări din didactica contemporană,cândsepunetotmaimultaccentpeimplicareatotmaievidentăaelevuluiîna reflectaasupraproceselorsaledeînvăţareşi, implicit,asupraobstacolelorcareo obstrucţionează. Autoevaluareapoatefidefinităca procesulprincareunsubiectestedeterminatsărealizezeo judecată asupra calităţii parcursului său, a activităţii şi achiziţiilor sale, vis- a -visde obiectivepredefinite,acestdemersfăcându-sedupăcriteriiprecisedeapreciere. Analizându-sedefiniţiaanterioară,rezultăcă autoevaluareaconţinedouă fundamentalecare,înfond,condiţioneazăşirealizareaei,şianume: caracteristici

30 a. necesitateacaelevulsăcunoascăînmodevidentobiectulevaluării,carepoatefi unobiectiv,ocompetenţăsauunelementspecific; b. necesitateaca acestecriteriidistinctesă-ififostcomunicateanterior. Acestedouăcerinţespecificeautoevaluăriipotfi evaluareconcepute în acestora onoratedacăelevii beneficiazăde modspecialpentru afacilita realizareaautoevaluării, în delimitându-seşi grilede structura obiectulevaluării,darşicriteriilecaretrebuierespectatecândse desfăşoarăacestproces(cf.programulnaționaldedezvoltareacompetențelordeevaluareacadrelor didactice,pag60). Autoevaluareaesteundemerscare sistem,iar îndeplineşteo funcţiedereglare/autoreglarea oricărui experienţanedemonstreazăfaptulcăatuncicânddemersurileevaluatoareşi/sau autoevaluatoarenuseproduc,activitateaîncauzăsederegleazăpânăla stareaîn careea înceteazădeamaifiutilă. Cultivarea capacităţii autoevaluative devine necesară din considerente care privesc organizareaactivităţiişcolare. Pentruaformacapacităţiautoevaluativesepotfolosimaimulteproceduri cum ar fi: notareareciprocă,însensdeconsultareacolegilorelevuluievaluat; autonotarea controlată, prin intermediul căreia cel evaluat şi- aautoevaluatrezultatele,motivând. Probedeevaluare Probăesteoriceinstrumentdeevaluare proiectat,administratşicorectatdecătreprofesor. Pentruelaborareaprobelor,profesorulva aveaînvedere următoareleîntrebări: caresuntcriteriilelacarese varaportaevaluarea? cetipdeitemitrebuieconstruiţi? cegraddedificultatetrebuiesăaibă? cumtrebuiesăarateitemiidinpunctdevederetehnic? cumse vafaceasamblarea itemilor? cumvorfiformulateinstrucţiuniletestului? vamăsuratestulastfelconstruituneşantionsemnificativderezultatealeînvăţării? Instrumentuldeevaluareesteoprobă,ogrilă,unchestionar,untestdeevaluarecare colectează informaţii, produce dovezisemnificativedespreaspectelesaurezultateleluateîn considerare.cucâtinstrumenteledemăsurare:probe orale,scrise,practice,extemporale, lucrăridesinteză,testeetc.suntmaielaborate,cu atâtinformaţiilesuntmaiconcludente.

31 Instrumenteledeevaluaresuntcreatepebazaunorobiectivecuungrad despecificitatemai ridicat (sunt obiective operaţionalizate, răspunzând celor trei întrebări clasice: ce se evaluează?;cum seevaluează?şicâtse evaluează?),facilitând măsurarea"performanţelor.acesteasecompun,deregulă,dinmaimulţi itemi.instrumentuldeevaluareserveştepentru: aculegeinformaţiidespre felulcum şice auînvăţatelevii aanalizaacesteinformaţii aleinterpreta acomunicajudecăţileformulateetc. Relaţia dintre metoda şi instrumentul de evaluare; adecvarea la scopul şi obiectiveleevaluării Relaţiametodă-instrumentdeevaluare sensulcăabordareametodologică poatefianalizatăcarelaţiedestrictădependenţă,în pentrucareseoptează laun momentdatdetermină naturaşiconţinutulinstrumentuluideevaluare,precumşicontextuladministrăriiacestuia. Seapreciazăcă metodadeevaluare stabilireaobiectivelorde evaluare,fiind vizeazăîntreguldemersevaluativ,caredebuteazăcu urmatădeproiectareainstrumentelordecercetare, Metodeşi administrareaacestora,scorareaşiinterpretarearezultatelor(liţoiu,n.,(2001) instrumentedeevaluare,înstoica,a.(coord), Evaluareacurentăşi examenele).această perspectivă plasează instrumentul de evaluare în imediata subordine a metodei, constituindu-seînparteintegrantăaacesteia,ceconcretizeazăopţiuneapentruunanume tipdedemersmetodologic.încontextulîncare metodadeevaluare esteprivităca agent determinantalmăsurăriişiaprecieriiînactulevaluativ,instrumentuldeevaluarepoatefi privitcaparteoperaţionalăîncaresetraducsarciniledelucru pentruelevişicareasigură concordanţaîntreobiectiveledeevaluareşimetodologiaderealizarea acesteia. DEREŢINUT! Metodă calea prin care se oferăelevuluiposibilitateadea-şidemonstracunoştinţele. Instrument parteametodeiprincareseconcretizeazăopţiuneaprofesoruluipentru testareaperformanţelor. Probă oriceinstrumentde evaluare proiectat,administratşicorectatde profesor. Activitatea practică 2

32 Situațiideevaluare: proiectare, caracteristici,obstacoleposibile Procesulevaluăriipresupune parcurgerea următoareloretape: stabilirea scopuluişiaobiectiveloractivităţiideevaluarerăspunzândla întrebăridegenul:de cese realizează evaluarea?, ce se urmăreşte?, ce rezultate se aşteaptă? înfuncţie de răspunsurile laacesteîntrebărisealegestrategiaoptimădeevaluare,sestabilescmomentul/etapa)când vafi realizatăevaluarea,conţinutulvizatşigrupulţintă. Strategia de evaluare are în vedere opţiunea pentru o anumită formă de organizare a metodeleşitehnicileeficienteînconcordațăcu activităţii,propunând scopul șiobiectivele evaluării. Seevalueazăceaînvăţatelevul,optându-sepentruacelemetodeca bineceeaceelştieşipoate săfacă. Înfuncţie punînvaloarecelmai destrategia deevaluare,deconţinutul acesteiaşideparticularităţileclasei,sevastabilinivelulminimalperformanţeiaşteptate. Peaceastăbazăseconstruiescitemii,apoise aplicăprobeledeevaluarestabiliteşiseculeg informaţiileobţinuteînurmaaplicăriiacestora. Rezultatelesemăsoarăşise apreciazăpe bazauneiscaledenotare,fieprinraportareala normă, fie prin raportarea la grupul de elevi ori la obiectivele propuse iniţial sau la performanţeleindividuale. Astfel, după ceaapreciatrezultateleobţinutedeelevi,profesorulpoateluaodecizieîn conformitatecuacestea,urmărindînacelaşitimpoferireafeedback-ului(celcareafost evaluat să cunoască ce a ştiut şi ce a greşit şi cumpoate să-şi îndrepte greşelile) şi îmbunătăţirea operaţiilor (specificeproceselorde predare-învăţare- ealuare) pentru activităţileurmătoare. În funcţie de rezultate, cadrul didactic va elabora programe de compensare (dacă performanţeleaufostsubaşteptări)sauprogramedeprogres pentruceicareaudepăşitcu rezultateoptimestagiulpropusde pregătire. Punctulterminusalevaluăriitrebuiesăaibăînvedererăspunsurila întrebarea Cum îmbunătăţimpemaideparteactivitatea?".nuestesuficientsăse constate;trebuiesăse meargă mai departe şi să se dezvolte demersurile întreprinse, să se îmbunătăţească activitatea,săseinformezeparticipanţiiasuprarezultatelorobţinuteşiasupraaceeaceeste defăcutînviitor.(c.l.oprea,strategiididacticeinteractive,2008). DEREŢINUT!

33 Evaluareaesteinseparabillegatădeproiectaredeoarece,pede oparte,programulde instruireşieducaretrebuiesăprevadăcriteriile,indicatoriideperformanţă,instrumentele pentrucontrolşi,pe de altăparte,rezultateleevaluăriiconstituiebaza reluăriiprocesului instructiv-educativ. Este importantăstabilirea încă din faza de proiectare a tipurilorde efecteurmăritelaelevi. Înproiectareaoricăruidemersdeevaluaresaudeexaminareexistăoseriederiscuripe careleenumerămsuccint: riscul formulării unor scopuri şi obiective neclare sau neprecizate în termeni concreţi de la bun început falsifică întregul proces, dezorientând aşteptărilecelordirectimplicaţi; riscul nepotrivirii între scopuri şi modurile evaluării (ratarea condiţiei de adecvare la scop") conduce laneconcordanţe flagrante în fluxul,în succesiunea logică a etapelorevaluăriisauexaminării; risculneadecvăriitehnicilordeevaluarelamodurileenunţate conduce la diminuareadrasticăa eficienţeiîntreguluiproces; riscul neadecvării tehnicilor de evaluare alese la scopurile şi obiectivele enunţate conducela imposibilitateadeaproducedatecu adevăratrelevante privind abilităţile sau elementeledecompetenţăalecelor investigaţiînsituaţiade evaluare/examinareşi,înconsecinţă, laeronarea judecăţiievaluative; riscullipseitotaledecomunicaresau rezultatelor/datelor/concluziilor al privind imposibilitatearealizăriifeedback-uluişiladiminuarea procesuluideevaluare comunicăriineadecvatea procesuldeevaluare conducela considerabilăa impactului atâtasuprabeneficiarilor,câtşiasupracelorlaţiparticipanţi sau implicaţiînproces. Planuriledeevaluare Unuldintrecelemaiimportanteaspecteînetapadeproiectareaevaluǎriiesteelaborareaplanurilordee valuare. Un plandeevaluarereprezintǎ cevamai mult: este, defapt, un instrument esenţial de managementalevaluării.valoareasanuar trebuisubestimatǎdeoarece: Îipermiteunuifurnizorsǎgestionezeprocesuldeevaluare; Oferǎ informaţii care stau la economisindu-se astfelresurse; baza deciziilor în vederea îmbunǎtǎţirii,

34 Esteuninstrumentcarejoacǎunrolcrucialînverificareainternǎşiexternǎ. Planuriledeevaluareauodublǎfuncţie: 1. oferǎoimaginesistematicǎdeansambluasupramaniereiîncarevorfiefectiv evaluaterezultateleînvǎţǎrii; 2. definescoabordaresistematicǎînvedereaîmbunǎtǎţiriicontinueaprocesuluide evaluare. Planuldeevaluarepoatefiperceputcaunprimpas(fazadeplanificare)înciclulcontinuu deîmbunǎtǎţireaprocesuluideevaluare. Planul de evaluare poate fi utilizatpentru adetalia toate specificaţiile acestui proces în termenide: cele mai eficace metode de evaluare (din punctul de vedere al costurilor şi duratei)pentruoricetipdecalificare; caracteristicişirelaţiiîntrediferiteleobiectivealeevaluǎriipeparcursulsauca urmareaîncheieriiunuiprogram deformare/învǎţare; selectarearezultatelorînvǎţǎriicare urmeazǎafievaluate; corelareaobiectivelorevaluǎriicumetodeledeevaluarecorespunzǎtoare; informareatuturorpǎrţilor implicate inclusiva cursanţilor înceeacepriveşte cerinţeledeevaluarepentruoanumitǎ(partea)calificare(ǎrii). DEREŢINUT! Unplandeevaluarereprezintǎuninstrumentesenţialpentruprocesuldeevaluareîn sine şi pentru determinarea modalitǎţii în care practica evaluǎrii poatefi îmbunǎtǎţitǎprinraportarealacerinţe. Nuexistǎunformatfixpentruplanuriledeevaluareşiacestanicinuartrebuisǎfie impusprinreglementǎriformale. Elaborareaunuiplandeevaluare Elaborarea unui plan de evaluare poate fi prezentată ca un proces și ca orice proces urmeazăunciclualcalității: continuu

35 Planurile de evaluareoferǎuncadrugeneralalstructuriipentruevaluarea atingeriirezultatelorînvǎţǎrii.unplandeevaluare competenţelor/ trebuiesăacopere toate tipuriledeevaluare:iniţială,formativǎ,sumativǎ. Conform Ghidului de aplicare M4-Metodologia de certificare a calificarilor si competentelor,cei6paşiconsecutivinecesari pentruelaborareaunuiplande evaluaresunt; 1. Stabilirea scopului evaluarii 2. Evaluarea resurselor 3. Stabilirea obiectivelor evaluarii 4. Stabilirea metodelor 5. Specificarea instrumentelor 6. Verificarea planului Elaborareaunuiplandeevaluare Pasul1:Stabilireascopuluievaluăriipentrucareseelaboreazăplanuldeevaluare.Unplan de evaluaretrebuiesǎfieadecvatscopuluiurmǎrit. Stabilireascopuluievaluăriiîn vedereaelaborăriiplanuluideevaluarepresupuneluareaîn considerareacalificǎriiînansambluleişirealizareaunoralegeripebazaunuinumǎrde factori ca; - Tipul evaluarii (initiala,formativa,sumativa). - Tipurile de candidate - Nivelul calificarii,etc Pe baza acestor factori sunt luate deciziile de stabilire şi alegere a situaţiei încare, de exemplu:

36 planulincludeevaluăriiniţial-diagnosticǎ,formativǎşisumativǎ; artrebuielaboratunplan separatpentruungrupţintǎspecial; etc. Pasul2:Evaluareasurselor Documentelesursǎnecesare: 1. Planuldeevaluare precedent; 2. Standarduldepregătireprofesionalăcorespunzǎtorpentrucalificare; 3. Evaluareaaplicǎriiplanuluiprecedentdeevaluare; Pasul3:Stabilireaobiectivelor Atingereaniveluluidecompetenţǎestedeterminatǎdefurnizareacombinaţieijustededovezi înceea ce priveştecunoştinţele,abilitǎţileşiatitudinileacumulatelaunanumitnivelde responsabilitateşicomplexitate,trebuieutilizatunnumǎrdeinstrumentedeevaluarediferite, însǎ şimaiimportant,adecvate. Instrumentelede evaluare trebuiesă fieadecvatepentruacolectatipuridiferitededovezide competenţă.înconcluzie:artrebuisǎ fieabsolutclarcareesteobiectivulevaluǎrii, competenţelesaurezultateleînvǎţǎriicaretrebuieevaluate.odatǎceacesteelemente suntcunoscute,poatefirealizatǎmatriceapropriu-zisǎ(esenţaplanuluideevaluare). Pasul4:Stabilireametodelorde evaluare Odatǎ ce au fost stabilite obiectivele şi componentele evaluǎrii (numărul de probe de evaluaresaupărţi aleprobelor, înfuncţie deplanul evaluarepotfiadǎugateplanuluideevaluare.metodele de evaluare), metodele adecvate de suntadecvate atât timpcâtsunt relevantepentruceeaceevaluează. Pasul5:Specificareainstrumentelordeevaluare Înaceastăetapǎ trebuiedescrisespecificaţiile testelor(întrebările sereferăla:,tipuride intrebări,conţinut),pentrufiecaretipdeprobădeevaluareînparte. Acestespecificaţiialetestelordeevaluareîndeplinescanumitefuncţii: - ele artrebuiutilizatepentruelaborareatestelorpropriu- zise,careconţintoţiitemii necesaripentrutestare; - elepot fireutilizatepentruelaborareadenoi testepentruurmǎtoarelegeneraţii decandidaţilaacelaşiniveldecomplexitateşidificultate; - acesteaar pentru putea fi utilizate la meta-evaluarea rezultatelor testǎrii

37 redefinireaitemilordintestcarenuaufostconstruiţilaniveluldecomplexitate cerut. Pasul :Verificareaplanului Ultimaetapǎînrealizareaplanuluide evaluare,inclusiv aspecificaţiilortestelor,oreprezintǎ verificarea finalǎ. Aceastǎ verificaretrebuie sǎ se concentreze pe urmǎtoarele întrebǎri cheie: Planuldeevaluare acoperǎtoateelementelecriticecare trebuieevaluate? Potfievaluateacesteelementeîntr-omanierǎvalidă? Componentele definite pentru evaluare contribuie la o evaluare eficace şi eficientǎ? Activitatea practică 3 Activitatea practică 4 Instrumentedeevaluare Evaluareaesteo intermediul activitatedecolectare,organizareşiinterpretareadovezilorobţinuteprin instrumentelordeevaluare,cuscopulemiteriiuneijudecăţidevaloare asuprarezultatelor măsurării şiadoptareaunei deciziieducaţionalefundamentatepeconcluziiledesprinsedin interpretareaşiaprecierearezultatelor. (suportdecursprogramuldeperfecţionareacadrelordidacticeodatăla5ani,upb,2008,moduli,tema Evaluareaperformanţelor şcolare,lectordr.nicoletaliţoiu) Dinperspectivaacesteidefiniţii,putemconsidera activitateadecolectareşiorganizare ca unprocesdemăsurareaperformanţelorelevului.inacestsenstrebuiesărăspundem următoareleîntrebări: Ceevaluez? Cumevaluez?Cuceevaluez? la

38 Componenteleprocesuluideevaluare Metodele şi tehnicile de evaluare pot fi grupate în metode tradiţionale şi metode alternative(complementare,moderne). Înpracticaşcolarăsuntutilizatepreponderentmetodeletradiţionale,caretrebuieîmbinatecu metodealternativepentru acompletainformaţiileprivindniveluldeachiziţiialelevului. Aplicareametodeloralternativerămânelalatitudineaprofesoruluiînfuncţiede e xperienţapersonală,dedisciplina(modulul)predată,decaracterulgrupuluideelevi. In tabelul de mai jos sunt prezentate probele de evaluare carese subsumează metodelor tradiţionalecâtşio partedin cele mai utilizatemetodealternative: Metode tradiţionaleşialternative metode tradiţionale: probeorale metodealternative(complementare) observareasistematică probescrise investigaţia probepractice proiectul portofoliul Evaluareaalternativă(complementară)a fostdenumităşidialogată,( dialogicalevaluation ).Intabelul de mai jos autoevaluarea diferenţele dintre cele două modele sunt prezentate de evaluare, adaptatelanivelulînvăţământului,dupăconcepţiacuprivirelaevaluareaproiectelorsocialeajoannei Rowlands(1991). Evaluaretradiţionalăşicomplementară Evaluareatradiţionalã Esteocăutareaobiectivităţiişiamodalităţil Evaluareacomplementară(dialogată) Este privităca parte integrantă orştiintificedeevaluarecuproceduri aprocesuluidedezvoltareşischimbareşi standard.accentulsepunepeprofesoruleva implicăjudecatareflexivă. luator. Este interesată mai mult Estecentratăpedialog,pecercetareacalitativăm demăsurareaaspectelorcantitative.aspect aimultdecâtpemăsurareacantitativă;foloseşte elecalitativefiind dificildemăsurattind maipuţin metodeleformale. săfieignorate.

39 Are un grad înalt de control managerial Funcţiaprincipalăestedeenergizaredininterior alprocesului aprocesului,depăşind de evaluare de concepţia prin cătreevaluator, careevaluarea este unproces de control care singurulcarepuneîntrebările.ceilalţipartici acţioneaza panţicaresuntafectaţideconstatărileevaluă dinexteriorulprocesuluideînvăţare. riiauoinfluenţăslabăînprocesulevaluăriişi Sepleacădela anumeînaformula întrebărilecare pot fi ideeacăfiecareesteunic,avândpropriulstildelu puse, cru, diferite modalităţi de percepţie, gândire în a- şiexprimapărereadespremodalităţiledeeva şiacţiune. luare Elevulparticipăactivlaprocesuldeevaluare. orisădiscutecuprofesoruldespreconcluziil Negocierea şiconsensul ela elementeimportante, careacestaa ajuns.elevul nuedirectimplicat iarprofesoruldiscutăcu înprocesuldeevaluare.eleexterioracestuia prinfaptul căse constituie supune elevii rezultateleşi lefacerecomandări. intervenţiei profesorului. Acestaestecelcarevinecupropunerea:când,cumşi ceseevaluează. Nuexistaocooperareîntreevaluatorşi Rolulevaluatoruluiestecelde elevprivind modalităţile de evaluare; facilitatordininterioral procesului de din învăţare mult nu acestmotiv profesorul evaluator poate fi perceputnegativ. mai şi unobservatorneutru;uşureazăînvăţareaşieval uarea, plecânddela premizacăevaluarea îndeplineşte funcţii de ameliorare şi de corectare şi nu desancţionare şidespeculare agreşelilor. Metodeledeevaluaretradiţionalelegitimeazărolulşiputereaprofesoruluiasupra elevului, limitând relaţiileinterpersonale. Elevul are un rol pasiv, iar evaluarea este centratã pe rezultatelemunciisale. In cadrul metodelor de evaluare complementare trebuienegociate şi stabilite de comun acorddiferiteleinterese,valorişipunctedevedere,întreprofesorşielev. Acestemetode implicăoevaluareparticipativă, consensualăşiarelabazăresponsabilitatea

40 împărtăşită întreelevşiprofesor.sepuneaccentulpecooperare,pecolaborareînprocesulînvăţării.elevul, ca evaluator, învaţă să cunoascã şi îşi construieşte învăţarea. Este stimulatactivismulşiimplicarea, atâtînproceseledeînvăţarecâtşiînceledeelaborareacriteriilorşiindicatorilordeevaluare. Aparetotmaimult necesitatea utilizăriimetodelordeevaluarecomplementarealături metodeletradiţionaledeevaluare,fapt ceaccentueazătransferuldelaevaluareacentrată pecontrol,laevaluareacentratăpeînvăţaresaualtfelspus,delaevaluareacentratăpe profesorului dea de controla,laceacarepune accentul peiniţiativa inţiativa elevuluide a reflectalapropriulprocesdecunoaştere,învăţânddingreşeli. Indiferent demetodele folosite, evaluareatrebuie privitã caun procescarepromoveazã învăţarereaşinucauncontrolextern,realizatdecătreprofesorasupra aceeaceface şi cumfaceelevul. DEREŢINUT! METODADEEVALUAREreprezintăcaleaprin careseoferăelevuluiposibilitateadea-și demonstracunoștințele INSTRUMENTUL DE EVALUARE este oparte a metodei prin care se concretizeazăopțiuneaprofesoruluipentrutestareaperformanțelor PROBA DE EVALUARE reprezintă, în sine, orice instrument proiectat, administrat şi corectatdecătreprofesor(suportdecurs Programuldeperfecţionareacadrelordidacticeodatăla5ani,UPB, -2008,ModulI,tema Evaluareaperformanţelor şcolare,lectordr.nicoletaliţoiu) Pentruobţinereadovezilordecompetenţă (directe),evaluatorul trebuiesăutilizeze/aplice instrumente de evaluare relevante. Instrumentele deevaluare trebuie săfie corelate cu probelepentruevaluareacompenţelorprevăzuteînstandardeledepregătireprofesională. Pentruînceput,înacestcapitol,vomtratanumaiinstrumenteledeevaluarecarese aplicăîn cadrulprobelorevaluăriitradiţionale. Tipurideinstrumente Proba orală (Chestionarea orală) este frecventfolosită deprofesori şi se bazează pe conversaţia (individuală,frontală saucombinată) dintre profesori şielevii examinaţi. Prin aceste probe, profesorul urmăreşte calitatea cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor şi caracterulloroperaţional.întrebărileoralesuntdeobiceisimilarecelorcurăspunslimitat. Formaşiconţinutulrăspunsuluipotfilimitate,însăîntrebărilepermitelevuluiunanumitnivel

41 deautoexprimare. Exemplu Îmipoţispuneceseîntâmplă dacăutilizezi scule tăietoare uzate? Enumerădouă metodedeobținere a pieselor cu contur rectiliniu. Ceaifolosipentru... Cumalegiunadeziv pentru realizarea îmbinărilor? Cumsemonteazăcuțitul mașinii de îndreptat?ceseîntâmplădacă nu semonteazăcorect? Ceaifacedacă?(osituaţiesimilară,dardiferită) Utilizărilechestionăriiorale Înevaluăriîncareunelevafostobservatîntimpulîndepliniriiînmodcompetenta uneisarcini practice,trebuieevaluateşicunoştinţeleşinivelul deînţelegereasociate aceleisarcini; Prezintămaiextinsces-aobservatînsituaţiisimilare,dardiferitesauutilizândalte echipamentesauproceduri; Verificăcunoştinţeleşiniveluldeînţelegereimplicitealeelevului,adică:întrebărilece, când,unde,deceşicumaplicateactivităţilorîndeplinitedeelev; Pot fi folosite ca alternativă la solicitarea de a da răspunsuri în scris, adresatăelevului. Chestionareaorală areatâtavantajecâtşidezavantajeînutilizare Activitatea practică 4 avantaje dezavantaje Avantaje Limite/dezanvantaje

42 - Posibilitatea adecvării dialoguluiîn - Întrebările nu pot avea acelaşi grad funcţiedeniveluldepregătirealelevului dedificultate; - - Asigurarea unui feed-back imediat prin Neomogenitatea probelor- existând corectareasau completarearăspunsul subiecte diferite pentru elevidiferiţi, elevului,ajutându-lsă-şideaseamacât ştie şi lipseşte posibilitatea cum a învăţat, direcţionându-i, imediatăîntreelevi dacăestecazul,expunerea. - - Posibilitatea de a răspunsurilor dirijaelaborarea elevilor prin întrebări de Unii elevi sunt mai emotivi şi «se blochează» mai ales atunci când sunt ironizaţideprofesorsaudecolegiilor; ajutătoare,revenirilasubiect.etc - - completăprivindconţinutulpredat; Oferăoanumitălibertateprofesoruluideaver ifica,la unmomentdat,maimulte elemente aleconţinutului - decât proiectaseiniţial Se elimină sondajul în conţinuturile şi abilităţilecaresuntvizateafievaluate - - Timpul nu permite o verificare Comportamentul profesorului manifestat prinnerăbdare, indulgenţăsauexigenţă exagerată, poate determina caracterul subiectivalnotării - Contactul directşiconsolidarearelaţiilor interumaneintreelevşipofesor comparare Credibilitateapoatefidificildedobânditdinca uzagameilargiderăspunsuripecarele potdaelevii - Pot fi dificil de gestionat în cazul unuinumărmarede elevi Pentru a înlătura unele dintre limitele în utilizarea probelor orale, se impun câteva cerinţe: întrebările să vizeze conţinutul esenţial, formarea priceperilor, a deprinderilor, abilităţilor,capacităţilorintelectuale,atitudinilorşia altorperformanţeprevăzuteîn standard; să fie precis determinate, înlăturând inexactitatea, complexitatea, ambiguitatea, caracterulsugestivşiconservatorismul,obligându-l peelevsăreproducăexactideile profesorului; întrebareasăfieadresatăîntregiiclase,apoiestenumitun vafiîntreruptdecâtdacănuesteînsubiect,sau facegreşeligrave; elevsărăspundăşinu

43 întrebărilesăfiecorect formulateşilaobiect,săaibăoînlănţuirelogică,săvizeze cunoştinţeesenţiale,niveluldeînţelegereşicapacitateaelevuluideaoperacu elepeplanmintalşipracticaplicativ; întrebărilesăsolicitegândireaindependentă,inteligenţaşi creativitateaelevului; profesorul să creeze în clasă oatmosferă destinsă, fără critici, de acceptare reciprocă; răspunsurilesăfienotatecâtse poatedeobiectiv. Aspectedeelaborareauneiprobeorale Trebuie elaborată o listă de verificare ce identifică toate rezultatele învăţării acoperitedeîntrebări;aceastavăvaajuta săvăasiguraţi căîntrebările sunt valideşicredibile; Vafinecesarăogamădeîntrebări.Acesteatrebuiesăfievalideşicredibileşi întrunească cerinţele rezultatelor învăţării şi/sau a unităţilor de competenţe; pregătit un eşantion detaliat de soluţii, astfel încât trebuie Trebuie toţi săînţeleagăclarcaresuntrăspunsurilepreconizateşicareestegama Înunelesituaţii,evaluareaartrebuiînregistrată. DEREŢINUT! Evaluatorulartrebui: săformulezeîntrebăriscurteşiaxatepeconceptulcheie săfoloseascăîntrebăricufinaldeschis,precum ceseîntâmplădacă... şi de ce?,maicurânddecâtîntrebăriînchise săformulezeîntrebăriclareşidirecte,adresatecâteunuielevodată săcorelezeîntrebărilecuexperienţapracticiiprofesionale săutilizezecuvintepecare elevul levaînţelege Probelepractice Oferăposibilitatateaevaluăriicapacităţiideaplicareacunoştinţelorteoreticeînrezolvarea unorproblemepractice.încadrullucrărilordelaborator,dinateliere,pelotulşcolar,prin probepracticepotfievaluate: priceperi,deprinderimanualeşitehnice; respecatareaetapelorunuiprocestehnologic; modulîncare eleviimanevreazăanumitepiese,aparate,unelte; să evaluatorii acestora;

44 calitateaproduselorfinite. Probelepracticepermitprofesorilorsăconstatelacenivelşi-auformatşidezvoltatelevii anumitedeprinderipractice,capacitateadea face(nu doardeaşti).şiaceastămetodăse realizeazăprintr-omare varietatedeforme,înfuncţiedespecificulobiectuluidestudiu.înevaluarea prinprobe practicesuntanalizaţidoi parametri: -procesul careduce la realizarea produsului (respectarea tehnicilor de lucru specificefiecăreietape); produsulobţinut(calităţileacestuia). Pentru fiecareparametruse acordă un punctajcareva fitrecutînfişade evaluare. Exerciţiilepracticeconstauînorice activitatecare permiteelevilorsăîşidemonstrezedirect abilităţiletehniceşi/saucomportamentale.evaluareaar puteafibazatăperezultatulfinalal activităţii(produsul),saupeefectuareaactivităţii(procesul),saupeocombinaţieaambelor. Laanumitematerii,demonstrareauneiabilităţipracticepoateindicafaptulcăeleviipot aplica cunoştinţelenecesarepentruademonstracompetenţa.laaltematerii,cunoştinţelepotsănurezulte înmodevident.înastfeldecazuri,poatefinecesară oevaluaresuplimentară,de exempluaplicarea unorîntrebări,pentruacompletaobservareaabilităţii. ExempluCerinţaRezultatele î nvăţării 1. îndepliniţi operaţiunile pregătitoare pentru utilizarea uneltelorde mână de tăiat fierăstrău 2. tăiaţimaterialedin lemn cu uneltele detăiat Sarcinăpractică: Realizaţioramăsimplă dinlemnrespectândspecificaţiiledesenuluide petablă(20cmx30cm). Materialedeutilizat:-material lemnos,pregătitînsaladelângă atelier selectaţi dintre ferăstraiele depe perete pecel maiadecvat sarcinii împărţiţi banculdelucrucu unuldintrecolegiideclasă. Timp:aveţiladispoziţie30minutepentruarealiza rama Evaluare:veţifievaluaţideprofesor,înconformitatecuolistădeverificare.Dintrecriterii: -calitateamuncii,procesuldemuncă,încadrareaîntimp,irosireanejustificatăamaterialului Evaluare:veţifievaluaţideprofesor,înconformitatecuurmătoarea listădeverificare: Criteriideaprecierea performanţeicandidatuluilaprobapractică: Utilizeazăsculeşidispozitivepentru realizarea ramei din lemn Efectueazălucrăripregătitoare:măsurare,însemnare,debitare, DA NU

45 Alegeadezivul în funcție de destinația îmbinării Fixeazăcepurile în scobituri Utilizeazăraţional materialeleprimite. Respectănormeledeprotecţiamuncii Întreţinecurăţenialaloculdemuncă Utilizareprobeipractice Permite elevuluisă demonstreze abilităţi, tehnici, cunoştinţe şi înţelegerea elementelordespecialitate; Oferădoveziprivindabilităţilepracticedobândite,de exemplu,lalocul de muncă; Gamadeexerciţiipracticeestelargăşiincludecercetareaşiinvestigareaunei probleme de proiectare, efectuarea unor activităţi de laborator, realizarea şi utilizareaunuiobiect. - Avantaje Evaluează abilităţile de a se - descurcaîn viaţareală - Limitări Poatenecesitafoartemulttimpp Finalizareaunui entruafiaplicatăcuunnumărmarede obiectconstituieodovadătangibilăaachiziţiilor elevi - - Activitatea practică poate motiva înînaltămăsurăelevii - Credibilitateapoatefidificildeo Poate contribui la integrarea bţinut evaluăriiîncadrulrezultatelorînvăţăriişi/sauunităţilor decompetenţă DEREŢINUT! Eleviitrebuiesă primeascăinstrucţiuniscurte,clare. Trebuieelaboratăolistădeverificarecedefineştetoaterezultateleînvăţăriicare trebuieatinsecuraportarealastandardelepreconizate.aceastavăva ajutasăvă asiguraţică evaluarea estevalidăşicredibilă şicăsuntîndeplinitecerinţele prezentateînscurtainformare. Probelescrise Suntutilizatesubformaunorlucrărisautestedescurtă/medie/lungădurată(deobiceiintre1şi3ore).Pr obelescrise auatâtavantajecâtşidezavantajeînprocesulde evaluare. Avantaje Limitele/dezavantajele

46 - Asigurăungradmaimaredeobiectivitatel Caracterdesondajînconţinutuldeexaminat(subiec anotare; tele nu pot atinge toate aspectelematerieistudiate) - - Oferă elevilor mai emotivi, sau celor Nu oferă feed-back imediat caregândescmailent,posibilitateadeaprezen (profesorulnupoatecorectapelocerorialeelevuluişi tatoatecunoştinţele; nicigreşelile deexprimare); - - Economie de timp (asigură evaluarea Eleviinumaipotfidirecţionaţiprin întrebări unuinumărmaimaredeeleviîntr-untimp dacăfacuneleconfuzii,saucândconţinutul esenţial nu scurt); este complet acoperit prin - răspunsuri. Subiectunicpentrutoţielevii(întrebările au - Pot încuraja o posibilă preferinţă a acelaşigraddedificultatepentrutoţieleviişiv examinatorului pentru subiecte cu carater erificăacelaşiconţinut); reproductiv - Sunt mai riguroase, - suportăeventuale comunicatreorală,profesor-elev Nu oferă ocazia interacţiunii directe, prin contestaţii,sepotconfrunta lucrărilescrise(favorizează realizarea comparării rezultatelor); - Sunt programatela intervale de timp carepermit profesorilor conţinuturiesenţiale să verifice pentruoanumită perioadă. Testul docimologic Pentru eficientizarea evaluării prin proba scrisă se utilizează testele docimologice, prinintermediul cărora profesorul realizează o identificare mult mai precisă si riguroasă anivelului de performanță la care au ajuns elevii. DE REȚNUT! Testul docimologic reprezintă un instrument de evaluare complex format dintr-un ansamblu desarcini de lucru (probe sau întrebări numite itemi), ce permit măsurarea si aprecierea niveluluide pregătire al elevilor precum si a nivelului de formare si dezvoltare a unor capacități sicompetențe de diverse naturi.

47 Rezultatul testului pune în evidență progresul / regresul înregistrat de elev într-o perioadă detimp, constituind si un indicator de eficiență a activității profesorului, deoarece oferă, pe bazaunor măsurători si aprecieri, informații pertinente cu privire la modul de realizare aobiectivelor didactice, la direcțiile de intervenție de perspectivă a cadrelor didactice pentruameliorarea si/sau optimizarea demersurilor instructiv-educative. Testul prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. DEZAVA AVANTAJE - NTAJE Obiectivitatesporită(datorităcorelăriiintrinseciîn treobiectivele didactice, conţinuturileînvăţării şi Seelaboreazăgreu,efortulpentrurealizar ea itemiitestului); lor - complexităţiiitemilorşicuantificării Rigurozitateînmăsurareaachiziţiilorşcolarul uişiînapreciereamoduluiderezolvareaitemilor/ - fiind relativ mare datorită diferenţiateaacestora(punctajemaximşi minim); probelorconţinuteîntest; - Consumătimp; Vizeazăîntreagapersonalitateaelevului,nu - Inhibăelevii emotivi(sensibili) doarcomponentacognitivă/intelectivă; - Dezvoltăcapacitateadeautoevaluareaelevilor, înmăsura în care aceştia pot verifica singuricorectitudineamoduluide rezolvareaitemilor; - Oferă,prinrezultatullor,posibilitateaadoptării dedecizii,oportuneşiîntimputil, Tipurideteste destinateameliorăriiactuluididactic. TIPURIDETESTE decunoştinţe decapacităţi măsoară un anumit conţinut deja parcurs, auînvedereaptitudinilegeneraleşi specifice ale vizînd criteriale cunoştinţele, priceperile, deprinderile presupunaprecierearezultatelorelevuluiînraport şiabilităţile cu formative referitoarelaacelconţinut. urmăresc periodic progresul şcolar şi criteriiledeperformanţăstabiliteanterior. elevului,indiferentdacăanumiteconţinuturiaufost normative saunuparcurse. rezultateleelevuluisuntevaluateînraportcu cele oferăfeedpunctuale back-ulnecesarprofesorului. instruire:trimestru,anşcolar,cicludeînvăţămînt. integrative aleunuigrupdereferinţă sumative suntadministratelasfîrşituluneiperioadelungi de

48 conţin itemi care se referă la un aspect izolat formatedintr-unnumărmaimicdeitemi,darcare alconţinutuluidestinatcunoaşterii. fiecareînparte estimeazămaimulte cunoştinţe,priceperi şi capacităţi. obiective presupunonotareobiectivăaelevilor. iniţiale nivelul performanţelor este subiective auungradinferiordefidelitateanotării. finale evaluat nivelulestemăsuratla încheiereaprogramului de înainteaunui standardizate -program itemiitesteloraucalităţitehnicesuperioare; deinstruire. - indicaţiile privind instruire. nestandardizate proiectatedeprofesor. administrarea şicorectarea testelor sunt atâtdeprecise, încât procedeelesunt aceleaşi(sandard)pentrudiferiţiutilizatori; normeleprevădcriteriipevârste,lanivelnaţi onalsau regional; - suntoferiteformeechivalenteşicompatibile deteste; Untestpoatefacepartedinmaimultecategorii! - Deexemplu:untestdecunoştinţepoatefiînacelaşitimpnormativ,punctualşiobiectiv. un ghid al testului este elaborat pentru administrarea,corectarea,evaluareacalităţilorlui Caracteristicile testului şi pentruinterpretareaşiutilizarearezultatelor Pentru ca rezultatele evaluării să aibă o anumită semnificație pentru evaluatori, evaluați,instituții și societate, testul trebuie să fie simultan: valid, fidel, obiectiv si aplicabil. Cea mai generală definiție: Validitatea reprezintă calitatea unui test de a măsura exactceea ce este destinat să măsoare. Fiind una dintre cele mai importante caracteristici ale testului, literatura de specialitateconferă validității mai multe aspecte și anume: Validitatea VALIDITATEA deconţinut aratămăsuraîncaretestulacoperăuniformelementeledeconţinutmajorepecareletestează.

49 deconstructie încaretestulestimeazăunanumit construct exemplu:untestlamăsurăritehnicevamăsuraabilităţideaplicareacunoştinţelorde măsurareamărimilorfizice şi nuabilităţideutilizareacalcululuimatematicsaucunoştinţeîndomeniul lexicului concurenţă sereferălaconcordanţadintrerezultateleobţinutedeelevlauntestşi unelecriteriidecomportamentsi milare. exemplu:elevul,careaobţinutrezultatebunelauntestcemăsoarăcapacitateadeautilizacalcululalge bricnufacegreşelidecalcullauntestdetiprezolvaredeprobleme,încaresuntfolositeacesteoperaţii. defaţadă untest,careevalueazăconţinuturidedimensiunidiferite,trebuiesăexprimeacestfaptprin numărulinegaldeitemicetesteazăconţinuturilerespective. exemplu:într-untestsumativ,proporţiaitemilorpentruuncapitolvafiînconcordanţăcunumărulde orede studiualocateacelui capitolînplanificareacalendaristică. Factorii care influențează validitatea unui test sunt: indicațiile neclare; nivelul de dificultate necorespunzător al itemilor; itemii de calitate proastă; testul prea scurt; administrarea si corectarea necorespunzătoare a testului. Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate constante în cursul aplicării sale repetate (consistența sau stabilitatea unui test). Factorii care influențează fidelitatea: lungimea testului - cu cât testul este mai lung, cu atât nivelul său de fidelitate este mai mare;

50 dispersia scorurilor - cu cât dispersarea scorurilor este mai mare, cu atât testul este mai fidel; obiectivitatea testului cel format din itemi obiectivi are o fidelitate mare; schema de notare - cea ambiguă reduce sansele de fidelitate a testului. Relația validitate fidelitate Un test poate fi fidel fără a fi valid, deoarece testul poate măsura altceva decât a fost destinat să măsoare. Dacă un test nu este fidel, atunci el nu este nici valid. Fidelitatea este o condiție necesară, dar nu si suficientă pentru validitate. De regulă, în procesul de evaluare, validitatea este considerată mai importantă decât fidelitatea. Există un conflict între validitate si fidelitate, în sensul că la creșterea validitității, se micșorează fidelitatea si invers. Obiectivitatea reprezintă gradul de concordanță între aprecierile evaluatorilor independenți în ceea ce privește un răspuns bun pentru fiecare din itemii testului. Testele standardizate oferă o obiectivitate foarte bună. Aplicabilitatea reprezintă calitatea testului de a fi administrat si interpretat cu ușurință. Criteriile de selectare ale unui test cu o bună aplicabilitate sunt: importanța conținutului pe care testul îl măsoară; concordanța dintre forma si conținutul testului si vârsta elevului; costul si timpul necesare pentru administrarea testului; obiectivitatea în notarea si interpretarea rezultatelor. Activitatea practică 5 Etapele elaborării unui test/probă de evaluare In teoria evaluării, pentru elaborarea unui test sau unei probe de evaluare se precizează anumite etape, si anume: Determinarea tipului de test.

51 Asigurarea calităților/caracteristicilor tehnice ale testului. Proiectarea matricei de specificație. Definirea obiectivelor de evaluare. Construirea itemilor. Elaborarea schemei de notare. Stabilirea scopului probei presupune anticiparea finalității evaluative, respectiv,a sau funcțiilor pe care este destinată să le îndeplinească evaluarea; scopul probei determină natura probei; Precizarea obiectivelor / competențelor vizate de evaluare; Stabilirea conținuturilor supuse verificării; Construirea matricei de specificații; Redactarea probei în concordanță cu obiectivele de evaluare vizate; Alcătuirea grilei de corectare; Elaborarea baremului de corectare si notare. Etapele de mai sus reprezintă tot atâtea răspunsuri la întrebările: Pentru cine proiectez testul si în ce scop? Ce obiective si conținuturi va acoperi testul? Ce fel de itemi trebuie să elaborez în asa fel, încît testul să măsoare în mod validcunostințele, priceperile si capacitățile elevilor? Câți itemi din fiecare tip trebuie să proiectez? Cât de lung va fi testul (cât timp si ce număr de itemi)? Cât de dificil va fi testul? În ce mod vor fi notați itemii testului? Matricea de specificații Odată tipul de test determinat de exemplu, formativ sau sumativ - avem nevoie de un procedeu care să ne dea certitudinea că testul măsoară aspectele critice ale competenței/competențelor si are o bună validitate de conținut. În funcție de scopul si tipul testului, pot fi constituite matrice de specificații generale si detaliate.

52 Matricele cu caracter general însoțesc testele sumative care testează elemente mai mari de conținut si domenii, cu un grad general de specificitate. Matricea de specificații detaliată este recomandată pentru testele sumative care vizează conținuturi mai restrânse si testele formative si poate detalia fie conținuturile care vor fi acoperite prin test, fie nivelele taxonomice O matrice detaliată se obține - fie separat, fie împreună pe următoarele căi: împărțirea conținuturilor în subconținuturi si împărțirea domeniilor în subdomenii. Realizarea matricei de specificații Evaluatorul stabilește procentele ce vor fi evaluate din fiecare conținut/temă raportate lanivelurile cognitive/competențele specificate în matrice. De exemplu, în cadrul unui test sumativ care urmărește evaluarea anumitor competențe ladiferite niveluri cognitive (a-și aminti -achiziția informației- a înțelege, a aplica, a analiza) prinintermediul a patru elemente de conținut, profesorul stabilește ponderea pe care fiecarecompetență si element de conținut o va avea în cadrul testului. Astfel se stabilesc: pe ultima linie a matricei ponderile (în %) pentru nivelurile cognitive pe ultima coloana a matricei ponderile (în %) pentru elementele de conținut Matriceadespecificaţii((1) Niveluricogniti ve Pondere aaînțelege aaplica aanaliza % Conţinut șiaminti Conţinut Conţinut ,,,, Conţinut ,,5,5,5 Continuturi Pondere% Procentele din interiorul fiecărei celule a matricei sunt determinante pentru calculareanumărului de itemi.evaluatorul stabilește numărul total de itemi pe care dorește să îl conțină testul (de exemplu20 de itemi), după care calculează numărul de itemi pentru fiecare conținut/competență sicompletează fiecare celulă a matricei.

53 Numărul de itemi = (procentaj x număr total de itemi) Matriceadespecificaţii (2) De exemplu: 2,5% x 20 = 0,5 itemi Niveluricogniti ve a- Conţinut1 0 șiaminti Conţinut2 0, Conţinut3 0,7(1item, 2 Conţinut4 0,6(1item Continuturi ) 52 Totalitemi ) Activitatea practică 6 aînţelege aaplica 0,6(1item 1,5(2itemi ) 2,1(2itemi ) 1,8(2itemi ) 6 ) 0,6(1item 1,5(2itemi ) 2,1(2itemi ) 1,8(2itemi ) 6 ) aanaliza 0, 1,5(2ite ) 6 2,1(2itemi) mi 1,8(2itemi) 6 To tal2 5 ite 7 mi Realizarea itemilor (Tipuri, caracteristici, reguli de elaborare) Definirea noțiunii de item Conform DEX, itemul este Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o notăspecifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat și unic alacesteia. Practic, itemii reprezintă elemente componente ale oricărui instrument sau probă deevaluare si pot fi: simple întrebări, un enunț urmat de o întrebare, exerciții, probleme,întrebări structurate, eseuri. Itemii se realizează sub diferite forme, care exprimă cerințeleinstrumentului sau probei de evaluare. ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTRUIREA ITEMILOR: În construirea itemilor se parcurg următoarele etape: precizarea disciplinei de studiu, a clasei si a capitolului; definirea obiectivului pe care itemul îl măsoară; formularea enunțului itemului; schema de notare (pentru itemii semiobiectivi si cu răspuns deschis), observații. Recomandări pentru elaborarea itemilor Deoarece orice item testează unul sau mai multe obiective, acestea vor fi precizate înaintea enunțului itemului. Între obiectivele de evaluare si itemi există o legătură indisolubilă. Inainte de construirea itemului se va formula obiectivul pe care acesta îl testează.

54 1. Itemul să fie formulat clar si fără ambiguități, scurt si interesant: un item bun este o adevărată operă de artă. 2. În item să nu existe precizată, chiar si involuntar, o indicație, o cheie a răspunsului. 3. Opțiunile să fie plauzibile si paralele. 4. Să existe un singur răspuns corect. 5. Răspunsul să fie indiscutabil corect, iar distractorii - indiscutabil gresiți. 6. Ordinea răspunsurilor: numerică, alfabetică, ordinea dificultății. 7. Lungimea opțiunilor să nu constituie un indiciu de selectare a răspunsului corect. 8. Itemul trebuie să fie specificat: formularea lui va evita situația în care elevii inteligenți, pot răspunde bine, fără a fi studiat materialul. 9. Un item calitativ trebuie să reflecte un element structural al cunostințelor (lege,principiu, proprietate etc.). 10. Enunțul itemului nu se formulează prin negație; 11. În formularea enunțului itemului trebuie să se evite utilizarea cuvintelor toți, orice, niciun (nicio). În sens larg itemii conțin, pe lângă elementele de mai sus si tipul de răspuns așteptat.în lucrările de specialitate, itemii sunt clasificați în funcție de două criterii. După tipul de comportament solicitat pentru producerea răspunsului, pot fi diferențiatedouă tipuri de itemi: itemi închiși (precodificați) care solicită selectarea unui răspuns dintr-un număr de variante, oferite (întrebări curăspuns binar, cu alegere multiplă, întrebări pereche,întrebări de ordonare, întrebări curăspuns scurt etc.); itemi deschiși care solicită construirea, producerea unui răspuns, fără a fi oferite variante de răspunsuri(itemi de tip eseu; rezolvare de probleme, itemi de argumentare,itemi de interpretare). După gradul de obiectivitate asigurat în notare, se disting trei categorii de itemi:

55 Itemii obiectivi: itemi cu alegerea duală; itemi cu alegerea multiplă; itemi de tipul pereche Itemii semiobiectivi: itemi cu răspunsurile scurte; itemi întrebări structurate Itemi subiectivi: itemi de tipul rezolvare de probleme; eseu structurat; eseu nestructurat. Caracterizarea itemilor obiectivi Itemii obiectivi au următoarele caracteristici generale: reprezintă componente ale testelor de progres, în special ale celor standardizate; au obiectivitate ridicată în măsurarea / evaluarea rezultatelor învățării; nu necesită scheme de notare detaliate; punctajul se acordă sau nu în funcție de marcarea răspunsului corect. Itemii cu alegere duală Itemii cu alegere duală solicită elevului să selecteze unul din 2 (sau mai multe) răspunsuri posibile: Adevărat / fals Corect / Incorect Da / Nu Acord / Dezacord General / particular Mai mare / mai mic etc Aceste tipuri de itemi se utilizează pentru: recunoașterea unor termeni, date, principii; diferențierea între enunțuri factuale sau de opinie;

56 identificarea relațiilor de tip cauză efect. Dezavantajele itemilor cu alegere duală sunt vulnerabili față de răspunsurile date la întâmplare, evaluatul având șansa de 50% de a selecta răspunsul corect; Identificarea unui enunț ca fiind neadevărat nu implică cunoașterea de către evaluat a alternativei adevărate. Pentru a verifica dacă evaluatul deține soluția itemului se elimină inconveniența de mai sus prin: folosirea altei variantei a itemilor cu răspuns dual, așa numita modificare a variantei false, unde se cere evaluaților să schimbe parțial enunțul pentru ca acesta să devină adevărat. justificarea răspunsului Activitatea practica 7 Activiatea practică 8 Activitatea practică 9 Exemplul 1 Itemi de tip duali Calificarea:Tehnician proiectant produse finite din lemn Modulul:Estetica produselor din lemn Clasa a XII-a Competențele vizate: 19.3 Stabileşte tehnici specifice de ornamentare pentru un produs din lemn specificat II.Citiți cu atenție enunțurile a,b,c,d,e și scrieți în dreptul lor A dacă apreciați că sunt adevărate și F dacă apreciați că sunt false. Reformulați enunțul/enunțurile false astfel încât să devină adevărate. a. 11 puncte Îmbinările elementelor din cadrul mobilierului antic egiptean erau consolidate cu cuie din lemn. b. Patul cu baldachin este specific stilului egiptean. c. Finisarea mobilierului egiptean antic era realizată cu chituri din argilă.

57 d. Tehnicile de ornamentare caracteristice stilului egiptean sunt lăcuirea. incrustațiile în fildeș, ornamentele sculptate în lac, aurirea. e. Stilul gotic a influențat dezvoltarea stilului cult românesc și a celui bisericesc. Barem de corectare și notare II.(11 puncte) a-a;b-f;c-a;d-f;e-f. Pentru fiecare apreciere corectă se acordă 1 punct. Reformularea răspunsurilor false: Patul cu baldachin este specific stilului gotic. Tehnicile de ornamentare caracteristice stilului chinez sunt lăcuirea. incrustațiile în fildeș, ornamentele sculptate în lac, aurirea. Stilul bizantin a influențat dezvoltarea stilului cult românesc și a celui bisericesc. Pentru fiecare reformulare corectă se acordă 2 puncte. Pentru reformulare incorectă sau lipsa acesteia, 0 puncte. Exemplul 2 Calificarea: Tehnician chimist de laborator Clasa a XII-a Modulul 5 Analiza apei Competentele vizate: Determină indicatorii chimici ai apei Determină indicatorii de calitate ai apei potabile, apei uzate şi nămolurilor. În coloana A sunt indicate diferite analize efectuate apei, iar în coloana B indicatorii folosiţi. Scrieti asocierile corecte dintre fiecare cifra (1,2,3,4,5) din colana A si litera(a,b,c,d,e,f) corespunzătoare din colana B. ( 10 puncte) A. analize de apa B. indicatori 1. Determinarea alcalinităţii a. negru eriocrom T 2. Determinarea acidităţii b. cromat de potasiu

58 3. Determinarea clorului c. murexid 4. Determinarea calciului d. metil oranj 5. Determinarea magneziului e. roşu metil f. fenolftaleina Barem de corectare si notare 1-f 2-d 3-b 4-c 5-a Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte; pentru asociere incorectă sau lipsa acesteia 0 puncte..itemii de tip pereche Itemii de tip pereche solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondențe / asociații între cuvinte, propoziții, fraze, litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe două coloane. Elementele din prima coloană se numesc premise, iar cele din a doua coloană reprezintă răspunsurile. Răspunsurile trebuie să fie mai numeroase decât premisele. Criteriul sau criteriile pe baza cărora se stabileste răspunsul corect sunt enunțate / explicate în instrucțiuni care preced cele două coloane. Exemplul 1 Domeniul : Fabricarea produselor din lemn Modulul: Tehnologia prelucrării lemnului Clasa a X-a Competențele vizate/rezultatul învățării: Identifică operațiile de debitare a lemnului masiv I.a. În coloana A sunt reprezentate schițe ale operațiilor de debitare a lemnului masiv, iar în coloana B, denumirile operațiilor de debitare.scrieți pe foaia de lucru asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B. 6 puncte A-schița operației B-denumirea operației a.decupare

59 1. b. tivire 2. c. secționare 3. d.spintecare Barem de corectare și notare I.a (6 puncte) 1-c;2-d;3-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. Exemplul 2 Calificarea : Tehnician proiectant produse finite din lemn Clasa a XII-a Modulul: Calitatea produselor din lemn Competențe vizate: 16.4 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control I.b În coloana A sunt indicate diferite Instrumente de măsurare, iar în coloana B,Operații de măsurare.scrieți, pe foaia de lucru, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A si litera corespunzătoare din coloana B. A. Instrumente de măsurare 1. Raportorul 8 puncte B. Operații de măsurare a.măsurarea lungimii

60 2. Ruleta b.verificarea perpendicularității 3. Șublerul c.măsurarea unghiurilor 0 4. Echerul de 90 d.verificarea orizontalității 5. e.măsurarea adâncimii găurilor Barem de corectare și notare I.b (8 puncte) 1-b;2-a;3-e;4-b; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. Exemplul 3 Calificarea: Tehnician chimist de laborator Clasa a XI-a Modulul 5 Analiza instrumentala Competentele vizate: C Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică În coloana A sunt indicate denumirile metodei de analizat, iar în coloana B mărimea de măsurat.scrieţi pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B. (10puncte) A. Metoda de analiză B. Mărimea de măsurat 1. potenţiometria a. cantitatea de substanţă depusă pe electrod 2. conductometria b. ph- ul 3. electrogravimetria c. conductanţa 4. spectrofotometria d. diferenţa de potenţial 5. colorimetria e. absorbanţa f. intensitatea coloraţiei Barem de corectare si notare 1-d 2-c 3-a 4-e 5-f

61 Pentru fiecare asociere corectă se acordă câte 2 puncte; pentru asociere incorectă sau lipsa acesteia 0 puncte Itemii cu alegere multiplă Itemii cu alegere multiplă. Acest tip de item presupune existența unei premise (enunț) și a unei liste de alternative (soliții posibile). Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea mai bună alternativă; celelalte răspunsuri se numesc distractori. Exemplul 1 Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn Modulul: Tehnologia mobilei Clasa a XI-a Competențe vizate: Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de lemn. I. Pentru fiecare dintre cerință de mai jos (1-5) scrieți, pe foaia de lucru, litera corespunzătoare răspunsului corect. 10 puncte 1. Decolorarea panourilor furniruite se realizează pentru: a. imitarea unor specii valoroase şi accentuarea desenului b. uniformizarea culorii din zonele de alburn şi duramen c. obținerea unor suprafețe de culoare albă d. eliminarea microabaterilor de structură a lemnului 2. Prin colorarea suprafeţelor cu coloranţi solubili în apă: a. se obţine o imagine pozitivă a structurii, o colorare mai intensă a zonelor de lemn târziu b. se obţine o imagine negativă a structurii lemnului c. se anulează microabaterile de structură d. se realizează colorarea odată cu lăcuirea 3. Pentru obţinerea prin turnare a peliculelor groase, lacul se aplică: a. cu vacuum b. prin cădere liberă c. prin presiune d. în patru straturi

62 4. Procedeul de aplicare a lacului prin imersie poate fi folosit pentru: a. aplicarea lacurilor pe orice fel de piese şi produse de mobilier b. aplicarea lacurilor pe produse de mobilier cu gabarit mare c. aplicarea lacurilor pa suprafeţe plane d. aplicarea lacurilor pe piese mici cu configurație complexă 5. Prelucrarea peliculeor nitrocelulozice se realizează prin operaţii de: a. şlefuire, egalizare şi lustruire b. şlefuire şi lustruire cu paste c. şlefuire, desprăfuire, decolorare d. lustruire, egalizare, uscare e. Barem de corectare și notare I.(10 puncte) 1-b;2-b;3-c;4-d;5-a Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Exemplul 2 Calificarea: Tehnician chimist de laborator Clasa a XII-a Modulul 5 Materii prime si materiale pentru industria chimica Competentele vizate: Caracterizează materii prime şi materiale auxiliare folosite în industria chimică Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime Enumeră utilizările materiilor prime Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1-3), scrieţi pe foaie, litera corespunzătoare răspunsului corect: (6 puncte) 1. Sedimentarea naturala se realizeaza in bazine special amenajate numite: a. denisipatoare b. filtre rapide c. filtre lente d. reactoare 2. Cel mai tânăr carbune fosil este: a. antracitul

63 b. huila c. lignitul d. turba 3. Coagulanţii folosiți pentru purificarea apei sunt: a. rășini ionice, permutiţi, zeoliţi b. substanţe clorigene, argint, ozon c. sulfat de aluminiu,clorura ferică, sulfat feric d. sulfat de sodiu, carbonat de sodiu, clorură de calciu Barem de corectare si notare 1-a 2-d 3-c Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Caracterizarea itemilor semiobiectivi Principala caracteristică a itemilor semiobiectivi constă în faptul că elevul este pus în situațiade a-si construi răspunsurile si nu de a-l alege. Itemi cu răspuns scurt /itemi de completare Itemi cu răspuns scurt /itemi de completare. Cele 2 categorii de itemi diferă prin formade prezentare a cerinței / întrebării / problemei si uneori prin dimensiunea răspunsului cerut. Pentru itemii cu răspuns scurt elevii trebuie să formuleze răspunsul sub forma unei propoziții, fraze, cuvânt, simbol Pentru itemii de completare se solicită de obicei drept răspuns 1 sau 2 cuvinte care să se încadreze în contextul suport dorit. Itemi de completare Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn Modulul: Tehnologia mobilei Clasa a XI-a Competențele vizate: Planifică succesiunea operaţiilor de prelucrare a reperelor de mobilier corp şi din cadre

64 III.Completați spațiile libere astfel încât să obțineți un enunț corect: 4 puncte a. Operația prin care se formează prin rindeluire suprafețe plane și perpendiculare între ele se numește (1). b. Piesele cu secțiune rotundă se obțin prin operații de (2). Barem de corectare și notare III.- 4 puncte 1-îndreptare; 2- strunjire Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2p ; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. Exemplul 2 Calificarea :Tehnician chimist de laborator Clasa a XI-a Modulul : Metode de separare şi purificare Competentele vizate : C Utilizează instrumente şi instalaţii de laborator C Execută separarea substanţelor Scrieţi, pe foaie, informaţia corectă care completează spaţiile libere: 1. (12 puncte) Extracţia este o metodă de separare şi de purificare a substanţelor, care se bazează pe diferenţa de...(a) Condensarea vaporilor obţinuţi în urma procesului de evaporare are loc în (b) 3. Pentru majoritatea lichidelor, filtrarea decurge mai repede la cald, datorită...(c)... vâscozităţii lor. Barem de corectare si notare 1.a- solubilitate

65 2.b. refrigerent 3.c. scăderii Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Activitatea practică10 Activitatea practică 11 Întrebarea structurată Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv legate între ele printr-un element comun. Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul, după care urmează o serie de întrebări, date suplimentare, alte întrebări.în figura următoare este prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate: Itemi de tip întrebare structurată Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn Modulul: Estetica produselor de mobilă Competențe vizate: 2.2.Rezolvă probleme 9.2. Utilizează ornamente pentru decorarea produselor din lemn Analizați imaginile de mai jos și și rezolvați următoarele cerințe: a) Identificați ornamentelor din spațiile notate cu 1,2,3,4. b) Precizați câte 2 elemente constructive care ar putea fi decorate cu acestea. c) Precizați tehnica de execuție a acestor tipuri de ornamente puncte

66 3 4 Barem de corectare și notare 16 puncte a. 1-crestături pe canturi,2-rozete crestate,3-steluțe crestate,4-gulere crestate Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acetuia, 0puncte. b. 1-canturi libere (lăzi, blidare,mese,scaune),2-panouri, frize,3- cadre de mese, scaune,4stâlpi,legături Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct, pentru răspunsuri incorecte sau lipsa acestora, 0 puncte. c. 1-sculptură,2-sculptură,3-crestarea lemnului,4-sculptură Pentru fiecare tehnică indicată corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,0 puncte. Exemplul 2 Calificarea: Tehnician chimist de laborator Modulul 3 Analiza instrumentala Clasa a XI-a Competentele vizate: C Descrie metode de analiză instrumentală folosite în industria chimică C Efectuează analize folosind metode instrumentale C Interpretează rezultatele analizelor instrumentale V. Se considera schema unei instalaţii pentru determinări electrogravimetrice (27 puncte)

67 Cerinţe: a.. Analizaţi cu atenţie schema de mai sus şi identificaţi părţile componente notate cu 1,2,3,4,5,6,7 b. Identificaţi elementul care lipseşte din montaj. c. Precizati un scop practic al determinarilor electrogravimetrice Barem de corectare si notare a. 21 puncte 1. Soluţia de analizat 2. Anod 3. Ampermetru 4. Voltmetru 5. Sursă de curent electric 6. Bucată de fier izolată 7. Agitator magnetic Pentru fiecare răspuns corect si complet se acordă câte 2 puncte; pentru raspuns partial corect se acorda 1 punct, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. b. 3 puncte Elementul care lipseşte din imagine este catodul de Pt. Pentru răspuns corect se acordă 3 puncte; pentru raspuns corect,incomplet se acorda 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. c.3 puncte Determinarea coţinutului de cupru dintr-un aliaj cupru-zinc

68 Pentru răspuns corect (sau similar cu raspunsul formulat) se acordă 3 puncte; pentru raspuns partial corect se acorda 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte. Caracterizarea itemilor subiectivi Rezolvarea de probleme sau rezolvarea unei situații problemă Rezolvarea de probleme sau rezolvarea unei situații problemă are ca scop dezvoltarea gândirii divergente, a imaginației, a capacității de a reformula o problemă Etapele urmărite în rezolvarea de probleme: înțelegerea problemei obținerea informațiilor necesare rezolvării problemei formularea si testarea ipotezelor descrierea / explorarea metodei de rezolvare discutarea rezultatelor obținute posibilitatea de generalizare si transfer a tehnicilor de rezolvare. Exemplul 1 Itemi de tip rezolvare de probleme Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Modulul: Tehnologia lemnului Clasa a XI-a Competențele vizate: Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de lemn. IV.2 Rezolvați următoarele cerințe știind că tăierea cu discurile tăietoare este caracterizată de viteza de tăiere V. 10 puncte. a. Să se calculeze viteza de tăiere la un ferăstrău circular, știind că diamentrul discului este de 600mm, turația folosită este de 2800 rot/min. b. Denumiți notațiile folosite în relația de calcul. c. Precizați naturamaterialului (lemn masiv,semifabricate pe bază de PAL)care se poate prelucra cu viteza de tăiere obținută. Barem de corectare și notare:

69 IV.2-10 puncte a. V= (m/s)= =87,02 m/s Pentru scrierea corectă a relației de calcul se acordă 2 puncte,pentru relație de calcul greșită sau incompletă, 0 puncte. Pentru calculul corect se acordă 3 puncte. b. π=3,14 D=diametrul discului tăietor n=turația discului tăietor Pentru indicarea corectă a fiecărei notații, se acordă câte 1 punct, pentru indicarea greșită sau lipsa acestora,0p. c. Cu viteza obținută se pot debita repere din lemn masiv. Pentru indicarea corectă a naturii materialului ce poate fi prelucrat se acordă 2 puncte, pentru indicare greșită sau lipsa aestuia, 0 puncte. Exemplul 2 Itemi de tip rezolvare de probleme Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Modulul: Întocmirea documentației tehnice Clasa a XII-a Competențele vizate:17.3 Elaborează documentația de preț IV.1 În imaginea alăturată este reprezentat un taburet care are următoarele dimensiuni de gabarit sunt: 330x330x440(mm), fabricat din cherestea de fag,clasa de calitate A. Panoul de șezut este din P.A.L.furniruit pe fețe și canturi cu furnir de fag. Rezolvați următoarele sarcini de lucru: a. Calculați dimensiunile nete ale picioarelor de taburet stiind că secțiunea acestora este de 40x40mm. b. Calculați dimensiunile brute ale picioarelor taburetului.

70 15 puncte Barem de corectare și notare IV.1-15p a. Dimensiunile nete ale picioarelor sunt: Lxlxg L=440-20=420mm l=40mm g=40mm b. Supradimensiunile sunt: Sp=15 mm la lungime Sp=5 mm la lățime sau grosime, pentru L mai mici de 1500mm. Dimensiunile brute sunt: Lb=420+15=435mm lb=40+5=45mm gb=50mm (STAS). Pentru indicarea corectă a dimensiunilor nete se acordă 1 punct, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. Pentru precizarea corectă a supradimensiunilor se acordă câte 2 puncte.pentru răspunsuri grașite sau lipsa acestora, 0 puncte. Pentru calculul corect a fiecărei dimensiuni brute se acordă câte 2 puncte.pentru calcul greșit se acordă 0 puncte.

71 Exemplul 3 Itemi de tip rezolvare de probleme - Proba practică Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn Modulul: Materii prime și materiale pentru produse din lemn Clasa a XI-a Competențe vizate: 9.3 Analizează proprietăţile lemnului Să se determine umiditatea piesei de cherestea prin metoda cântărire și uscare și precizați domeniile de utilizare posibile în funcție de rezultatul obținut. Cerinţe în elaborarea referatului de laborator: - principiul metodei - materiale și aparatură necesare - mod de lucru - calculul umidității - interpretarea rezultatelornorme de protecţia muncii specifice. BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE proba practică Numărul elevului NR. ITEMI DE EVALUARE Punctaj CRT Maxim 1 Ţinuta echipamentul 3 2. Alegerea aparaturii necesare 5 3. Pregătirea epruvetelor 7 (debitare,curățare,introducerea în exicatoare) 4. Determinarea masei inițiale a 10 epruvetei 5. Introducerea reglarea în etuvă și 5 coerespunzătoare a temperaturii 6. Efectuarea intermediare cântăririlor 5 Punctaj acordat

72 7. Determinarea masei epruvetei 10 în stare anhidră 8. Respectarea normelor de 10 protecție a muncii 9. Încadrarea în timpul de lucru 5 TOTAL I Precizarea principiului metodei Calculul şi exprimarea 10 rezultatului 14. Interpretarea rezultatelor 10 TOTAL II 30 Puncte din oficiu 10 Total punctaj 100 Itemi de tip eseu Eseul permite evaluarea globală a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv carenu poate fi evaluat eficient, valid si fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi. Acest tip de item pune în valoare abilitatea de a evoca, organiza si integra, abilitatea deexprimare personală în scris, precum si abilitatea de a realiza înterpretarea si aplicareadatelor. După tipul răspunsului asteptat itemii de tip eseu pot fi: eseu structurat sau semistructurat în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerințele, răspunsul asteptat este ordonat si orientat; eseu nestructurat (liber) care valorifică gândirea / scrierea creativă,imaginația, originalitatea, creativitatea, inventivitatea. Exemplul 1 Itemi de tip eseu de tip structurat Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn Modulul: Tehnologia mobilei Clasa a XI-a

73 Competențe vizate:12.2. Coordonează tehnologia prelucrării materialelor pe bază de lemn V. Alcătuiți un eseu cu titlul Șlefuirea lemnului masiv și a panourilor, cu următoarea structură de idei: a. Definirea operației de șlefuire b. Clasificarea operațiilor de șlefuire c. Scopul și rugozitățile recomandate pentru fiecare tip de șlefuire. 25 puncte Barem de corectare și notare a. 4 puncte Șlefuirea reprezintă operația de prelucrare prin așchiere, cu granule abrazive, care se execută pe fețe și canturi pentru eliminarea asperităților de la operațiile anterioare și asigurarea rugozității în limitele cerute de tehnologile de finisare. Pentru răspuns corect şi complet se acordă 4p; pentru răspuns incomplet se acordă 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0p b. 4 puncte În funcție de rugozitatea obținută la șlefuire aceasta poate fi clasificată în: -șlefuire grosieră -șlefuire de finisare Pentru fiecare categorie de finisare denumită corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0 puncte. c. 17 puncte Șlefuirea grosieră- urmărește eliminarea neregularităților de la operațiile anterioare. Șlefuirea grosieră a lemnului masiv se execută cu granulații de și a furnirelor granulații Șlefuirea grosieră a furnirelor îmbinată cu hârtie gumată-urmărește eliminarea hârtiei gumate. Șlefuirea de finisare-asigură rugozitatea cerută de tehnologia de finisare și asigurarea calității suprafețelor fără defecte. Șlefuirea de finisare a lemnului masiv se face cu granulații de 100,120, în unele cazuri 150. Șlefuirea de finisare a suprafețelor furniruite se execută cu granulații de Pentru precizarea scopului fiecărui tip de șlefuire se acordă câte 2 puncte, total 8 puncte.pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului, 0puncte.

74 Pentru indicarea granulațiilor recomandate pentru fiecare tip de șlefuire se acordă căte 1 punct, total 9 puncte. Activitatea practică 12 Activitatea practică 13 Elaborarea testelor/probelor de evaluare Recomandări pentru elaborarea testelor Pentru a evalua o gamă cât mai largă de cunostințe, abilități si capacități intelectuale, serecomandă ca testul să fie compus din două părți: prima va conține itemi de tip obiectivsau/si semiobiectiv, iar cealaltă parte va fi formată din itemi cu răspuns deschis. Totodată, se va indica ponderea fiecărei părți, ca în tabelul de mai jos: Ponderea itemilor într-un test Varianta1 Conţinut Procent Itemicu aj 35% alegere Itemi 65% multiplă rezolvare Varianta2 Conţinut Procent Itemi cu aj 40% alegeredual Item eseu 60% ă structurat Variant Conţinut Procenta a3 Itemiobiectivi j 30 % Itemisemiobiec 30 Itemisubiectivi tivi deprobleme 40 % % La organizarea itemilor într-un test, itemii trebuie grupați: Itemii obiectivi sau semiobiectivi trebuie plasați la începutul testului iar cei cu răspuns deschis-la sfârșit. Itemii obiectivi se plasează înaintea itemilor semiobiectivi. Fiecare secțiune a testului trebuie să conțină indicații pentru elevi privind modul de realizare a testului (ce să facă, cum să răspundă si unde să plaseze răspunsurile). Elevilor li se va comunica punctajul acordat pentru fiecare item sau grup de itemi (subiect) Etape în proiectarea si elaborarea testelor 1. Precizarea obiectivelor - descrierea comportamentului ce trebuie pus în evidență de către elevi si indicarea conținutului aferent acestuia. 2.Stabilirea conținutului (teme, capitole, grup de lecții) din care se va susține testarea. 3. Stabilirea variantelor de itemi - obiectivi, semiobiectivi sau subiectivi în funcție de obiective/ competențe si de conținuturi

75 4. Elaborarea itemilor 5. Organizarea testului - gruparea itemilor de acelasi tip si esalonarea lor în ordinea dificultății, începând cu cei mai usori si terminând cu cei mai dificili. 6. Estimarea timpului de lucru necesar pentru rezolvarea probei. 7.Barem de corectare si notare La elaborarea baremului de corectare si notare se va ține cont de următoarele: Să fie ușor de înțeles si de aplicat; Să specifice în mod clar care răspunsuri sunt acceptate si care nu sunt acceptate; Să nu permită aprecieri contradictorii ale aceluiași răspuns; Să nu fie discutabile din punct de vedere al adevărului științific variantele de răspuns; Să specifice numărul de puncte acordat pentru fiecare răspuns integral sau parțial; Se va acorda punctaj integral dacă elevul a dat un răspuns corect din punct de vedere științific, dar care nu a fost menționat în baremul de corectare. Activitatea practică 14 Aspecte cu privire la punctajul itemilor Trebuie să evitați să fiți prea generoși când punctați itemii de evaluare simpli; Trebuie să fie folosite reguli simple pentru a stabili numărul de puncte pentru fiecare tip de item luând în considerare nivelul de performanță si totalul de performanță/dovezi solicitat; Acordarea unui punctaj parțial pentru un item de evaluare îi permite candidatului să demonstreze competența; Pentru a stabili numărul de puncte per item, este recomandabil să luați în considerare mai întâi, câte elemente de răspuns si la ce nivel sunt ele necesare, pentru a considera rezolvat cu succes (tipul de) itemul; Începeți cu un punct pentru un item de evaluare simplu (cunoștințe de bază) si evitați tipare de punctare prin care acordați procentaje dintr-un numǎr întreg;

76 Verificarea mai întâi a baremelor ce conțin răspunsurile cerute vă ajută să evitați luarea unor decizii care sǎ conducǎ la calcule complicate ale rezultatelor testului. Administrareatestelor Fiecareelevtrebuiesă aibă ocopiea testului. Asigurareaunuiclimatfizicadecvat- eleviisăsesimtăconfortabilşisăseevite întreruperile. Asigurarea unuiclimat psihologic adecvat. Acest lucruse anunţarea anticipată a testului, repetarea obiectivelor poate realiza prin importante şi prin încurajareaelevilordeasestrăduisă răspundăcâtmaibinefărăa-istresa. Copierea esteo acţiune inacceptabilă, profesoruluisăasigureastfeldecondiţiicaresăreducă neonestă. Este responsabilitatea copierea,prinaşezarea înanumitelocuri,supravegherea elevilor atentă,interzicereaelevilordeaface schimbdematerialeşiprinstabilireaunorregulişipenalităţi. Înurmaadministrăriitestelorscrise seobţinoseriededatereferitoarelarezultateleelevilor.noteleobţinutereprezintăoetapăimportantădi n punctuldevederealtuturorcelor implicaţi/interesaţi:elevi, părinţi,profesori,angajatori,comunitate.profesorii,unitateaşcolară sunt interesaţi de rezultate, de feedback-ul unui examen, de exemplu, pentru că obţin informaţii referitoare laniveluldepregătire alelevilorîn raportcustandardele naţionale, performanţaelevilorînraportcuanumitevariabile etc. Factori perturbatori ai evaluării Notaesteunsimbolcăruiaiseatribuieoanumesemnificaţie.Ea asupraunuirezultat,reprezentândunreper exprimăojudecatăvalorică pentruunprofesor(privindperformanţa emisă elevilor) şipentruelev(caelementdeautoapreciere). Funcţiileîndeplinitedeacţiuneadeevaluarearezultatelorşcolareseregăsescşicafuncţii alenotei. Onotarecorectătrebuiesăîndeplineascăurmătoarele caracteristici: Obiectivitate:exactitate,precizie,corectitudine,responsabilitate Validitatea:notaacordatăsăcorespundă poziţieiierarhicedinsistemulde notare Notaacordatădeun examinatorsăseregăseascălaoricare altexaminator Cercetările au pus în evidenţă faptul că în practica didactică se disfuncţiuni în evaluarea rezultatelor şcolare. întâlnesc numeroase Situaţiile generatoarede erori în evaluare

77 provindinmaimultesurse: Factoriperturbatoricareprovin dinactivitateacadruluididactic Factoriaivariabilităţiinotăriicareţindeelevi Factoricareţindespecificuldisciplineipredate Factoricareţindemetodeledeevaluatedidactică Factoricateţindecircumstanţelesociale încareserealizeazăevaluarea Factoriperturbatoricareprovindinactivitateacadrului, diactic: efectul halo supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub influenţaimpresieigeneralea profesoruluidespreunelev efectul blând tendinţaevaluatoruluidea apreciacu indulgenţăeleviimaibine cunoscuţidecâtpeceimaipuţincunoscuţi eroareadegenerozitateacordareaunornoteexcesivdemariînraportcunivelul realdepregătirealelevilor:probe uşoare,exigenţăscăzută efectuldeancorare,constăînsupraevaluareaunorrezultatedincauzăcăacestea atragatenţiaasupraunoraspectemaipuţinfrecvente,aşteptate,identificabile nivelulmajorităţiiformelor derăspuns la datedeelevi.cuacestprilej,seconstituienoi griledevalorizare atezelorsaurăspunsurilor careurmează. efectulpygmalionsauefectuloedipian-aprecierearezultatelorobţinutedeelevi puternic influenţată de opinia pe care profesorul şi-a este format-o despre posibilităţileacestora. efectul tendinţiei centrale -semanifestă princonduita profesorului deaevita extremelescaleidenotaredindorinţadeanugreşişidea nudepreciaelevii. Majoritateanoteloracordateseînscriuînjurulvaloriilormedii. efectulcurbei lui Gauss exprimă dorinţa cadrului didactic ca distribuţia rezultatelorşcolareînfiecareclasă,să fiecâtmaiaproapedecurbaluigauss. Aceastapresupuneajustareaexigenţeiînnotareînraportdenivelulgeneralatins clasă astfel încât distribuţia rezultatelor să normală.astfel,la o clasă foarte bună defiecare reflecte,pe cât posibil,o distribuţie exigenţa creşte,iar la alta cu rezultateîngeneralmaislabe,exigenţascade. efectul de contrast - răspunsurile succesive ale elevilor sunt apreciate prin contrast.dacă,dupăunelev care arăspunsfoartebine,urmeazăunelevcarea răspuns bine,existătendinţadealsubevaluapeceldinurmă.dacă,dupăunrăspunsslab,urmeazăunrăspunsbun,celdin urmăestesupraevaluat.

78 efectuldeordine. Semanifestăprinexigenţesporitealeprofesoruluila începutul procesuluideevaluare(laînceputulanului,laînceputulexaminării,cândpoate folosi nota în scopdeintimidare)şi prin comportamente mai indulgente spre finalul procesului de evaluare (la sfârşitul anului, al examinării devine mai concesiv). ecuaţiapersonalăaexaminatorului-încadrulecuaţieipersonale,profesoriiar putea fiplasaţidelaceifoarteindulgenţişigeneroşi,laceifoarteexigenţi,deo severitatedeosebită(constantăsautemporară,intenţionatăsauneintenţionată), delaceicaresunt impresionaţişiapreciazăînmoddeosebitoriginalitatea notapersonalăaacestora,pânălaceicareseconformeazănumai răspunsurilor, celor predatede eişisuntcuprinse înmanuale. Activitatea practică Temădereflecţie: Înactivitateadumeavoastrăaufostsituaţiiîncareauacţionatfactoriiperturbatori descrişimaisus?încaresituaţiev-aţiregăsit? Cumaţieliminatperturbaţiile? Factori aivariabilităţiinotăriicareţindeelevi Personalitatea elevilorconstituie siea oimportantă sursăpentru multe eroridenotare si apreciere.perturbaţiileprovindin: nepotrivirea dintre instrumentele folosite în evaluare şidiferitele însuşiri ale personalităţiielevilor; reacţiile elevului ca manifestare a individualităţii sale,maschează uneori randamentulreal; stareapsihicăîncareseaflă,determinatădeoboseală,temperament,atitudine, abilităţiledecare dispuneîsipun amprentaasuprarăspunsurilorexprimate; speculareasistemuluidenotarealprofesorului; factoriaccidentali:stres,frustrare,anxietateetc. Factori careţindespecificuldisciplineipredate Specificulobiectelordeînvăţământinfluenţează,inmodevident,evaluarea: disciplineleexacte,riguroase,faciliteazăobiectivitateaevaluării; disciplinelesocio-umanecomportăevaluărisubiective

79 Factori careţindecircumstanţelesocialeîncareserealizeazăevaluarea Acestifactorisereferălaintervenţiilepărinţilor,rudelor,cunoştinţelorsauaaltorprofesoricu scopuldeafavorizaanumiţielevi. Modalităţile decorectare a intervenţiei factorilor perturbatori în evaluareadidactică cunoaştereadecătreprofesoria factorilorperturbatori,amodalităţilorconcretede manifestarea erorilorînevaluareadidacticăşievitareaacestora; realizareaevaluăriiînacordcuobiectivegenerale şioperaţionalebinedelimitate; realizareaunorinstrumenteriguroasedeverificarecurentăşiperiodică combinareametodelorşitehnicilorde evaluarepentruasigurareaunorjudecăţide valoarecorecte;diversificareametodelorşiinstrumentelordeevaluare; informareaelevilorasupra obiectivelorevaluăriişiasupramodalităţilorde evaluare; practicareauneievaluăritransparente(prezentareacriteriilordeevaluare, utilizareabaremelordecorectare,ete.); verificarearitmicăa elevilorşiinformarealorasupraprogreselorrealizate; asigurareaanonimatuluiprobelorscrise; dezvoltareacapacităţiideautoevaluareaelevilor. Complexitateaprocesuluideevaluareşiinfluenţafactorilorperturbatoriîndesfăşurareasaobligăprof esorulla operfecţionaredocimologicăcontinuă.calitateadebunexaminatorse dezvoltă,seeducăprin informare,exerciţiuşiautocontrol. Valorificarearezultatelor evaluării Apreciereaobţinutăînşcoalăesteasimilată,interiorizatăde elev,devenindreperîn autoapreciere,în formarea imaginiidesine.rezultatuluneievaluăriestenaturăsăstimuleze activitatea de învăţare ulterioară a elevilor şi se manifestă prin valorificarea pozitivă a feedback-uluioferitde evaluare. Apreciereaprofesoruluiesteînsuşitădegrupuldincare faceparteelevul,declasăşise răsfrângeînsferarelaţiilorinterpersonale,înstatutulsociometricalelevului. Evaluarearezultatelorşcolare Diagnoza Diagnoza Prognoza Feedback Ierarhizarea

80 Vizeazădepistarea Evidenţiază Rezultateleobţinute Realizareaunei lacunelorşigreşeli performanţeleviito permitprofesoruluis ierarhizăriaelevi lorelevilordeterm are ale elevilorşi ă aprecieze lor care să inând acţiunea sprijină decizia eficienţa determineselecţ pentru deorientare şcolară rezultatelorsaleşisă iaacestora înlăturareaacestor şiprofesională -şiîmbunătăţească a ulterioară stilul depredare Programeremediale O funcţie împortantă a verificării şi notării este măsurarea randamentului progresuluirealizatde şcolar, a elevipentruaşticâtmaicorectundesesitueazăaceştiape firul obiectivelorprevăzuteale instruirii. Evaluareaprogresuluiunui elevspreatingereaobiectivelorpresupunecompararea performanţelorsaleactualecurataaşteptatădeprogres.în organizează apoiprograme remediale. Se continuă.caurmareceeace funcţiededecalajulconstatatse iniţiazăastfel o activitate de monitorizare faceobiectulevaluării,suntrezultate,prestaţii,performanţe, produseale activităţiidin carevorilustraevoluţiacapacităţilor,intereselor,atitudinilor. Dateleverificăriişievaluăriiconstituieunfactordereglareactivităţii: pentruprofesor cumsă-şidozezematerialul,cetrebuiereluatînpaşimaimici, evidenţasurselorde eroareetc.. pentru elevi indiciu în reglarea efortului de învăţare (un reper în dozarea investiţieidetimpînviitor, semnaldealarmă pentrupromovare etc.),graţie evaluării, elevul ia act de cerinţele faţă de pregătirea sa şi îşi conturează aspiraţiileproprii; pentrupărinţi obazădepredicţiesau garanţieareuşiteiînviitor,indiciupentru acordareadesprijin.presiuneafamilieiîmpingeuneorilasupramotivare,întimp ceteamadeeşecacopiluluiîlfacesăaspirela maipuţin ;presiuneaspre mai mult are dreptefectaspiraţiaspre maipuţin pentruaevitadecepţia. Feedbackconstructiv Rezultatele evaluăriiformativesuntutilizatepentruastabiliobiectivele feedbackelevilor.feedback-ultrebuiesăfieîntotdeauna ofereelevilor învăţării şiaoferi directşiconstructivşitrebuiesă informaţiiprivindetapeleurmătoaredeparcurs.pentruafieficace, trebuieoferitcupromptitudine,astfelîncâtelevulsă-l valorificeînprocesuldeînvăţare. feedback-ul

81 Aceastaasigurămotivarea,carereprezintăunelementcrucialînsprijinireaelevilorpentrua învăţacusucces.feedback-ulîntârziatpoatesănumaiaibăsenspentruelev. Rolul feedbackului constructiv Motivează Rolulfeedback-uluiconstructiv Informeazăînprivinţabunelor Îispunecumsă- elevul practicişi Creşte şi acelornecorespunzătoare aşteptările îmbunătăţeascăperfo rmanţele Caracteristicileunuifeedbackconstructiv 1.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăfiesensibilăşiconstructivă,pentrucăoriceevaluare areunimpactemoţional Profesoriitrebuiesăfieconştienţideimpactulpecarecomentariile,noteleşicalificativeleîl pot avea asupra încrederii în sine şi entuziasmului elevilor şi ar trebui să fie cât mai constructivicuputinţă înfeedback-ul pecareîloferă.comentariilecareseconcentrează asupra activităţii mai curând decât asupra persoanei sunt mai constructive atât pentru învăţare,câtşipentrumotivaţie. 2.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăţinăcontdeimportanţamotivăriielevului Evaluarea care încurajează învăţarea stimulează motivarea, evidenţiind progresele şi realizările,nueşecurile.estepuţinprobabilcaocomparaţiecualţiicareauavutmaimult successă îimotivezepeelevi,maicurândîifacesăsimtăcă nusuntbuni. 3.Evaluareapentruînvăţaretrebuiesăpromovezeangajamentulfaţădeobiectiveleînvăţăriişioînţe legerecomunăa criteriilorconformcărora suntevaluaţi Pentrurealizareaunuiprocesdeînvăţareeficace,eleviitrebuiesăcunoascăşisăînţeleagă caresuntaşteptărilepecareprofesoriileauşimaialescaresuntobiectivileînvăţării.când participăla stabilireaobiectivelor şi la identificarea criteriilor pentru elevul evaluarea progreselor,vaînţelegeşise va implica. Comunicareacriteriilordeevaluareimplică discutareaacestoracuelevii,utilizândtermenipe careaceştia îipotînţelege, oferindu-leexempleprivindmodul în carepotfi întrunite în practicărespectivelecriteriişiangajândeleviiînautoevaluareşievaluarecolegială/reciprocă. 4.Eleviitrebuiesăprimeascăîndrumăriconstructiveprivindmodalităţiledeîmbunătăţire.

82 Elevii au nevoie de informaţii şi de îndrumări pentru a-şi planifica următoarea etapă în procesulde învăţare.rolulprofesoruluiestedea: evidenţiapuncteletarialeelevilorajutându-isăledezvolte indicaclarşiconstructivoricepuncteslabeşimodulîncareacesteaaputeafi abordatepentrua fidepăşite oferielevilorposibilitateadea-şiîmbunătăţiactivităţile. Feedback-ul constructiv necesită timp. Practica accelerează acest proces, ajungând să durezedoar20desecundepentrufiecareelev.deşifeedback-ul eficaceşifeedback-ulîngrup individualestecelmai sauînclasăîmbunătăţeşteînvăţarea,contribuiela motivareşi comunicăexistenţaunoraşteptărimaimariprivind realizărileelevilor. Realizareaunuifeedbackutilşicredibilprinaplicareainstrumentelordeevaluare studiatevaconstituiunmijlocde: autoevaluareelev evidenţiereaevoluţieiîntimpprofesor participarealaformare,prindialogdeschispărinţi Crearea, gestionareaşi arhivareadocumentelorde evaluare Activitatea practică 16 Înregistrareadeciziilordeevaluare Înmomentulîncareevaluatoriiauluatdeciziile,seţineevidenţaacestora.Evidenţeletrebuie săfieuşor accesibile şi lizibile, cutoate informaţiile relevante prezentate clar, pentru a permite verificarea prin sondaj. Conducerea şcoliiare răspunderea de a se asigura că sistemeledeevaluaresuntaplicatecorect,înconformitatecureglementărileînvigoare. Înregistrarearezultatelefinalepentruevaluareaclasei Profesorultrebuiesăînregistrezerezultatulevaluăriimodululuipentruapermiteelevilorsăfieadmisi laexamenuldecertificareacalificarii. Înregistrareaşiverificareadovezilor 1.Întocmiţiunplanalevaluăriisumativeamodulului estimaţisăptămânileîncarese vorefectuadiferiteevaluărisumative: a.planulartrebuisăincludăcelpuţinuninstrumentdeevaluareprincareseevaluează abilităţilecognitiveşi/saupractice.poatefiotemăde lucru caresedesfăşoarăpemaimulte

83 săptămâni.aceastavaconstituicelpuţin60%din notelepentruacelmodul. b.potexistamaimulteevaluări careconteazăînvedereaevaluăriisumative. c.nuestenecesarăoexaminarescrisăla finalulmodulului,cuexcepţiacazuluiîncare curriculumulmodululuiomenţioneazăînmodspecificcafiindobligatorie, Acestplan le oferăprofesoruluişieleviloroindicaţieprivindîncadrareaîntimpimplicatăde modululrespectiv. 2.Dacăplanulesteîmpărtăşitelevilor,îiajutăsăîşiplanificeşiorganizezepropriulvolum demuncă. 3.Marcaţirezultateleindividuale aleevaluăriicucomentariidefeedback-profesorul completeazădocumentuldelapunctul2demaisus,asigurându-secăacompletatcoloana defeedbackşicăîmpărtăşeşteinformaţiilerespectivecuelevul. 4.Completaţiformularuldefinalizareamodululuipentru clasă la finalizareamodulului, profesorulcompleteazăşisemneazăacestformular,caoevidenţăacelorcareaufinalizat cusuccesmodulul. 5. Îndosariaţi toate dovezile şi lucrările scrise într-un dosar al clasei sau în portofoliulindividualalelevului.documentaţiaestepăstratăpentru treiscopuri: Contestarearezultatelorde către elevi Verificăriale inspectoratuluişcolar Asigurareaconsecvenţeiîndepliniriiindicatorilordinstandardeprivindrezultateleînvăţării. 6.Verificaţidovezile.Aceastăactivitateesteîndeplinitădeun colegcareverificădacă: ainstrumenteledeevaluareamodulelor: acoperă toate criteriile de performanţă din unitatea cuprinsă în standardul de pregătireprofesională suntvalide,credibileşicorecte auoschemădenotareclară b.completeşiapreciatecorect(aceastasepoatefaceprinsondaj) c.documentaţiaestecorectă. Cuocaziaevaluărilor decertificareînregistrarearezultatelorserealizeazaprincompletarea documentaţiei de înregistrare a evaluării (dosarul de evaluare) şi raportarea rezultatelor evaluării.inregistrarilesuntdeobiceiosintezăarezultatelorevaluarii,atuturordovezilor condus larezultatulfinal. careau

84 Esteimportantca înregistrărilesăfiefacuteintr-unformatunitar,caresăcuprindăaspecte relevantedinprocesuldeevaluare inscopul: Asigurăriicoerenteisiconsistenteiprocesului Verificăriişimonitorizăriiprocesului Enecesarcalafinalulevaluăriisă fieintocmitunraportasupramoduluide desfăşurarea procesului de evaluare care sa cuprindă date despre candidaţi, despre condiţiile de desfăşurarea examenuluidecertificareacompetenţelor,problemeleapărutepe parcursşi modullordesolutionare. Totaicisevorincludesugesiipertinentereferitoarelapuncteleslabeidentificateşivorfi făcutesugestiideîmbunătăţire. Bibliografie: CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC Profesor- evaluator de competențe profesionale suport de curs realizat în cadrul proiectului cofinanțat din Fondul Social European Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competențelor profesionale, ID: POSDRU/57/1.3/S/30768.

85 Agenda sesiunii de formare Program de formare: Profesor evaluator de competențe Ora ACTIVITATEA Ziua 1 Modulul I Evaluarea-parte integrantă a strategiei didactice Prezentarea generală a programului de formare Evaluarea elevilor din unitățile IPT - Evaluarea școlară-concepte, definiții, strategii, etape - Interdependența competențe - evaluare - Legislația privind evaluarea în sistemul de educație și formare profesională din România Activitatea practică 1 OBS pauză de cafea Pauza de masă Modulul II Proiectarea si organizarea evaluării în ÎPT - Metode de evaluare: tipuri, alegere, corelare cu rezultatele învățării Activitatea practică 2 Ziua 2 Modulul II Proiectarea si organizarea evaluării în ÎPT (continuare) - Planul de evaluare Activitatea practică 3 - Situații de culegere a informațiilor. Resurse (materiale, de timp și spațiu) necesare evaluării - Pregătirea candidaților în vederea evaluării Pauza de masă Modulul III Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT - Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire, analiza acestora - Instrumente de evaluare - Probele orale Activitate practică 4 - Probele practice - Probele scrise - Dovezi de competență: definiție, tipuri, caracteristici, stabilire, analiza acestora - Instrumente de evaluare - Probele orale - Probele practice - Probele scrise pauza de cafea pauză de cafea

86 Ziua 3 Modulul III Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT (continuare) - Testul docimologic - Tipuri de teste - Caracteristicile testului Activitate practică 5 - Etapele elaborării unui test - Matricea de specificații Activitate practică 6 Pauza de masă Modulul III Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT (continuare) - Realizarea itemilor obiectivi Activitate practică 7 Activitate practică 8 Activitate practică 9 - Realizare a itemilorsemiobiectivi si a baremului de corectare si notare Activitate practică 10 Activitate practică 11 - Realizare a itemilor subiectivi si a baremului de corectare si notare Activitate practică 12 Activitatea practică 13 - Elaborarea testelor de evaluare Activitatea practica 14 Ziua 4 - Structura testelor de evaluare - Factori perturbatori ai evaluării Activitate practică 15 Valorificarea rezultatelor evaluării 10, pauza de cafea pauza de cafea 10, pauza de cafea Pauza de masă Feedback-ul constructiv Activitate practică 16 Crearea, gestionarea si arhivarea documentelor de evaluare pauza de cafea

87 Test preliminar Test preliminar pentru identificarea competențelor inițiale 1. Cât de bine pregătiți credeți că sunteți în domeniul evaluării competențelor profesionale? a.foarte bine b.bine c.suficient d.nu suficient de bine 2. În ce măsura credeți ca majoritatea evaluărilor dumneavoastră sunt obiective și corecte (apreciați pe o scara de la 1 la 4, unde 1 este nivelul cel mai scăzut) Principalele cauze ale evaluărilor mai puțin reușite realizate de dumneavoastră au fost: a. b. c. d. 4. Câți elevi corigenți ați avut în anul școlar precedent? a. nu am avut elevi corigenți, b. mai puțin de 5 elevi, c. între 5 și 10 elevi, d. peste 10 elevi 5. Față de evaluările realizate de dumneavoastră elevii și, eventual, părinții se declară in g eneral: a.foarte mulțumiți, b.mulțumiți,

88 c.mai degrabă nemulțumiți, d.nemulțumiți 6. Care credeți că sunt cauzele pentru care frecvent rezultatele evaluărilor din cadrul examenelor sunt considerate nerelevante, incorecte sau necredibile? Explicați vă succint opinia. 7. Ierarhizați, după importanta pe care o acordați in procesul de evaluareurmătoarele afirma ții (unde 1 este cel mai important) scriind în dreptul fiecărui enunț locul pe care îl acordați: a. a găsi căi de îmbunătățire a performanțelor elevilor; b. a cunoaşte performanțele şi progresele elevilor; c. a stabilii necesitatea unor reluări pentru a corecta rezultatelor elevilor; d. a găsi soluții de optimizare a demersurilor realizate atât în învățare, cât şi în predare şi evaluare; e. a forma elevilor deprinderile de autoevaluare; f. a pune suficiente note; g. a încheia situația școlară. 8.Precizați cât de des folosiți următoarele metode de evaluare: Metoda Foarte des Probe scrise Probe orale Probe practice Proiectul Studiul de caz Hărți conceptuale Joc de rol Simularea Jurnalul Portofoliul Observarea activității și comportamentului elevului Des Rar Deloc

89 Altele (vă rugăm să precizați care) 9. Cât de des folosiți la clasă următoarele instrumente de evaluare? Instrumente Itemi cu alegere duală Itemi cu alegere multiplă Itemi de asociere Itemi cu răspuns scurt Întrebări cu răspuns scurt Itemi de completare Întrebări structurate Eseuri nestructurate Prezentarea Interviul Rezolvarea de probleme Observarea sistematică a activității elevului Tema de lucru Proiectul Studiul de caz Simularea Joc de rol Hărți conceptuale Exercițiile (teme )practice Jurnale Portofoliul Investigația Chestionarul Autoevaluarea Dezbaterea Brainstormingul Altele (vă rugăm să precizați) Foarte des Des Rar Deloc 10.Apreciați următoarele afirmații: Afirmații Instrumentele de evaluare realizate de mine sunt riguros planificate și organizate. Realizez instrumente de evaluare de calitate, adecvate obiectivelor evaluării Acor d total Acor d parți al Dezaco rd parțial Dezaco rd total

90 Verific calitățile instrumentelor înainte de a le utiliza Testez instrumentele înainte de a le folosi Discut cu colegii despre calitatea și oportunitatea utilizării instrumentelor elaborate (selectate) Instrumentele măsoară ceea ce s a intenționat de a fi măsurat Instrumentele prevăd cu claritate cum se acordă notele Rezultatele evaluării curente anticipează rezultatele evaluării finale. Rezultatele evaluărilor trebuie să descrie ce știe, ce poa te face și ce probleme (teoretice, practice, de muncă, de studiu etc.) poate rezolva Acordul elevului privind metoda de evaluare aplicată este facultativ. Comunicarea în prealabil a metodei de evaluare aplicate este la latitudinea profesorului. Metodele de evaluare se aplică î n mod identic tuturor elevilor Rezultatul evaluării orientează și eficientizează învățarea 11. Instrumentele de evaluare pe care le utilizați cel mai des sunt: a. concepute de mine; b. existente într-un auxiliar; c. concepute de colegi; d. pre luate de pe site ul

91 Matricea de specificatii Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe Matrice de specificatii pentru evaluarea evaluatorului de competențe Unitatea de competențe: U2- Organizarea evaluării Obiective: Să se identifice capacitatea formabilului de a: O1-Proiecta planificarea de evaluării în concordanță cu planificarea calendaristică O2-Stabili instrumentele de evaluare pentru pentru o probă de evaluare sumativă Cunoaşte Performanţe/ Domenii Termeni Fapte Vocabu evaluare Aplică Număr total itemi Proceduri specifice lar Conţinuturi Planurile Înţelege Număr itemi de 2 0,25X p 1p 1X2=2p 0,9X5 O1 O1 =0,5p O1 O1 11 p=4,5 p O2,O 1 Total itemi Ponderi 5,55% 11,11 11,11 22,22% 50% 100%

92 CHESTIONAR DE EVALUARE A PROGRAMULUI Locaţia... Data Acest instrument este destinat evaluării sesiunii de formare la care aţi participat în aceste patru zile. Pentru fiecare întrebare alegeţi din scala de evaluare afirmaţia care corespunde cel mai bine opiniei dumneavoastre şi marcaţi cu un x pătratul corespunzător. Completarea acestui chestionar este anonimă şi obligatorie, oferind echipei de formatori o bază necesară de cunoaştere pentru activităţile viitoare. 1. Cum apreciaţi, în ansamblu, activitățile de formare la care aţi participat? Foarte bune 2. Satisfăcătoare Nesatisfăcătore Cum apreciaţi modul de organizare a sesiunii de formare? Foarte bun 3. Bune Bun Satisfăcător Nesatisfăcător Cât de relevante au fost pentru dumneavoastră tematicile abordate? Foarte utile Utile Puţin utile Foarte puţin utile Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare 4. Cum apreciaţi interacţiunea cu formatorii? Foarte bună Bună 5. Cum apreciaţi materiale puse la dispoziţie în cadrul sesiunii? Foarte bune 6. Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Cum apreciați activitățile practice desfășurate în timpul activităților de formare? Foarte utile 8. Bune Utile Puţin utile Foarte puţin utile Vă rugăm să formulaţi trei propuneri care ar putea avea un impact pozitiv în organizarea şi derularea activităților de formare viitoare Motivaţi succint alegerea.

93 9. Vă rugăm enumeraţi trei lucruri pe care credeţi că le-au realizat cu succes formatorii în cadrul acestui program: 10. Vă rugăm să indicaţi câteva aspecte care ar putea fi îmbunătăţite în organizarea unui program similar Vă mulţumim pentru timpul acordat! CHESTIONAR FINAL 1. Consideraţi că acest curs de formare şi-a atins scopul? Da Nu

94 2. Vă rugăm să prezentaţi competenţele dezvoltate pe parcursul formării: 3. Pentru fiecare afirmaţie, alegeţi din scala de evaluare atributul care o caracterizează cel mai bine: Foarte slab Organizarea materialului a fost: 4. Claritatea exprimării formatorilor a fost: 5. Explicaţiile date de formatori au fost: Bine Foarte bine Eficienţa formatorilor în prezentare a fost: Slab Conţinutul materialului a fost: Abilitatea formatorilor de a prezenta explicaţii alternative atunci când era nevoie a fost: Cantitatea de informaţie pe care aţi reţinut-o în timpul formarii a fost: Relevanţa şi utilitatea conţinutului materialului au fost: Activitățile care v-au fost propuse au fost 4. Alte observaţii privind cursul de formare: (posibilitati de optimizare a desfaşurării cursului, nevoia de formare, etc.) Propuneti o temă pentru un viitor curs de formare Vă felicităm şi vă urăm succes în continuare! Excelent

95

96 SECTIUNEA II

97 P la n u l d e e v a lu a r e A n d ra Ș a n d ru E r s ilia C o ș b u c L ilia n a M u s c in ă U n p la n d e e v a lu a r e r e p r e z in t ǎ u n in s t r u m e n t e s e n ţ ia l p e n t r u p r o c e s u l d e e v a lu a r e în s in e ş i p e n tru d e t e r m in a r e a m o d a lit ǎ ţ ii în care p r a c t ic a e v a lu ǎ r ii p o a t e f i c o n t in u u îm b u n ǎ t ǎ ţ it ǎ p r in r a p o r t a r e a la c e r in ţ e. N u e x is t ǎ u n f o r m a t f i x p e n t r u p la n u r ile d e e v a lu a r e ş i a c e s t a n ic i n u a r t r e b u i s ǎ f ie im p u s p r in r e g le m e n t ǎ r i f o r m a le. Un p la n d e e v a lu a r e e s t e, d e f a p t, u n in s t r u m e n t e s e n ţ ia l d e m a n a g e m e n t a l e v a lu ă r ii

98 C ic lu l e v a lu ă r ii P a ș i c e t r e b u i e r e s p e c t a e l a b o r a r e a u n u i p l a n e v a l u a r e ț i î n d e

99 P a s u l 1 : S ta b ilir e a s c o p u lu i e v a lu ă r ii p e n tr u c a r e s e e la b o r e a z ă p la n u l d e e v a lu a r e F a c to r ii c a r e d e te r m in ă s ta b ilir e a s c o p u lu i P a s u l 2 : E v a lu a r e a s u r s e lo r D o c u m e n t e le s u r s ǎ n e c e s a r e : 1. P la n u l d e e v a lu a r e p r e c e d e n t ; 2. S t a n d a r d u l d e p r e g ă t ir e p r o f e s io n a lă c o r e s p u n z ǎ t o r p e n t r u c a lif ic a r e ; 3. E v a lu a r e a a p lic ǎ r i i p la n u lu i p r e c e d e n t d e e v a lu a r e ; P a s u l 3 : S t a b ilir e a o b ie c t iv e lo r T r e b u ie s ǎ f ie a b s o lu t c la r c a re e s te o b ie c tiv u l e v a lu ǎ r ii, c o m p e t e n ţe le s a u r e z u lta te le în v ǎ ţǎ r ii c a r e t r e b u ie e v a lu a t e. P M a s u l 4 : S t a b i l i r e a m e v a l u a r e e t o e t o d e le s u n t a d e c v a t e a t â t r e le v a n t e p e n t r u c e e a c e d e l o r d e t im p c â t s u n t e v a lu e a z ă

100 P a s u l 5 : S p e c ific a r e a in s tr u m e n te lo r d e e v a lu a r e T r e b u ie (î n t r e b ă in t r e b ă r i, p ro d e s c r is e s p e c if ic a ţ iile t e s t e lo r r ile s e r e fe r ă la :, t ip u r i d e c o n ţ i n u t ), p e n t r u f i e c a r e t i p d e b ă d e e v a lu a r e în p a r t e. P a s u l 6 : V e r ific a r e a p la n u lu i T r e b u ie sǎ se co n ce n tre ze pe u r m ǎ t o a r e le în t r e b ǎ r i c h e ie : P la n u l d e e v a lu a r e a c o p e r ǎ t o a t e e le m e n t e le c r it ic e c a r e t r e b u ie e v a lu a t e? P o t f i e v a lu a t e a c e s t e e le m e n t e în t r - o m a n ie r ǎ v a lid ă? C o m p o n e n t e le d e f in it e p e n tru e v a lu a r e c o n t r ib u ie la o e v a lu a r e e f ic a c e ş i e f ic ie n t ǎ?

101 Modul II Activitatea 3 Plan de evaluare Activitatea isi propune sa formeze deprinderea de a proiecta evaluarea in corelare cu planificarea rezultatelor invatarii 10 min activitate in echipă 10 minute discuţii în plen/ feedback Se împarte grupa în 4 echipe. Fiecare echipă va stabili resursele materiale și instrumentele pentru evaluarea pe parcurs pentru un conținut dat. Rezultatele vor fi prezentate pe poster și un reprezentant din fiecare grupă va justifica alegerea făcută. Suport de curs Flipchart, hârtie şi instrumente de scris, fișă de lucru, fișă de documentare

102 EVALUAREA INIȚIALĂ EVALUAREA FORMATIVĂ Identifică nivelul achizi Ńiilor inińiale ale elevilor în termeni de cunoştinńe, com petenńe şi abilităńi, în scopul asigurării premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru etapa imediat următoare; Este indispensabilă pentru a stabili dacă subiecńii dispun de pregătirea necesară creării de premise favorabile unei noi învăńări" (Ioan Cerghit, 2002, p. 307); Se efectuează la începutul unui program de instruire (ciclu de învăńământ, an şcolar, semestru, începutul unui capitol şi chiar al unei lecńii). o Este interesată de acele cunoştinńe şi capacităńi care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conńinuturi şi formarea altor competenńe (I. T. Radu), premise cognitive şi atitudinale capacităńi, interese, motivańii), necesare integrării în activitatea următoare. FuncŃie diagnostică; FuncŃie prognostică. Nu îşi propune aprecierea performanńelor globale ale elevilor şi nici ierarhizarea lor. Oferă profesorului cât şi elevului posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situańiei existente (potenńialul de învăńare al studenńilor, lacunele ce trebuiesc completate şi remediate) şi a formula cerinele următoare; Pe baza informańiilor evaluării inińiale se planifică demersul pedagogic imediat următor şi eventual a unor programe de recuperare. SCOPUL URMĂRIT Urmăreşte dacă obiectivele concrete propuse au fost atinse şi permite continuarea demersului pedagogic spre obiective mai complexe; Unicul scop al evaluării formative este să identifice situańiile în care întâmpină elevul o dificultate, în ce constă aceasta şi să-l informeze (De Landsheere, 1975), atât pe el cât şi pe profesor. PRINCIPIUL TEMPORALITATII Axată pe proces și internă; se face pe parcursul învățării; Frecventă, la sfârșitul fiecărei unități de studiu, sarcini sau grup de sarcini; Este punctuală OBIECTUL EVALUĂRII Vizează cunoştinńele, competenńele şi metodologiile în raport cu o normă prestabilită, dar şi cu o sarcină mai complexă de învăńări ulterioare despre care elevul îşi face o reprezentare (I. T. Radu); Se extinde şi asupra procesului realizat. FUNCȚII INDEPLINITE FuncŃie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor (I.T.Radu); FuncŃie de feed-back; FuncŃie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului; FuncŃie motivańională. DIN PUNCT DE VEDERE AL NOTĂRII Acest tip de evaluare nu se exprimă în note şi cu atât mai puńin în scoruri. (I. T. Radu) Nu realizeară ierarhii şi clasificări între elevi; Oferă premise pentru notare. AVANTAJE Permite elevului să-şi remedieze erorile şi lacunele imediat după aparińia ei şi înainte de declanşarea unui proces cumulativ; Oferă un feed-back rapid, reglând din mers procesul; Este orientată spre ajutorul pedagogic imediat; Oferă posibilitatea tratării diferenńiate (I. Cerghit); Dezvoltă capacitatea de autoevaluare la elevi; Reduce timpul destinat actelor evaluative ample, sporindu-l pe cel destinat învăńării; Sesizează punctele critice în învăńare. EVALUAREA SUMATIVĂ Stabileşte gradul în care au fost atinse finalităńile generale propuse (fie dobândirea unei atitudini sau a unei capacităńi), comparându-i pe elevi între ei (interpretare normativă), ori comparând performanńele manifestate de fiecare cu performanńele aşteptate (interpretarea criterială). Este finală, având loc după învățare; Regrupează mai multe unităńi de studiu, face bilanńul; se concentrează mai ales asupra elementelor de permanenńă ale aplicării unor cunoştinńe de bază, ale demonstrării unor abilităńi importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire (S.N.E.E.) FuncŃie de constatare şi verificare a rezultatelor; FuncŃie de clasificare; FuncŃia de comunicare a rezultatelor; FuncŃie de certificare a nivelului de cunoştinńe şi abilităńi; FuncŃie de selecńie; FuncŃie de orientare şcolară şi profesională. Evaluarea sumativă se traduce printr-un scor. Prin scor desemnăm rezultatele obiective obńinute în urma unui test sau a oricărei alte forme de evaluare prin adunare sau scădere de puncte după reguli fixe. Constată performanńele şi clasifică (ierarhizează) elevii în funcńie de acestea. rezultatele constatate pot fi folosite pentru preîntâmpinarea greşelilor la alte serii de cursanńi; permite aprecieri cu privire la prestańia profesorilor, a calităńii proceselor de instruire, a proramelor de studii; oferă o recunoaştere socială a meritelor.

103 Nu permite o apreciere globală a performanńelor elevului şi nici realizarea une ierarhii; Nu-şi propune şi nici nu poate să determine cauzele existenńei lacunelor în sistemul cognitiv al elevului. DEZAVANTAJE Aplicarea acestei strategii de evaluare, foarte pretenńioasă, necesită o organizare riguroasă a predării, competenńă în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegera tehnicilor de evaluare (Ioan. Cerghit); Recursul la evaluarea formativă este testul unei pedagogii a rigorii, a lucidităńii şi a eficienńei (I. Cerghit). Nu oferă suficiente informańii sistematice şi complete despre măsura în care elevii şiau însuşit conńinutul predat şi nici dacă un elev stăpâneşte toate conńinuturile esenńiale predate; Are efecte reduse pentru ameliorarea/reglerea şi remedierea lacunelor, efectele resimńindu-se după o perioadă mai îndelungată, de regulă, pentru seriile viitoare; Deplasează motivańia elevilor către obńinerea unui rang mai înalt în ierarhia grupului, punând accent pe competińie; nu favorizează dezvoltarea capacităńii de autoevaluare la elevi; Nu oferă o radiografie a dificultăńilor în învăńare; generează stres, teamă, anxietate. TIPURI DE EVALUARE Criterii Când se realizează? În ce scop? Evaluarea inińială în faza inińială Cine o realizează? evaluator intern (aceeaşi persoană care a realizat procesul - formatorul) la început (rar) FrecvenŃa colectării datelor Ce rezultate vizează? cunoaşterea nivelului de la care se porneşte Evaluarea formativă pe tot parcursul desfăşurării programului de formare; ameliorare /îmbunătăńire a activităńii şi a rezultatelor optimizarea pe parcurs a programului de formare evaluator intern (formatorul) Evaluarea sumativă la finalul unei sesiuni/modul; acreditare/ decizie; ameliorare a activităńii viitoare evaluator intern sau extern frecvent la intervale mari de timp rezultate parńiale (anticipă/oferă garanńii pentru rezultatele finale) rezultate finale

104 PLANUL ACTIVITĂȚII Elaborareaplanului de evaluare Modulul II- Activitatea 3- Plan de evaluare Durataactivității: 30 minute 1. Elaborareaobiectivelor de învățare ale activitatii Dupărealizareaacesteiactivitățiformabiliivorputea : - Săproiectezeactivitatea de evaluareîncorelare cu rezultateleînvățării - Săstabileascăinstrumentelepentruevaluare: initial, formative, sumativă 2. Realizareauneiliste de materiale (inclusiv software) cevor fi folosite in timpulsimularii - Flipchart, hârtie, instrumente de scris - Prezentări power-point cu tipurile de evaluare, planul de evaluareși model pentru o planificare a evaluării - Fișe de lucrupentruparticipanti - Fișele de lucru a formatorilor - Planificărilecalendaristice / ale unităților de învățarerealizateîncadrulactivității A1 - Fișă de documentareutilizatăpentruprezentareametodelor de evaluareutilizatăînactivitatrea A2 - Support de curs 3. Prezentareamodului de desfasurare a activitatii 1.Pentrurealizareaactivității se vorvalorificacunoștințeleșideprinderiledobânditeîncadrulactivităților A1 și A2 2.Participanțiivor fi așezațimodelul Bistro, pespecializări/specializăriapropiate 3.Vor fi distribuitefișea activitățiipentruparticipanțișiva fi explicatmodul de desfășurare al activității, sarcina de lucru, materialelece pot fi consultatepentrurezolvareacerinței, timpul de lucru, modul de evaluare,feed-back, modalitatea de finalizare, raportarea 4.Formatoriivorprezentarepereteoretice ale tipurilor de evaluareșivorsolicitaparticipanțilorcapentruplanificarearealizatăsăstabileascămomentulreali

105 zăriievaluăriiinițiale, evaluări formative șievaluareasumativă 5.Încadrulgrupelorvor fi stabilitemetoda/metodeleadecvatepentrufiecaredintreevaluărișiinstrumenteleutilizatepentruf iecaredintreevaluări 6.Participanțiivorîntocmidupămodelulprezentatplanificărilepentruevaluare 7.Grupelevorprezentaplanificărilerealizate 8.Vor fi discutateplanificărilerealizateșivor fi identificateelementele din planificărilerealizatece pot fi folositepentruîmbunătățireaplanificărilorrealizate 9.Se refacplanificările care necesităîmbunătățire 10. Se posteazăpeplatformacursului de formare 4. Notareareperelorimportante ale activității (timpi, etape, rezultate, metodeșicriterii de evaluare a activitățiietc) 1.Pregătireasălii de curs- 10 min 2.Primireaparticipanților/spargereagheții/ așezareape grupe-10 min 3.Anunțareasarcinii de lucru-5 min 4.Distribuireafișelorpentruparticipanțiși a celorlaltematerialesuport- 5 min 5.Prezentareamaterialelor.pptșivalorificareaexperiențelorparticipanțilorreferitoare la temaabordată- 15 min 6.Clarificareatuturoraspectelorceprivescrealizareasarcinii de lucru-5 min 7.Rezolvareasarcinii de lucru de cătreparticipanți- 30 min 8.Discuțiiînplenși feed-back, concluzii-20 min. 5. Modalitățipentrufinalizareaactivității - La finalulactivitățiifiecaregrupăvaprezentaclarșisuccintplanificărilerealizate șidupădiscuțiileasupramaterialelorrealizate, acesteavor fi postatepeplatformaprogramului de formareînsecțiuneadedicată

106 Proiectareaactivității de formare Modulul II- Activitatea 3- Plan de evaluare Durataactivității: 30 minute 1. Elaborareaobiectivelor de învățare ale activitatii Să se identificecapacitateaformabilului de a stabilipentru un conținutdat: - Forma de evaluare - Contextul / locul de evaluare - Resurselemateriale - Metodele / instrumentele de evaluare 2. Realizareauneiliste de materiale (inclusiv software) cevor fi folosite in timpulsecvenței de formare : - Flipchart, hârtie, instrumente de scris - Prezentări power-point cu planul de evaluare ( noțiune, funcțiileplanului, pașiînelaborareaplanului) - Fișe de lucrupentruparticipanti - Fișele de lucru a formatorilor - Fișă de documentareutilizatăpentrurealizareaactivității de formare - Fișă de observație a formabiluluiînrealizareaactivtății practice - Chestionar de evaluaresecvență de formare - Emoticoane 3. Prezentareamodului de desfasurare a activitatii 11. Formatoriivorprezentarepereteoretice Planul de evaluare 12. Participanțiivor fi așezațimodelul Bistro 13. Vor fi distribuitefișele de lucrupentruparticipanțișiva fi explicatmodul de desfășurare al activității, sarcina de lucru, materialelece pot fi consultatepentrurezolvareacerinței, timpul de lucru, modul de evaluare,feedback, modalitatea de finalizare, raportareașivorsolicitaparticipanților de a stabilipentru un conținutdat: forma de evaluare, ontextul / locul de evaluare, resursele material, metodele / instrumentele de evaluare 14. Participanțiivorîntocmicâte un poster cu cerințeleactivității 15. Echipelevorprezentarezultateleactivității practice 16. Vor fi discutaterezultateleactivitățilorrealizate de cătrefiecareechipă 4. Notareareperelorimportante ale activității (timpi, etape, rezultate, metodeșicriterii de evaluare a activitățiietc) 9.Prezentareaformatorilor - 1 min 10. Prezentareamaterialelor.pptșivalorificareaexperiențelorparticipanțilorreferitoare la temaabordată- 5 min 11. Anunțareasarcinii de lucru-1 min 12. Distribuireafișelorpentruparticipanțiși a celorlaltematerialesuport- 1 min 13. Clarificareatuturoraspectelorceprivescrealizareasarcinii de lucru-2 min 14. Rezolvareasarcinii de lucru de cătreparticipanți- 10 min 15. Discuțiiînplenși feed-back, concluzii-10 min. 5. Modalitățipentrufinalizareaactivității

107 - La finalulactivitățiifiecaregrupăvaprezentaclarșisuccintactivitățilerealizate și se vorpurtadiscuțiipemargineamaterialelorrealizat

108 108

109 109 PLANIFICAREA EVALUĂRII Forme de evaluare CompetenŃe evaluate 28.1 Analizează stadiul şi natura uzurii 2,1 Identifică probleme complexe Rezultatele învăńării -Uzuri fizice- caracteristici -Factorii care contribuie la uzură Contexte/ locul de evaluare Resursele evaluării Materiale De timp S3 - Stadii ale uzurii -Metode pentru controlul uzurii -ModalităŃi de ameliorare a fenomenului de uzare Managementul întreńinerii preventivplanificate S4 Material textile termometru S5 S6 S7 - Metode/ instrumente de evaluare

110 110 POSTER - R espect - P u n c t u a lit a t e - I m p lic a r e - C o m u n ic a r e - D is c ip lin ă - R e z o lv a r e a s a r c in ilo r p r im it e - N u c r e ă m c o n f lic t e - N u f o lo s im t e le f o a n e m o b ile - N u în t r e r u p e m n e ju s t if ic a t c o le g ii - N u în t â r z ie m la c u r s - N u s u n t e m le n e ș i