Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
|
|
|
- Ευαδνη Νικολαΐδης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 3. Osciloscopul 3.1 Prezentare generală
2 Cuprins Utilitate, clasificare, schema bloc Analog vs. digital? (A) Tubul catodic (TK) realizare sensibilitatea în regim static sensibilitatea în regim dinamic TK cu memorie electrostatică (B) Canalul Y caracteristici schemă bloc şi reglaje divizorul calibrat şi compensat osciloscoape cu mai multe canale verticale (C) Canalul X caracteristici, moduri de lucru schemă bloc baza de timp modul XY
3 Clasificare Osciloscopul analogic Normal (frecvenţe mici medii) Cu eşantionare (frecvenţe mari) Osciloscopul numeric Cu eşantionare îl studiem în anul 3 - IEM Reglajele de bază (X, Y, trigger) sînt foarte asemănătoare! Funcțiile de bază sînt aproape identice.
4 Istoric Sursa: Philips
5 Istoric 1897: Karl Ferdinand Braun inventează tubul catodic (Cathode Ray Tube CRT) 1930: tubul catodic cu 2 spoturi (osciloscop cu 2 canale) A.C. Cossor (Marea Britanie) 1938: Fondarea HP (Hewlett-Packard) 1946: Fondarea Tektronix: Howard C. Vollum şi Jack Murdock inventează osciloscopul sincronizat (Tektronix 511) şi calibrat (cu graticulă); f 0 =10MHz 1959: osciloscopul cu eşantionare analogică (în timp echivalent); se pot vizualiza semnale de 300MHz cu un osciloscop de bază de 20MHz. 1963: Tektronix inventează tubul cu fosfor bistabil; memorarea imaginii pe un osciloscop analogic 1964: LeCroy: osciloscopul digital cu eşantionare 1978: Tektronix: osciloscop analogic de 1GHz 199x: Osciloscopul digital devine dominant pe piaţă; esantionare > 1GSa/s 1999: Înfiinţarea Agilent Technologies (din divizarea HP) 2008: Agilent Infiniium 90000: primul osciloscop care poate memora mai mult de 1 giga eşantioane 2014: Divizarea Agilent: divizia de instrumentație devine Keysight
6 Tektronix 511 (1946) OBS: 795$ în 1948 = 7700$ în 2014!
7 Mai modern (2014) USD
8 Și mai modern (2015)... DSO138 Osciloscop digital sub formă de kit 200KHz 1MSa/s cost: 20$ cu livrare inclusă: cumpărați-vă și voi propriul osciloscop! bonus: învățați să lipiți un montaj! review:
9 Prezentare generală Osciloscopul este un instrument având ca funcţie principală vizualizarea semnalelor electrice în funcţie de timp. afişare y(x) uzual x=t afişare y(t) Intensitate (Y) Tensiune Tensiune (X) Timp (Z) Intensitate Timp
10 Prezentare generală O altă utilizare - vizualizarea dependenţei unui semnal funcţie de alt semnal - Y(X). Y(t) T/2 T t T/2 T X(t) t
11 Prezentare generală Clasificare: Osciloscoape fără memorie, care sunt folosite în principal pentru vizualizarea semnalelor periodice; Osciloscoape cu memorie, care permit înregistrarea unui semnal într-o singură apariţie şi memorarea lui pentru a fi vizualizat ulterior.
12 Prezentare generală În funcţie de modul în care se face prelucrarea semnalelor, osciloscoapele pot fi: analogice (osciloscopul clasic ); digitale - semnalul este digitizat (transformat în formă numerică), iar apoi poate fi stocat, prelucrat, afişat.
13 Prezentare generală Domeniul de frecvenţă acoperit este sute de MHz pentru osciloscoapele obişnuite (numite şi de timp real ). zeci de GHz în cazul osciloscoapelor cu eşantionare, care se bazează pe caracterul repetitiv al semnalelor vizualizate.
14 Măsurări Electrice şi Electronice 2 3. Osciloscopul 3.2 Schema bloc generală
15 Schema bloc a osciloscopului Y A Y B TRG EXT Canal Y Sistem de sincronizare şi bază de timp Sistem de afişaj
16 Schema bloc a osciloscopului Canalul Y preia semnalele de la intrare (în figură s-a presupus un osciloscop cu două canale, deci există două intrări notate cu Y A şi Y B ), le prelucrează pentru a produce tensiunea necesară sistemului de deflexie pe verticală livrează şi un semnal pentru sincronizarea internă pentru baza de timp (BT).
17 Schema bloc a osciloscopului Sistem de sincronizare şi bază de timp asigură sincronizarea imaginii Imagine nesincronizată Imagine sincronizată
18 Schema bloc a osciloscopului Sistem de sincronizare şi bază de timp asigură sincronizarea imaginii Pe ecran se reprezintă un segment de durată limitată al semnalului Afişarea se reia la anumite intervale de timp Pentru a crea o imagine stabilă, la fiecare reluare a afişării, ar trebui să fie reprezentat acelaşi conţinut Semnal periodic => afişarea începe de fiecare dată în acelaşi moment de timp al perioadei semnalului. creează o referinţă de timp pentru a se putea realiza o scară de timp pe axa orizontală.
19 Schema bloc a osciloscopului Sistemul de afişaj reprezintă grafic imaginea, pe un ecran gradat. mai pot fi afişate şi unele informaţii referitoare la semnalul vizualizat sau la setările aparatului. osciloscop analogic -> afişaj cu tub catodic osciloscop digital -> afişaj cu ecran cu cristale lichide (LCD)
20 Măsurări Electrice şi Electronice 2 3. Osciloscopul 3.3 Osciloscopul analogic. Schema bloc
21 Schema bloc a osciloscopului analogic YA YB TRG EXT Canal Y Tub catodic TK BT Canal X ADX X EXT PAX Z EXT CS AZ Surse şi alimentare TK
22 Tubul catodic Tun electronic Zona de focalizare Zona de deflexie Zona de P postaccelerare F K G A1 A2 A3 DY DX APA
23 Tunul electronic Are rolul de a genera un fascicol de electroni. Filament (F) Catod (K) - generează fascicolul de electroni Grila (G) - controlul intensităţii fascicolului de electroni (strălucirea imaginii). Anodul de accelerare (A 1 ) este polarizat la o tensiune înaltă ( V) de obicei fixă în raport cu catodul. K F Tun electronic Zo foc G A1 A2
24 Zona de focalizare Concentrarea fascicolului, pentru a se obține o convergenţă la nivelul ecranului. Anodul (A2) este polarizat la o tensiune mai mică decât anodul (tipic V) prin modificarea acestei tensiuni se realizează reglajul de focalizare. Anodul (A3) reglarea efectului de astigmatism (spotul devine oval F în anumite porţiuni ale ecranului). K G Tun electronic Zona de focalizare Z d A1 A2 A3 DY
25 Zona de deflexie Este alcătuită din perechile de plăci de deflexie verticală şi deflexie orizontală. Realizează devierea fascicolului de electroni şi deplasarea spotului la nivelul ecranului. Două posibilităţi de a realiza deflexia: cu ajutorul unui câmp magnetic prin utilizarea unor bobine F de deflexie situate în afara tubului, K este folosită la tuburile catodice din televizoare. G Tun electronic Zona de focalizare la osciloscoape - deflexia electrostatică deoarece se poate lucra la frecvenţe mari. A1 A2 A3 DY Zona de deflexie DX p
26 Deflexia pe verticală Funcţionarea sistemului de deflexie se bazează pe mişcarea electronului în câmp electrostatic. viteza: v z momentul: t = 0 y tensiunea între plăci: u y Câmpul electric: d u y α y(l+l) z E y u d y l E y L
27 Deflexia pe verticală Rezultă că în interiorul sistemului de deflexie electronul se mişcă pe o traiectorie parabolică. Electronul îşi continuă mişcarea pe o traiectorie rectilinie, pe direcţia tangentei la parabolă, sub un unghi α: tg dy q U y l dz m d v z l 2 z d y l u y E y α L y(l+l) z Măsurări Electrice şi Electronice 2
28 Deflexia electrostatică; sensibilitatea y u y y(l+l) d α z E y l L Paranteză: definiţia sensibilităţii unui aparat de măsură S y0 = y(l+l)/u y S 0 în regim static pentru u y =ct=u 0 S y0 ll 2dU AC
29 Deflexia pe verticală S y0 ll 2dU AC Din relaţia sensibilităţii se observă următoarele: Mărirea tensiunii de accelerare are efect negativ asupra sensibilităţii. Rezultă de aici necesitatea postaccelerării deoarece accelerarea în zona anodului A 1 nu poate fi mărită foarte mult. Mărirea sensibilităţii se poate face prin mărirea lui L, adică prin alungirea tubului. Deoarece se doreşte o sensibilitate mai mare pentru sistemul de deflexie pe y, plăcile de deflexie verticală se dispun înaintea celor de deflexie orizontală. Măsurări Electrice şi Electronice 2
30 Deflexia pe verticală S y0 ll 2dU AC Mărirea raportului l /d ar fi o cale pentru mărirea sensibilităţii. Apare însă pericolul ca electronii sa lovească plăcile de deflexie. Această situaţie se poate evita prin modificarea formei plăcilor: poligonale trapezoidale paraboidale Măsurări Electrice şi Electronice 2
31 Deflexia pe verticală S y0 ll 2dU AC Mărirea lui l duce la reșterea timpului de zbor al electronilor în interiorul sistemului de deflexie=> impact negativ asupra sensibilității la frecvențe înalte; Soluţii de creştere a frecvenţei maxime de lucru: plăci de deflexie multiple: f < 350MHz plăci de deflexie spiralate: f < 1GHz Realizarea electrodului de PA compact: f < 10MHz spiralat, cu cîmp compact uniform: f = zeci MHz spiralat+ grila pentru cîmp axial uniform: f = sute MHz Măsurări Electrice şi Electronice 2
32 Zona de postaccelerare În cazul tuburilor capabile să lucreze la frecvenţe mai mari de 10 MHz, viteza de deplasare a fascicolului în planul ecranului este foarte mare durata incidenţei cu un anumit punct al ecranului (şi deci şi energia cinetică transmisă stratului luminiscent) este mică rezultă o scădere a strălucirii imaginii. Pentru a evita acest fenomen, este utilă o mărire suplimentară a energiei cinetice a electronilor după sistemul de deflexie.
33 Zona de postaccelerare Anod de postaccelerare (APA) polarizat cu o tensiune foarte înaltă (5 15 kv). Acest anod se realizează printr-o depunere metalică de formă elicoidală şi cu rezistenţă foarte mare (de ordinul sute de MΩ) Zona de Zona de deflexie pe suprafaţa tronconică a tubului. Tun electronic focalizare Depunerea fiind elicoidală se formează suprafeţe F echipotenţiale sferice, care nu modifică traiectoria electronului K în zona de postaccelerare. G A1 A2 A3 DY DX Zona de P postaccelerare APA
34 Electrod PA compact/spiralat
35 Ecranul Ecranul este format din stratul luminiscent P, din fosfor, depus pe faţa interioară a tubului. Transformă energia cinetică a electronilor în energie luminoasă cu un randament cât mai bun. Fenomenele care stau la baza funcţionării ecranului: Fluorescenţă emisie luminoasă pe durata bombardării cu electroni; Fosforescenţă emisie luminoasă care continuă după încetarea bombardamentului cu electroni.
36 Tensiune Graticula (caroiajul) Grilă gradată în diviziuni şi subdiviziuni, pe orizontală şi pe verticală. În mod frecvent, sunt: N x =10 diviziuni pe orizontală N y = 8 diviziuni pe verticală. Timp
37 Schema bloc a osciloscopului analogic YA YB TRG EXT Canal Y Tub catodic TK BT Canal X ADX X EXT PAX Z EXT CS AZ Surse şi alimentare TK
38 Schema bloc a osciloscopului analogic Canalul X (baza de timp) pe plăcile de deflexie orizontală, în modul y(t), trebuie aplicat un semnal care să asigure deplasarea pe orizontală a spotului cu viteză constantă deoarece se doreşte să se măsoare timpul. se aplică o tensiune liniar variabilă (crescătoare), pe durata unei curse directe, generată de baza de timp (BT). t
39 Schema bloc a osciloscopului analogic Canalul X (baza de timp) O altă funcţiune a bazei de timp constă în generarea unui semnal care să asigure stingerea spotului pe durata cursei inverse (întoarcerea spotului). t
40 3. Osciloscopul 3.4 Schema bloc a osciloscopului digital
41 Schema bloc a osciloscopului digital Y A CS E/M CAN Y B TRG EXT Sistem de sincronizare şi bază de timp T S Calculator Monitor LCD CS este un bloc analogic de condiţionare a semnalelor de intrare
42 Schema bloc a osciloscopului digital Blocul de eşantionare/memorare (E/M). eşantionează semnalul analogic de intrare la intervale egale de timp (T S ) t T S
43 Schema bloc a osciloscopului digital Convertorul analog numeric (CAN). compară amplitudinea fiecărui eşantion cu un pas de cuantizare. Raportul celor două mărimi, rotunjit la un număr întreg, este rezultatul conversiei. semnalul va fi reprezentat printr-o succesiune de numere, scrise într-un cod binar. Se spune că semnalul este digitizat (exprimat în formă numerică).
44 Digitizarea semnalului U M -U M Pas de cuantizare
45 Schema bloc a osciloscopului digital Semnalul digitizat este aplicat unui microcalculator care poate efectua operaţii de: memorare a unui număr de forme de undă, prelucrări de semnal pentru îmbunătăţirea calităţii imaginii, calculul unor parametri ai semnalului (valoare maximă, minimă, eficace, medie, frecvenţa de repetiţie, poziţiile cursorilor de timp sau de tensiune etc.), asigurarea operaţiilor de interfaţă cu utilizatorul sau cu un calculator. Măsurări Electrice şi Electronice 2
46 Schema bloc a osciloscopului digital Microcalculatorul mai primeşte şi informaţiile de timp şi de sincronizare de la sistemul de sincronizare şi bază de timp care lucrează ca şi în cazul osciloscopului analogic pornind de la semnalul de sincronizare analogic, dar funcţionarea sa diferă în multe privinţe de aceea a blocului omolog din cazul precedent. Baza de timp furnizează şi semnalul de tact T S cu care face eşantionarea blocul E/M.
47 Schema bloc a osciloscopului digital Afişarea se face pe un monitor video cu cristale lichide monocrom sau color. Având în vedere posibilităţile de afişare pe ecran, elementele de reglaj nu mai sunt de regulă inscripţionate pe panoul aparatului, ci sunt afişate direct pe ecran.
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C
2 Osciloscopul. 2.1 Prezentare generală MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII
1 MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Osciloscopul.1 Prezentare generală Osciloscopul este un instrument având ca funcţie principală vizualizarea şi măsurarea semnalelor electrice în domeniul timp.
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii
Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii Scopul lucrarii: - Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (generator de semnal, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor dispozitive şi
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
OSCILOSCOPUL ANALOGIC
OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
2. Osciloscopul 2.5 Canalul Y Rolul şi funcţiunile canalului Y Asigură impedanţa de intrare de valoare ridicată a osciloscopului; Realizează amplificarea în tensiune pentru sistemului de deflexie (osciloscopul
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
APARATURA DE LABORATOR
APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI
Lucrarea nr. STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI. GENERALITĂŢI DESPRE OSCILOSCOP Osciloscopul permite măsurarea semnalelor prin vizualizarea amplitudinii în timp. Cele două axe ale ecranului
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
OSCILOSCOPUL NUMERIC
OSCILOSCOPUL NUMERIC apărut din necesitatea de a face şi acest instrument apt pentru a fi inclus într-un sistem automat de măsură controlat de un calculator iniţial ca un instrument destinat doar vizualizării
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator.
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1 Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator. Scopul lucrării: Prezentarea aparaturii folosite în cadrul laboratorului, explicarea principiilor de funcţionare,
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
DCE Lucrarea nr. 1 Aparatura de laborator Măsurarea diferitelor componente, realizarea de montaje
DCE Lucrarea nr. 1 Aparatura de laborator Măsurarea diferitelor componente, realizarea de montaje I. OBIECTIVE a) Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Difractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
3.4. Blocuri funcţionale ale osciloscopului cu eşantionare în timp real COMUT
3.4. Blocuri funcţionale ale osciloscopului cu eşantionare în timp real 3.4. Blocul de achiziţie a semnalului! În figura 8 este dată schema-bloc a secţiunii de achiziţie a osciloscopului 468 Tektronix.
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului
1 Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Rev 19 Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generator de semnal. Reglarea și măsurarea parametrilor specifici
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Realizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare)
LUCRAREA NR. 1 APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) 1. Multimetrul clasic Acest aparat permite măsurarea curenţilor şi tensiunilor în curent continuu şi în curent alternativ
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ACTIVE
MĂSAEA MĂIMILO ELECTICE ACTIVE Subiecte 6.. Măsurarea intensităńii curentului electric 6.. Măsurarea tensiunii electrice 6.3. Compensatoare de măsurare 6.4. Osciloscopul catodic 6.4.. Tubul catodic 6.4..
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Probleme propuse IEM
Probleme propuse IEM Convertoare numeric-analogice 1. Unui CNA unipolar de 3 biţi cu i se aplică pe MSB un semnal periodic dreptunghiular cu perioada 1ms, factor de umplere 0,5, având cele două nivele
Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)
Captura imaginilor este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei) E(x, y, z, λ): lumina incidentă într-un punct (x, y, z coordonatele spațiale) fiecare punct din scenă are o funcție de
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional
Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor curs opţional C7 Spectroscopia Low Energy Ion Scattering - LEISS Analiza cualitativa sau semi-cantitativa a compoyitiei suprafetei. Probleme cu cuantificarea;
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Reflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Electronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Cap.6. TUBURI ELECTRONICE. TUBUL CATODIC
INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.1 Cap.6. TUBURI ELECTRONICE. TUBUL CTODIC 6.1. Introducere Tubul electronic a fost primul element activ (amplificator) in electronica. Cu
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE 004-005 COMPUNEREA OSCILAŢIILOR ARMONICE PERPENDICULARE
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru