ANALIZA IMAGINILOR C. VERTAN
|
|
- Ἀντιόπη Νικολάκος
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ANALIZA IMAGINILOR
2 ANALIZA IMAGINILOR Titular curs : Prof. Dr. Ing. Constantin VERTAN cvertan@alpha.imag.pub.ro B141 Laborator : As. Dr. Ing. Laura FLOREA lflorea@alpha.imag.pub.ro B141/ B135A
3 Chestiuni administrative Cod curs: 04.S.08.O puncte credit Curs: 3 ore/ saptamana 9.3 saptamani Laborator: 3 ore/ 2 saptamani, cu subgrupa, B135A Punctare: 20 puncte lucrare finala 2 x 20 puncte lucrari de verificare la curs 40 puncte colocviu de laborator (20 pct. test teoretic laborator, eliminatoriu 20 pct. test practic laborator 0 pct. prezenta)
4 Chestiuni administrative Programare lucrari de verificare (cu degrevare): Lucrarile NU SE REPETA! Lucrare 1: Saptamana 4 Marti, 16 martie (la curs) Lucrare 2: Saptamana 7 Marti, 13 aprilie (la curs) Verificare finala: Saptamana 10 Marti, 4 mai (la curs)
5 Bibliografie de baza
6 Imaginile digitale sunt un bun de larg consum anul 2008: 140 milioane aparate foto digitale vandute 250 milioane telefoane mobile cu camera vandute + cateva zeci de milioane de camere video digitale + produsele profesionale
7 ANALIZA IMAGINILOR: imagini de consum
8 Analiza continutului imaginilor pentru detectia si corectia erorilor
9
10 Analiza conţinutului imaginilor pentru detecţia feţelor... chiar si corectia feţelor
11
12
13 Analiza conţinutului imaginilor pentru detecţia continutului ofensator: family filter Renoir : Nude
14 ANALIZA IMAGINILOR: imagini de securitate
15 Identificarea persoanelor Iris Amprenta Fata Recunoastere?
16 AH-64 Apache helicopter
17 ANALIZA IMAGINILOR: imagini medicale
18 Melanoame de piele Descrierea automata: criteriul ABCD A - asimetrie B - bordura C - culoarea D - diametrul Problema : stabilitatea achizitiei culorii
19
20 Detectia cancerului mamar
21 MIAS database X-rays normal malignant chistic masses
22 Urmarirea protezelor totale de sold identificarea si caracterizarea protezei imagine HDR a filmului radiologic
23 Analiza interfetei os-proteza Descrierea structurii osoase in regiunile Gruen descriere de textura detectia semnelor radiologice (piedestal, linii radiolucenta)
24
25 Screening-ul osteoporozei prin analiza [semi]- automata a radiografiilor de calcai Baza de cazuri radiografie de calcai ROI 0 ROI 1 ROI 2 schema de descriere MPEG-7 + extra clasificare supervizata decizie privind osteoporoza <=10% MD <=15% FA
26 ANALIZA IMAGINILOR Ce este, cum se leaga de prelucrarea imaginilor.
27 Sistemul tipic de prelucrarea imaginilor Compunere la nivel logic (in sistemul de calcul): Imbunatatire Restaurare Segmentare Analiza Compresie
28 Imbunatatire Restaurare Segmentare Analiza Segmentare: Descompunerea imaginii (scenei) in partile sale constituente.
29 Imbunatatire Restaurare Segmentare Analiza Segmentare: Descompunerea imaginii (scenei) in partile sale constituente.
30 Imbunatatire Restaurare Segmentare Analiza Analiza: Descrierea partilor (obiectelor) din imagine si a relatiilor dintre ele; decizii/ clasificari De la obiecte la numere:
31 Caracteristicile pixelului pozitie : linie, coloana valoare (+ informatie de afisare) dimensiune k imagine forma legatura cu realitatea fizica
32 Valoarea pixelului vs. conventii de afisare Imaginea ce se vede pe un ecran nu este neaparat informatia reala achizitionata din scena investigata. In general, imaginilor li se adauga si conventiile de afisare a valorilor, ce sunt stabilite de utilizator. Aceste conventii sunt deci subiective si independente de continutul imaginii. Actiunea este de modificare a perceptiei vizuale a imaginii, si nu a continutului imaginii. - LAPI
33
34 Caracteristicile pixelului Sunt valorile fizice masurate in scena relevante? Este oare posibil ca : Obiecte diferite sa fie caracterizate de aceleasi valori ale pixelilor? sau Obiecte identice sa fie caracterizate de valori diferite ale pixelilor? depinde de ceea ce se achizitioneaza..
35 Caracteristicile pixelului
36 Structura cursului Segmentarea imaginilor segmentarea orientata pe regiuni segmentarea orientata pe contururi separarea componentelor scenei (imaginii) Caracterizarea componentelor din imagini descrierea regiunilor descrierea contururilor individualizarea (recunoasterea, identificarea) componentelor scenei (imaginii)
37 Segmentarea orientata pe regiuni
38 Segmentare Descompunerea imaginii (scenei) in partile sale constituente. Matematic: segmentarea este o partitionare a multimii pixelilor din imaginea f, in submultimi f i continand una sau mai multe componente conexe, disjuncte si uniforme dpdv al unui criteriu C pre-stabilit. f = f i C( C( f f f U i i i j f i ) = 1 f = φ,i j ) = 0 j
39 Exemplu de segmentare imagine originala componenta 1 imagine segmentata: componentele sunt pseudocolorate comp. 2 comp. 3
40 Exemplu de segmentare
41 Segmentare : uniformitatea regiunilor uniformitate a valorilor uniformitate a unor caracteristici, altele decat valoarea [texturale]
42 Texturi
43 Segmentare Evident, segmentarea inseamna ca pentru fiecare pixel din imagine, in functie de valoarea acestuia (si poate si alte valori din imagine) si in functie de parametri specifici unui anume metode, sa se decida care componenta din care respectivul pixel face parte. Parametrii care particularizeaza o metoda generala pentru o anume imagine pot sa depinda doar de valoare pixelilor segm. globala de valoarea pixelilor si de caracteristici de vecinatate ale pixelilor segm. locala de valoarea pixelilor, de caracteristici segm. dinamica de vecinatate ale pixelilor si de pozitia in imagine segm. adaptiva
44 Categorii de tehnici de segmentare pe regiuni Thresholding (segmentare pe histograma) Cresterea si fuziunea regiunilor Segmentarea in spatiul caracteristicilor (generalizare thresholding) pentru regiuni cu uniformitate a valorilor pentru regiuni cu uniformitate a caracteristicilor (texturi)
45 Marea problema Cate tipuri de obiecte (cate clase de obiecte) sunt in imagine??
46 Segmentarea orientata pe contururi
47 Contur = frontiera unei regiuni; este format din pixeli in jurul carora criteriul de uniformitate nu se mai respecta. Contur = modificare (variatie) a valorilor pixelilor.
48 Descrierea (caracterizarea) regiunilor si contururilor
49 Cum putem individualiza acest obiect printr-un set de numere? (mutam obiectul de studiu din domeniul functiilor binare cu suport in Z 2 intr-un spatiu real de dimensiune n).
50 Aplicatii posibile sky is the limit.
51 Thresholding (segmentare pe histograma) Presupunere esentiala : diversele categorii de obiecte din scena sunt formate din pixeli al caror nivel de gri (valoare) este relativ constanta. Tip de obiecte = plaja ingusta de valori a pixelilor Obiectele sunt caracterizate de grupuri de pixeli avand o uniformitate a valorilor.
52 Thresholding Nivelul de gri (valoarea) pixelilor corespunde in scena unor proprietati fizice definitorii si discriminatorii pentru tipurile de obiecte. Distributia proprietatii fizice masurate in scena este aproximata de histograma imaginii. Histograma - instrument de descriere a continutului scenei.
53 Histograma Histograma = functie ce asociaza fiecarui nivel de gri posibil probabilitatea [sa] de aparitie in imagine. h(u) = numar pixeli de nivel de gri u / numar total pixeli h( u ) 1 MN M 1N 1 = m= 0 n= 0 δ ( f ( m,n ) u), u = 0,1,...,L 1 Histograma este o functie de densitate de probabilitate. L 1 u= 0 h( u ) = 1 Histograma descrie continutul de culoare/ de gri al imaginii.
54 Histograma
55 Histograma
56 % Histograma color culori Histograma nu ofera informatie asupra distributiei spatiale a culorilor.
57 Histograma Se poate face distinctia intre imagini intunecate / luminoase. Histograma nu reflecta distributia spatiala a valorilor.
58 Histograma Se pot face presupuneri asupra numarului de tipuri de componente din imagine.
59 Histograma Modurile histogramei corespund unor categorii de obiecte.
60 Thresholding Segmentarea pe histograma (thresholding) inseamna determinarea modurilor din histograma si separarea lor. Fiecare mod va corespunde unui tip de obiecte, caracterizate de plaje distincte (si relativ inguste) de nivele de gri. Problema : cate moduri sunt? care este separatia dintre ele?
61 Exemplu C=3 T 1 =40 T 2 =100 C=4 T 1 =40 T 2 =100 T 3 =190
62 Thresholding Presupunem cunoscut numarul de clase de obiecte din imagine in care se face segmentarea, C. Presupunem ca am ales pragurile de separatie dintre modurile histogramei, aceleasi pentru intreaga imagine (deci suntem in cazul unei segmentari de tip global). Presupunem ca nivelul de gri al pixelilor corespunde unei marimi fizice discriminante. Tuturor pixelilor ce apartin aceluiasi mod (au acelasi interval de valori) li se atribuie aceeasi eticheta de apartenenta la o clasa. Dupa segmentare rezulta o imagine etichetata (sau harta a claselor).
63 Thresholding gasirea pragurilor de separare dintre modurile histogramei de nivele de gri a imaginii. Fie T k pragurile de segmentare pe histograma. g(m,n) = E k, daca T k f(m,n) T k+1 E k este eticheta ce se atribuie tipului de obiecte k T 0 = 0, T C = L, k = 0, 1,..., L-1 Caz particular : C = 2 (binarizarea) g( m, n) = E E 0 1,, f f ( m, n) ( m, n) T > T
64 Exemplu de binarizare C=2 T=170
65 Evident, alegerea pragurilor de segmentare T k este cruciala. obiecte intunecate obiecte gri mediu T 1 T 2 obiecte foarte luminoase Pragurile se aleg pe minimele histogramei (separatia dintre moduri).
66 Exemplu Pentru inspectia de calitate a produselor se fac fotografii ale suprafetei acestora, cu imagini cu 1 pixel/ mm. Petele de rugina nu trebuie sa depaseasca niste limite impuse. Cum se detecteaza aceasta? Rugina: culoare (nivel de gri) intermediar. T 1 T 2 Fixam doua praguri care sa separe acest mod central: fie T 1 =80 si T 2 =150 (pragurile sunt situate pe minimele histogramei).
67 Exemplu Imaginea segmentata: eticheta 1 pentru pixelii de rugina (mod central), eticheta 0 pentru pixelii modului intunecat si eticheta 2 pentru pixelii modului alb. Imaginea etichetata este afisata in mod pseudo-color: rosu pentru 0, albastru pentru 1, verde pentru 2. Rugina = pixelii avand nivele de gri intre 80 si 150, adica pixelii colorati in albastru in imaginea etichetata, adica 62.2 % din imagine.
68 Exemplu O bila alba de biliard este fotogafiata pe un fundal negru. Fotografia este esantionata pe o retea patrata cu spatierea pixelilor de 1 mm si este cuantizata pe 11 de nivele de gri. Histograma imaginii este descrisa de vectorul : (300, 3000, 9000, 3000, 800, 200, 300, 1127, 700, 300, 0). a) Binarizati imaginea; care este valoarea pragului de segmentare? b) Calculati raza bilei de biliard. c) Rezultatul ar mai fi credibil daca spatierea dintre pixeli ar fi de 2 mm?
69 Observatie Elementele partitiei determinate prin segmentarea pe histograma (deci multimile de pixeli ce au aceeasi eticheta) nu sunt multimi conexe (pot avea mai mult de o singura componenta). Nu se poate face nici o distinctie intre componente conexe diferite din aceeasi clasa (adica intre obiectele de acelasi fel din scena). Individualizarea componentelor dintr-o aceeasi clasa se face prin etichetare.
70 Thresholding Modalitati de alegere a pragurilor Metode globale Minimele histogramei Metoda Bhattacharryya Metoda Fisher Metoda Otsu Metoda Kittler-Illingworth Metode globale cu cunostinte apriori Segmentarea pe histograma cumulativa Segmentarea cu prag optim
71 Thresholding Modalitati de alegere a pragurilor (cont.) Metode locale Folosirea histogramelor ponderate Metode dinamice (adaptive) Metoda Nakagawa
72
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Procesarea Imaginilor
Procesarea Imaginilor SEGMENTAREA IMAGINILOR Mihai Ivanovici Universitatea Transilvania din Braşov Page 1 of 29 1 Segmentarea reprezintă împărţirea imaginii în zone de interes, după anumite criterii Fiecărui
Segmentarea imaginilor
Lucrarea 0 Segmentarea imaginilor BREVIAR TEORETIC Segmentarea reprezintă împărţirea imaginii în zone de interes, după anumite criterii. Fiecărui pixel i se va atribui o valoare, 0 sau, reprezentând apartenenţa
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
prin operaţii punctuale
Lucrarea 3 Îmbunătăţirea imaginilor prin operaţii punctuale BREVIAR TEORETIC Termenul general de îmbunătăţire a imaginilor se referă la o clasă largă de operaţii, ce au ca scop mărirea detectabilităţii
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
OPERATII DE PRELUCRARE A IMAGINILOR C. VERTAN
OPERATII DE PRELUCRARE A IMAGINILOR Prelucrare = Black Box Image In, Image Out Analiza imaginilor este Image In, Description Out Tipuri de operatii de prelucrare Clasificare dupa numarul de pixeli din
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
ANALIZA IMAGINILOR: ÎNDRUMAR DE LABORATOR. Constantin VERTAN, Mihai CIUC, Marta ZAMFIR
ANALIZA IMAGINILOR: ÎNDRUMAR DE LABORATOR Constantin VERTAN, Mihai CIUC, Marta ZAMFIR 2001 Cuprins 1 Introducere 7 2 Segmentarea pe histogramă: generalităţi 9 2.1 Histogramauneiimagini... 9 2.2 Histograma
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)
Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Segmentarea imaginilor APIM8-1
Segmentarea imaginilor APIM8-1 Ce este segmentarea? segmentarea = impartirea unei imagini in regiuni cu o anumita semnificatie regiuni cu o anumita semnificatie = obiecte sau zone de interes cel mai simplu
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)
Captura imaginilor este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei) E(x, y, z, λ): lumina incidentă într-un punct (x, y, z coordonatele spațiale) fiecare punct din scenă are o funcție de
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor. Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă.
Lab06: Extragerea trăsăturilor şi selecţia trăsăturilor Aplicaţie pentru recunoaşterea obiectelor bazată pe formă. Aplicație practică a extragerii şi selecţiei trăsăturilor Recunoaşterea celor 4 forme
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
METODE INTELIGENTE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR REALE. Laura Dioşan Tema 2
METODE INTELIGENTE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR REALE Laura Dioşan Tema 2 Procesarea imaginilor De ce? Îmbunătăţirea calităţii imaginilor Reducerea zgomotolui şi a altor defecte Evidenţierea anumitor zone
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Sisteme de Recunoastere a Formelor Laborator 3-4 Histograma Orientarilor Gradientilor
Sisteme de Recunoastere a Formelor Laborator 3-4 Histograma Orientarilor Gradientilor 1. Obiectie Descriptorii de tip histograma a orientarii gratientilor, sau descriptori HOG, sunt descriptori de trasatori
Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video
Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video Conf. dr. ing. Radu Ovidiu Preda radu@comm.pub.ro Ș.l. dr. ing. Ionuţ Pirnog ionut@comm.pub.ro Site disciplină: www.comm.pub.ro/preda/apdsv Analiza și
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Câmp de probabilitate II
1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Tehnici de imbunatatire si restaurare a imaginilor
Tehnici de imbunatatire si restaurare a imaginilor Tehnici de imbunatatire si restaurare a imaginilor... 1 I. Tehnici de imbunatatire si restaurare in domeniul spatial... 3 1. Conversia nivelelor de gri...
ECO-STATISTICA-NOTITZZE DE LABORATOR
ECO-STATISTICA: OBIECTIVE: A. EVALUAREA CELEI MAI PROBABILE VALORI A UNEI CARACTERISTICI A MEDIULUI IN ZONA INVESTIGATA si a ERORII DE ESTIMARE In zona investigata cu o probabilitate de 90% (riscul asumat
Sisteme de Recunoastere a Formelor Laborator 5 Histograma Orientarilor Gradientilor
Sisteme de Recunoastere a Formelor Laborator 5 Histograma Orientarilor Gradientilor 1. Obiectie Descriptorii de tip histograma a orientarii gratientilor, sau descriptori HOG, sunt descriptori de trasatori
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70
2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Reflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7
Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +
Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,
Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul