CAPITOLUL 6 TRADUCTOARE DE VITEZĂ
|
|
|
- Αἰνέας Ακρίδας
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CAPOLUL 6 ADUCOAE DE VEZĂ Vteza este o mărme vetorală. Deoaree dreţa de deplasare a orpulu în mşare este în majortatea azurlor fxată, tradutoarele de vteză dau un semnal are reprezntă modulul vteze ş eventual, sensul. Exstă tradutoare are măsoară fe vteza unghulară, fe vteza lnară, în funţe de ernţele aplaţe. 6. radutoare de vteză unghulară (turaţe) ahogeneratoare de urent ontnuu Sunt dspoztve eletre onstrute pe prnpul generatoarelor de urent ontnuu, are dau la eşre o tensune ontnuă proporţonală u turaţa, u nvele ş puter e permt ş folosrea dretă în nstalaţle de automatzare. După modul de extaţe, tahogeneratoarele de urent ontnuu sunt: - u extaţe separată; - u magneţ permanenţ (ma foloste). otorul poate f de tp lndr, ds sau pahar. Constantele de tmp ale tahogeneratoarelor de urent ontnuu u rotor lndr sunt ma m de 0 ms ar ale elor u rotoare tp ds sau pahar ma m de ms. Ansamblul oletor-per fnd un redresor mean, tensunea la eşre nu este strt ontnuă, având ondulaţ datortă omutaţlor perlor pe oletor. Aeste ondulaş devn u atât ma m u ât reşte numărul de lamele, însă reşte gabartul Se pot folos ş fltre tree jos la eşre, dar reşte tmpul de răspuns. Gama de turaţ este de rot/mn, ar sensbltatea 0 mv/rot/mn. ahogeneratoare de urent alternatv Pot f de două tpur: snrone sau asnrone. Cele snrone sunt ele ma smple; ele generează tensune alternatvă snusodală monofazată, u valoarea efetvă ş frevenţa dependente de turaţe. Sunt formate dntr-un stator bobnat pe mez dn tole de oţel eletrotehn ş rotor dn magneţ permanenţ, u ma multe pereh de pol. Domenul turaţlor de luru este rpm, la turaţ m resând erorle. Caraterstle tehne, foloste ş la tahogeneratoarele de urent ontnuu, 9
2 sunt: valoarea efetvă a tensun eletromotoare la 000 rpm, turaţa maxmă, frevenţa tensun eletromotoare la 000 rpm, urentul nomnal, rezstenţa înfăşurăr statore. Daă nformaţa este dată de tensunea de eşre, adaptorul onţne un redresor ş fltru de medere. Strobosopul (strobotahometrul) Se bazează pe efetul strobosop. Obetul de măsurat în rotaţe este lumnat perod u mpulsur de mare ntenstate ş de surtă durată. Daă între frevenţa mpulsurlor lumnoase ş frevenţa de rotaţe a obetulu exstă egaltate sau raport de numere întreg, obetul va f lumnat mereu în aeeaş pozţe ş, datortă nerţe ohulu, se va obţne o magne stablă. uraţa se determnă numer, înmulţnd frevenţa mpulsurlor u raportul între numărul marajelor stable (are apar datortă lumnăr) ş numărul marajelor reale. Adaptoare numere pentru senzor de turaţe în mpulsur După modul în are se determnă turaţa dn trenurle de mpulsur obţnute la eşrea senzorulu, adaptoarele sunt de două felur: - u numărarea mpulsurlor, are fa o medere a răspunsulu ş au tmp de răspuns mare la turaţ joase; - u nversarea peroade, are nu fa o medere a răspunsulu, dar au tmp de răspuns foarte m, maxm două peroade de rotaţe, fnd foloste la turaţ joase ş foarte joase, nlusv în aplaţ de tmp real. radutor de turaţe u senzor u efet Hall Aest tradutor montorzează vteze de rotaţe între 0,0 rpm ş 0000 rpm, aproape în ore medu. Sunt ssteme omplexe, u ds în mpulsur sau arasă în mpulsur. Dsul în mpulsur, de dverse dmensun ş materale în funţe de aplaţe, se montează pe apătul arborelu în rotaţe. Carasa în mpulsur onstă într-o brăţară dn două pese asamblate ş este reomandată în stuaţle ând apătul arborelu nu este dsponbl. Dsul ş arasa onţn 6 magneţ permanenţ de polartate alternantă, al ăror âmp magnet este montorzat de un senzor ntern u efet Hall. Când dsul sau arasa se roteşte, alternanţa pollor magnet prn dreptul senzorulu Hall reează o tensune dreptunghulară la eşre, u 8 mpulsur/rotaţe. Se măsoară frevenţa aestor mpulsur de eşre ş se ompară u valoarea fxată pentru semnalzare. Valoarea de semnalzare este fxată u un omutator de game u două pozţ ş două omutatoare rotatve u zee pozţ feare, pentru ze ş untăţ. Dstanţa radală între senzor ş magneţ poate f până la 2 mm, astfel înât aeste tradutoare se pot folos ş pentru arbor u vbraţ mar. 92
3 radutor de turaţe u senzor apatv de pozţe Adaptorul eletron pentru aest tradutor onţne un onvertor sarnă - tensune, un onvertor analog - numer ş mroontroler. Senzorul are un rotor plasat între două plă stator oaxale, fg. 6.. Emţător otor eeptor O plaă stator onţne eletroz reeptor pentru sarna ndusă de la setoarele emţătoare plasate pe ealaltă plaă stator. Suprafaţa totală a emţătorulu este împărţtă în 4N setoare rulare, ondutoare, dente, unde N este numărul de pol, întreg, poztv ş dfert de zero. Numerotând perod toate setoarele de la la 4, se obţn exat N setur de segmente numerotate S, S 2, S 3 ş S 4. oate segmentele u aelaş număr sunt legate eletr între ele. otorul este realzat dn N setoare rulare smetre, u unghul la entru al feăru setor egal u π/n. Unghul de rotaţe ϕ r nfluenţează apatăţle de uplaj între ele patru setoare emţătoare ş eletrodul reeptor. Cele patru apatăţ formate de eletroz emţător ş eletrodul reeptor, notate C s,, C s4 se măsoară aplând o tensune onstantă U 0 segmentulu C S ş tensune zero tuturor elorlalte setoare. Aeasta ndue sarna Q în eletrodul reeptor, are este uplat apatv la onvertorul sarnă-tensune (amplfatorul de sarnă). otorul este legat la masă ş este folost a eran. Vteza de rotaţe se evaluează măsurând varaţa unghulu dϕ într-un tmp dt ş alulând raportul: ω dϕ / dt. Algortmul de alul al unghulu ϕ dă pozţa unghulară absolută, într-o gamă de măsurare de 2π/N radan, unde 2π/N este unghul la entru al elor patru setoare emţătoare. nformaţa unghulară este eşantonată u vteza /. Vteza unghulară se alulează a dferenţa a două măsurător onseutve de ungh multplată u vteza de eşantonare: ω ( n ) [ Φ( n ) Φ( ( n ) )]/ Fg. 6., unde n este un număr întreg arbtrar. Aeastă euaţe este valablă daă nu exstă salt de ungh în semnalul de eşre, între ϕ(n) ş ϕ((n-). 93
4 Când se detetează un salt între două măsurător, formula de alul a vteze unghulare se shmbă în: ω 2π N ( n ) Φ( n ) Φ( ( n ) ) ± / unde semnul ± este dtat de semnul saltulu unghular. 6.2 radutoare de vteză lnară 6.2. Determnarea vteze lnare dn turaţe Determnarea vteze lnare ând se unoaşte turaţa se fae asond vteza lnară u o mşare de rotaţe (a în azul motoarelor eletre rotatve are antrenează o remaleră sau a une role are ală pe materalul e se deplasează lnar). Prnpul este următorul: se măsoară turaţa u un tradutor de turaţe ş, alegând onvenabl onstanta tradutorulu, aesta poate nda dret valoarea vteze. Metoda este aplablă doar în azurle ând nu exstă aluneare Determnarea vteze prn ronometrarea tmpulu de parurgere a une dstanţe unosute Paralel u traetora moblulu a ăru vteză se măsoară, în două punte fxe se află două ansamblur optoeletrone formate dn sursă optă ş fotodetetor, e lurează prn reflexe. Dstanţa între ansamblur este unosută ş se alege astfel înât să rezulte alule ât ma smple. mpulsul u durată nvers proporţonală u vteza moblulu (refletorzant) se obţne folosnd un rut bstabl are este setat de mpulsul dat de prmul ansamblu fotoeletr ş resetat de mpulsul dat de al dolea fotodetetor. Vteza moblulu se alulează împărţnd dstanţa unosută dntre ele două sonde fotoeletre la durata mpulsulu obţnut la eşrea bstablulu Determnarea vteze prn măsurarea dstanţe parurse într-un nterval de tmp unosut Metoda foloseşte un senzor optoeletron nremental de deplasare. mpulsurle prmte de la un fotodetetor sunt numărate într-un tmp fx. O rglă 94
5 gradată u repere dstanţate unform u x, se mşă soldar u moblul ş se găseşte între o sursă de radaţ opte ş un fotodetetor. mpulsul de durată este obţnut de la un generator monompuls. mpulsurle date de fotodetetor ş formate u formatorul de mpulsur sunt numărate de numărător pe durata, atât tmp ât o poartă logă Ş este deshsă de mpulsul de la generatorul monompuls. Numărul însrs în numărător este N f., unde f este frevenţa mpulsurlor date de fotodetetor. Daă în tmpul moblul parurge dstanţa x, atun: f x / ( x -) ş N x. / (. x). Deoaree / x k onst., rezultă: N kx / k.v Vtezometru u efet Doppler u laser multlne În varanta de bază a unu vtezometru u laser u efet Doppler se măsoară deplasarea de frevenţă Doppler a radaţe laser refletate înapo de suprafaţa în mşare. Sstemele onvenţonale permt măsurarea vtezelor în gama km/s într-o peroadă de aproxmatv 20µs, u o rezoluţe temporală sub 50 ns. Deplasarea de frevenţă Doppler f este proporţonală u vteza v a puntulu de împrăştore a suprafeţe solde: f ~ f.v/, unde f este frevenţa laserulu ş vteza lumn. nformaţa este obţnută u analzoare a nterferometrele Mhelson sau Fabry-Perot, e au însă ontrast al franjelor ş gama săzute. Pentru a măr ontrastul trebue mărtă ntenstatea radaţe laser. Analza deplasăr de frevenţă Doppler neestă folosrea radaţe opte monoromate u lăţmea spetrală sub gama spetrală lberă a nterferometrulu, uzual laser u o frevenţă. ezultate ma bune se obţn daă se foloseşte radaţe optă multlne: daă ma multe radaţ monoromate lumnează smultan un nterferometru Fabry- Perot, feare radaţe produe un sstem de franje de nterferenţă. Când dstanţa dntre lnle radaţe opte este egală u gama spetrală lberă a nterferometrulu, franjele de nterferenţă se suprapun. Cele ma bune rezultate s-au obţnut u un spetru de anale dat de un nterferometru Fabry-Perot, are fltrează un fasol olmat de la un laser de bandă largă. nterferometrul Fabry-Perot este transparent doar pentru frevenţele opte în rezonanţă u frevenţa fundamentală a avtăţ, dstanţa dntre frevenţe fnd egală u gama spetrală a nterferomtrulu. Vteza se alulează u formula: 95
6 2 2 D D 0 v q 2 D D0 v a 2 unde D este dametrul nelulu dnam, D 0 ş D sunt dametrele a două nele state vene, q numărul nelulu dnam ar v a este vteza are ndue o deplasare Doppler, astfel înât nelul dnam se suprapune u următorul nel stat: v a λ, e dstanţa înre oglnzle nterferometrulu. 4e radutor de vteză u senzor potenţometr Pentru măsurarea vtezelor săzute, sub rot/mn, metodele numere uzuale neestă tmp de măsurare mare, deoaree trebue detetat el puţn un front resător al semnalulu de la senzorul de vteză, în tmpul de măsurare. Senzorul de vteză u potenţometru rezstv fără ontat poate avea o aurateţe de 0,8 % pentru vteza de rot/mn, într-un tmp de măsurare de 0,2 s. Shema de prnpu a tradutorulu u senzor de vteză potenţometr fără ontat este dată în fg Oslator Martn modfat ss 2 C s - + C nt V o C off - + nversor V 0 V ntegrator Comparator V s /2 Fg
7 Shema onţne un potenţometru fără ontat ş un oslator. Senzorul de vteză săzută este un potenţometru rezstv modfat, u ontatul aluneător fără ontat u stratul rezstv. Senzorul are două părţ, eletrodul mobl ş stratul rezstv, între are se formează apatatea de uplaj C. ezstenţa stratulu rezstv este ss + 2. Mşarea eletrodulu mobl are a efet modfarea urentulu s prn apatatea C. Curentul s dă nformaţa despre vteza de măsurat ş poate f onvertt în semnale u peroada modulată folosnd un oslator u relaxare. Semnalele modulate în durată sunt deodate u un mroontroler. Formele de undă ale tensun V 0 de la eşrea ntegratorulu, pentru azul ând se mşă eletrodul mobl al senzorulu, sunt reprezentate în fg V 0 Panta ( 0 s )/C nt t t + t + C ( t ) V nt ss C C + off Fg. 6.3 Exstă două ntervale de tmp: tmpul de înărare ş tmpul de desărare +, egale u: V C 0 ( t ) ss + C s off ; + V C ( t ) 0 + ss s + C off unde V este tensunea de almentare ş s este un urent determnat de varaţa rezstenţe în tmp: 97
8 s C dv dt V C ss d dt ( t) Pentru potenţometrul lnar, vteza nstantanee rezultă: () t Le d v, unde L e este lungmea efetvă a stratulu rezstv lnar. dt ss ezultă: s V C L e v t t + d dt Pentru vteză onstantă: ( + ) ( ) Vteza v măsurată în tmpul + + este: 0 L v V C e + Le C + Metoda de măsurare are âteva dezavantaje, determnate de: - eroarea dată de tmpul de întârzere t d al rutulu de proesare; - nfluenţa tensunlor de dealaj ş a urenţlor de polarzare a ntegratorulu ş omparatorlu; - zgomotul mare de eşantonare, în speal pentru tmp surt de măsurare. Aeste dezavantaje pot f elmnate daă se măsoară ma multe peroade ale semnalulu de eşre dn oslator. În aeste ondţ rezultă o vteză mede: L L e 20C 0 e vm 2N 2N V C N unde:, 22 ar semnul rezultatulu ndă sensul vteze. 4N 2N + 98
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE
CRCTERSTC GEOMETRCE LE SUPRFEŢELOR PLNE 1 Defnţ Pentru a defn o secţune, complet, cunoaşterea are ş a centrulu de greutate nu sunt sufcente. Determnarea eforturlor, tensunlor ş deformaţlor mpune cunoaşterea
STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG
UNIVESITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUEŞTI DEPATAMENTUL DE FIZICĂ LABOATOUL DE OPTICĂ BN - 10 A STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG 004-005 STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI
Parametrii canalelor radio ce influenţează transmisia semnalelor numerice
Parametr analelor rado e nfluenţează transmsa semnalelor numere Transmsle pe anale rado se pot împărţ în transms are au el puţn un post mobl ş în transms e au lo între postur fxe.. Atenuarea de propagare
Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE
32 Prelucrarea numercă nelnară a semnalelor Captolul 3 - Fltre de medere modfcate 33 CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE Ieşrea fltrulu de medere cu prag (r,s) este: s TrMean ( X, X2, K, X ; r, s)
1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
ELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE
Probleme de lectrctate Petrca rstea 017 nverstatea dn ucureşt Facultatea de Fzcă TIITT ş MGNTISM, Partea a II-a: xamen SIS Sesunea Ianuare, 017 POM POPS 1. n fzcan estmează că prntr-o secţune a unu conductor
2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive
2. Algortm genetc ş strateg evolutve 2. Algortm genetc Structura unu algortm genetc standard:. Se nţalzează aleator populaţa de cromozom. 2. Se evaluează fecare cromozom dn populaţe. 3. Se creează o nouă
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Circuitul integrat A 3900-aplicaţii
Îndrumar de laborator Crcute ntegrate Analogce olumul Lucrarea 12 AMPLFCATOAE DE CENT (NOTON) Crcutul ntegrat A 3900-alcaţ 1 Descrerea crcutulu În unele alcaţ este necesară utlzarea unu amlcator cu ntrarea
Notiuni de electrotehnicã si de matematicã
- - Notun de electrotehncã s de ateatcã În acest artcol sunt tratate o parte dn fenoenele s paraetr care prezntã un grad de dfcultate a rdcat. Deaseenea, în acest artcol s-au utlzat ltere c (de exeplu
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro
nlz în regm dnmc scemelr electrnce c recţe Egene Psdărăsc - DCE EM 6 electrnc.gen.r emnr 6 6 NLI ÎN EGIM DINMIC CHEMELO ELECTONICE C ECŢIE 6. Nţn teretce generle de ter trprţlr H s ntrre eşre Fg. 6. În
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMETALE I. OŢIUI DE CALCULUL ERORILOR Orce măsurare epermentală este afectată de eror. După cauza care le produce, acestea se pot împărţ în tre categor: eror sstematce, eror întâmplătoare
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Curs 4 mine Starea de magnetizare. Câmpul magnetic în vid
Curs 4 mne 1.12 tarea de magnetzare. Câmpul magnetc în vd Expermental se constată că exstă în natură substanńe, ca de exemplu magnettul (Fe 3 O 4 ), care au propretatea că între ele sau între ele ş corpur
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
EVALUAREA NECESARULUI DE CǍLDURǍ PENTRU ÎNCǍLZIRE ŞI PREPARARE APǍ CALDǍ DE CONSUM
EALUAREA NECESARULUI DE CǍLDURǍ PENTRU ÎNCǍLZIRE ŞI PREPARARE APǍ CALDǍ DE CONSUM Neesarul de ăldură pentru asgurarea parametrlor de onfort term în adrul unu obetv (lădre) uprnde, în general, neesarul
B( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j
. Noţule fudametale ş teoremele geerale ale dam. NŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEREMELE GENERALE ALE DINAMIII Reolvarea problemelor de damă se fae u ajutorul uor teoreme, umte teoreme geerale, deduse pr aplarea
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Lucrarea Rezonanţă electronică de spin (RES)
Lucrarea Rezonanţă electroncă de spn (RES) Cuprns Scopurle lucrăr 2 Structura moleculară a radcalulu DPPH..... 3 Noţun teoretce.4 Rezumat al relaţlor de calcul....8 Schema expermentală 9 Instrucţun de
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ng. Valer DOLGA, Cuprns_3. Caracterstc statce. Stabltatea functonar ssteulu 3. Moent de nerte redus, asa redusa. 4. Forta redusa s oent redus Prof. dr. ng. Valer DOLGA
Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β
SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc
UTILIZAREA OSCILATORULUI FLAMMERSFELD PENTRU DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR
UILIZAREA OSCILAORULUI FLAMMERSFELD PENRU DEERMINAREA EXPONENULUI ADIABAIC AL GAZELOR 1. Scopul lucrăr Scopul aceste lucrăr este determnarea exponentulu adabatc al aerulu folosnd osclatorul Flammersfeld.
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -
Prof. dr. ng. Vasle Mrcea Popa ELECTOTEHNICĂ partea a II-a - Lucrăr de laborator - Sbu 007 CAP. 6 LCĂI DE LABOATO Lucrarea nr. 7 - Conexunea consumatorlor trfazaţ în stea I. Partea teoretcă n sstem de
SEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie
CAPIOLUL SEMNALE ALEAOARE Un proces sau semnal aleator, numt ş stochastc, este un proces care se desfăşoară în tmp ş este guvernat, cel puţn în parte, de leg probablstce. Importanţa teoretcă ş practcă
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Subiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.
1.6 TRANZISTORUL IPOLAR DE PUTERE. Tranzstorul bpolar de putere dervă dn tranzstorul obşnut de semnal, prn mărrea capactăţ în curent ş tensune. El este abrevat prn nţalele JT, provennd de la denumrea anglo-saxonă
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
3. MAŞINA ELECTRICĂ SINCRONĂ Noţiuni introductive
Maşna electrcă sncronă 8D 18 3. MAŞNA ELECTRCĂ NCRONĂ 3. 1. Noţun ntroductve 3.1.1. Generaltăţ Maşna sncronă este o maşnă electrcă rotatvă, de curent alternatv polfazată, de obce trfazată, cu câmp magnetc
Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 19 LURARA nr. 3 ARATRISTIIL STATI AL TRANZISTORULUI IPOLAR Scopul lucrăr - Rdcarea caracterstclor statce ale tranzstorulu bpolar în conexunle emtorcomun
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
TEORIA GRAFURILOR ÎN PROBLEME SI APLICATII
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Matematca s Informatca Sergu CATARANCIUC TEORIA RAFURILOR ÎN PROBLEME SI APLICATII Chsnau 004 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Matematca s
III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL YOUNG
Lucrarea 5. STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL YOUNG 1. Scopul lucrår Stuul nterferen e lumn, etermnarea lungm e unå a une raa lumnoase cvasmonocromatce.. Teora lucrår Fenomenul e nterferen å
Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
L3. Măsurarea rezistenţelor prin metode indirecte şi directe
L3. Măsurarea rezistenţelor prin etode indirete şi direte. Obietul lurării În pria parte a lurării se studiază o etodă indiretă de ăsurare a rezistenţelor şi, anue, etoda aperetrului şi voltetrului. În
PRELEGEREA IV STATISTICĂ MATEMATICĂ
PRELEGEREA IV STATISTICĂ MATEMATICĂ I. Indcator de măsură a împrăşter Dstrbuţa une varable nu poate f descrsă complet numa prn cunoaşterea mede, c este necesar să avem nformaţ ş despre gradul der împrăştere
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Curs 5 mine 1.18 AplicaŃii ale legii inducńiei electromagnetice
Curs 5 ne.8 AplcaŃ ale leg nducńe electroagnetce Fg..37 Tensunea electrootoare ndusă prn transforare Presupune un transforator onofazat reprezentat în fg..37 funcńonând în gol (fără sarcnă conectată la
4. VARIATOARE (TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 21; 22;24; 29; 30; 31; 47; 50; 51; 52]
![4. VARIATOARE (TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 21; 22;24; 29; 30; 31; 47; 50; 51; 52]](/thumbs/68/58367055.jpg "4. VARIATOARE (TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 13; 14; 16; 21; 22;24; 29; 30; 31; 47; 50; 51; 52]")
4. VAIATOAE (TANSMISII PIN FICŢIUNE) [4; 6; 7; 8; 3; 4; 6; ; ;4; 9; 30; 3; 47; 50; 5; 5] 4.. CAACTEIZAE ŞI DOMENII DE FOLOSIE Transmsle prn frcţune sunt transms mecance la care mşcarea de rotaţe ş momentul
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Beton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3
II.6.. Fundaţii ti taă de eton armat Fundaţiie ti taă de eton armat entru stâi şi ereţi de eton armat ot fi de formă rismatiă (Fig. II.4-a) sau formă de oeis (Fig. II.4-).
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/