Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite
|
|
- Βαυκις Γεωργιάδης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Modele de determnare a permtvtat electrce a materalelor nanocompozte 1. Scopl lcrar Scopl general al aceste lcrar este de a determna permtvtatea echvalenta a materalelor nanocompozte c mpltr anorgance folosnd doa tpr de modele, nl analtc s nl nmerc. 2. Chestn de stdat 3.1. Determnarea permtvtat echvalente a n materal nanocompozt tlzand modell analtc Determnarea permtvtat electrce relatve a n materal nanocompozt tlzand modell nmerc Compararea rezltatele obtnte c cele expermentale s explcarea dferentele dntre ele. 3. Modele nmerce s analtce Determnarea permtvtat echvalente a n nanocompozt c mpltr anorgance, atat pe baza modell nmerc cat s a cel analtc, s-a realzat folosnd anmte poteze de lcr. S-a consderat tre regn dstncte n nanocompoztl polmerc modelat, s anme: regnea formata dn sfere dentce c dametrl d = 2r, reprezentand nanopartclele tlzate (nanompltra), regnea formata dn coj sferce de grosme r, reprezentand nterfata nanopartcla matrce polmerca (fg. 1).
2 m r + r r Fg. 1. Regnle, s m dntr-n nanocompozt 3.1. Determnarea permtvtat echvalente a n materal nanocompozt tlzand modell analtc. In acesta lcrare de laborator se va prezenta n model analtc de determnare a permtvtat echvalente a n nanocompozt polmerc tlzand programl MATLab. Modell tlzat repreznta o adaptare a modell props de Todd, prezentat n artcoll: Complex Permttvty of Composte Systems: A Comprehensve Interphase Approach, Mchael G. Todd and Frank G. Sh, IEEE Trans. Delectr. Electr. Insl., Vol. 12, pp , Jne 2005, nsa pentr cazl n care nanocompoztele snt realzate dntr-o matrce de poletlena de joasa denstate (PEJD) n care a fost ntrodse nanopartcle sferce dn almna (Al 2 O 3 ). Modell consderat are la baza relata l Todd pentr calcll permtvtat echvalente, s anme: ε β β c = φε + φε + (1) φ ε β m m nde, φ φ sφ snt fractle volmce ale mpltr, nterfetelor s respectv a, m matrc polmerce, ε, ε sε snt permtvtatle relatve ale mpltr, nterfetelor s m respectv a matrc polmerce, ar β - n parametr ce depnde de forma s orentarea nanopartclelor. O nterpretare generala a parametrl β bazata atat pe forma mpltrlor, cat s pe orentarea acestora, este data de relata:
3 1 ( ) ( ) β = 1 2 (2) ,6 a / b + 0,4 a / b nde (a/b) repreznta raportl dmensnlor elpsodl de-a lngl axelor paralele s a celor perpendclare pe campl aplcat. In cazl nanompltrlor sferce, cand a = b, aceasta relate se redce la valoarea 1/3. Relata de calcl fracte volmce a mpltr, n condtle n care valoarea concentrate masce este cnoscta, are expresa: nde, 1 φ = (3) 1 d 1+ 1 C m dm φ repreznta fracta volmca a mpltr, C m este concentrata masca a mpltr, c o valoare cnoscta, d s d m snt denstatle mpltr s a ale matrc polmerce, a caror valoare este de asemenea, cnoscta. Fracta volmca a nterfete, φ este dependenta de fracta volmca a mpltr, de sprafata partclelor de mpltra s de grosmea zone de nterfata dn jrl fecare partcle. Aceasta este determnata tlzand relata rmatoare pentr o nanodsperse a partclelor sferce: [( r+ r) r ) f 6( 3( r+ r) r) r ] 4πφ φ 3 = 3 r (4) nde r este raza partcle de mpltra, fncta de probabltate a sprapner zonelor de nterfata. r este grosmea zone de nterfata s f este Avand fracta volmca a mpltr determnata c relata (3) s fracta volmca a nterfete determnata c relata (4), fracta volmca a matrc rezlta: φ = 1 m ( φ φ ) Utlzand aceste relat de calcl dn modell l Todd, a fost prespse cnoscte nele valor ale parametrlor mplcat n calcll permtvtat echvalente al nanocompoztl s s-a varat altele, precm: permtvtatea relatva a nterfete (cazl 1), grosmea nterfete (cazl 2) s dametrl nanopartcle sferce (cazl 3). C ajtorl programl MATLAB, se vor calcla valorle permtvtat relatve ale nanocompoztl n fncte de aceste varable, la dferte valor ale concentrate. (5) Exempl de calcl:
4 A fost consderate rmatoarele tre cazr: 1. = f ( ) β=1/3 m = 2,2 d = 2r = 40 nm = 10 r = 10 nm = 2, echvalent = f( nterfata) - nanopartcle de almna 10 % echvalent = f( nterfata) - nanopartcle de almna 5 % echvalent = f( nterfata) - nanopartcle de almna 2 % echvalent nterfata Fg. 2. Varata n fncte de permtvtatea zone de nterfata a nanopartclelor de Al 2 O 3 la concentrat dferte de 2 %, 5 % s 10 % n matrcea polmerca Cresterea permtvta zone de nterfata n lmtele consderate = 2,2 10, determna o crestere consderabla a permtvtat echvalente n fncte s de concentrata de mpltra.
5 2. = f ( r) β=1/3 m = 2,2 d = 2r = 40 nm = 10 r = 5-20 nm = echvalent = f( r) - nanopartcle de almna 10% echvalent = f( r) - nanopartcle de almna 5% echvalent = f( r) - nanopartcle de almna 2% 4 echvalent r [nm] Fg. 3. Varata n fncte de grosmea zone de nterfata r a nanopartclelor de Al 2 O 3 la concentrat dferte de 2 %, 5 % s 10 % n matrcea polmerca Cresterea zone de nterfata n lmtele r = 5-20 nm, determna o crestere a permtvtat echvalente n fncte de concentrata de nanopartcle consderata.
6 3. =f (d) β=1/3 m = 2,2 d = 2r = nm = 10 r = 10 nm = echvalent = f(d) - nanopartcle de almna 10 % echvalent = f(d) - nanopartcle de almna 5 % echvalent = f(d) - nanopartcle de almna 2 % echvalent dametr nanopartcla d [nm] Fg. 4. Varata n fncte de dametrl d al nanopartclelor de Al 2 O 3 la concentrat dferte de 2 %, 5 % s 10 % n matrcea polmerca Cresterea dametrl nanopartclelor n lmtele consderate d = 2r = nm, determna o scadere consderabla a permtvtat echvalente, asa cm se poate observa n fgra 4. Varatle permtvtat echvalente a nanocompoztelor pe baza de poletlena de joasa denstate (PEJD) s nanopartcle de almna (Al 2 O 3 ) prezentate n fgrle 2, 3 s 4 arata ca aceasta este nflentata consderabl atat de caracterstcle nterfete (grosme sa permtvtate) cat s de dmensnle nanopartclelor.
7 3.2. Determnarea permtvtat electrce relatve a n materal nanocompozt tlzand modell nmerc. Utlzand date obtnte expermental a fost dezvoltat n model de calcl al permtvtat electrce echvalente a n nanocompozt pe baza analze elementl fnt 3D, tlzand pachetl de programe FLUX 3D. Unl dntre prncpalele obectve ale stdl comportamentl materalelor delectrce nanocompozte n camp electrostatc consta n determnarea permtvtat electrce relatve echvalente a materall analzat pe baza solte de camp [2]. Energa electrca W stocata n materall nanocompozt este calclata prn postprocesarea solte probleme de camp electrostatc obtnta tlzand metoda elementelor fnte, repectv folosnd rmatoarea relate de calcl: D E W = dv 2 Ω, (6) nde D s E repreznta modll ndcte electrce, respectv modll ntenstat campl electrc, ar Ω repreznta domenl de calcl. Calcll capactat electrce C corespnzatoare condensatorl elementar, fg. 5, prn doa metode, tlzand relatle (7) s (8), permte evalarea permtvtat electrce echvalente eq a materall delectrc nanocompozt stdat: W = CU 2 / 2 C = 2W / U 2 (7) C = (ε 0 eq A)/d eq = (C d)/(a ε 0 ) (8) In relatle (7) s (8), U repreznta tensnea aplcata condensatorl elementar, ε 0 repreznta permtvtatea electrca a vdl, ar A s d repreznta ara condensatorl elementar, respectv dstanta dntre ce do electroz. Un esanton dn materal delectrc nanocompozt caracterzat de o grosme de 1 mm a fost modelata nmerc. Strctra materall nanocompozt este alcatta dntr-o matrce polmerca contnand nanopartcle dentce nform dstrbte (fgra 5). Fecare partcla de raza r este nconjrata de o nterfata mltstrat de grosme r, plasat ntre partcla p s matrcea polmerca m. A fost analzate dferte tpr de concentrat ale nanopartclelor (1-10 %) pentr dferte dametre ale sferelor ( nm).
8 Modell de calcl al campl electrostc exptmat n potental electrc scalar V, se bazeaza pe ecata l Posson: dv (ε grad V) = ρ v, (9) nde ε este permtvtatea electrca, ar ρ v denstatea de volm a sarcn. Domenl de calcl 3D al campl electrostatc se redce la n cb elementar ce reprodce ntreaga strctra a materall stdat (fgra 6), tnand seama de smetrle fzce consderate, mpse prn ntermedl nor condt pe frontere adecvate [2]. Smlarea a fost realzata tlzand pachetl de programe FLUX 3D [3]. Modell descrs ma ss permte sa stdem nflenta catorva parametr, precm dametrl nanopartclelor (d = 2r), grosmea fecar strat al nterfete ( r k, nde Σ r k = r), concentrata de nanopartcle, permtvtatea nanopartclelor s permtvtatea fecar strat al zone de nterfata, denstatea de sarcna de pe sprafata nanopartclelor s denstatea de volm a sarcn electrce al fecar strat al nterfete. Implementarea acestor parametr prespne nclderea lor ntr-n fser spon, ceea ce permte o generarea, rezolvare s post-procesare atomata a fecar model nmerc ce corespnde n set de parametr mps. Fg. 5. Nanodelectrc c o dstrbte deala a nanopartclelor [2] Fg. 6. Reteaa de dscretzare n elemente fnte a domenl de calcl [2]
9 Pemtvtatea electrca echvalenta corespnzatoare nanocompoztl pe baza de poletlena de joasa denstate (PEJD) s nanopartcle de almna (Al 2 O 3 ), obtnta expermental este eq = 2,483, n tmp ce permtvtatea calclata c ajtorl acest model este eq = 2,492. Dferenta relatva ntre cele doa valor, atat expermental cat s teoretc, este de 0,36 %. Dstrbta potentall electrc n nanocompozte c n contnt de 5 % nanopartcle avand dametrl de 40 nm este aratata n fgra 7. Fg. 7. Campl electrc n prezenta nanopartcle pe n plan de sectne ce trece prn axa nanopartcle [2] Valorle permtvtat snt m = 2,2 (corespnzatoare poletlene) pentr matrcea polmerca, = 6 pentr zona de nterfata s = 10 (corespnzatoare Al 2 O 3 ) pentr nanopartcle. Se poate remarca pertrbarea pternca a campl electrc n prezenta nanopartcle. Pe de o parte, campl electrc dn nterorl partcle este vzbl scazt fata de cel dn matrcea polmerca, ar pe de alta parte, campl electrc este amplfcat la exteror n aproperea nanopartcle. Aceasta dstbte a campl electrc poate nflenta semnfcatv comportamentl delectrc s dec permtvtatea efectva a nanocompoztl, alatr de cele dctate anteror c prvre la moblzarea lantrlor polmerce s polarzarea de neomogentate.
10 4. Mod de expermentare Pentr determnarea permtvtat echvalente a nanocompoztelor polmerce c mplttr anorgance se vor vara anmt parametr (grosmea nterfete r, permtvtatea electrca a nterfete s dametrl nanopartcle d) la dferte concentrat ale nanopartclelor n matrcea polmerca. Cazl 1: varata permtvtat echvalente a nanocompoztl n fncte de grosmea nterfete r [e =f ( r)] la dferte valor ale concentrate masce de mpltra: Date: β=1/3 c m = 1 % - 10 % d = 2r = 40 nm r = 4-20 nm m = 2,2 = 10 = 4 Cazl 2: varata permtvtat echvalente a nanocompoztl n fncte de permtvtatea electrca a nterfete [e =f ( )] la dferte valor ale concentrate masce de mpltra: Date: β=1/3 c m = 1 % - 10 % d = 2r = 40 nm r = 10 nm m = 2,2 = 10 = 2 10
11 Cazl 3: varata permtvtat echvalente a nanocompoztl n fncte de dametrl nanopartcle d [e =f (d)] la dferte valor ale concentrate masce de mpltra: Date: β=1/3 c m = 1 % - 10 % d = 2r = nm r = 5-20 nm m = 2,2 = 10 = 4 5. Întrebar Care este dferenta relatva ntre cele tre valor ale permtvtat echvalente, atat expermental cat s teoretc (model Todd s model FLUX 3D)? Încercat sa determnat valoarea parametrlor ce ntra n calcll permtvtat echvalente a nanocompoztl (model Todd s model FLUX 3D), pentr care valorle teoretce cat s cele expermentale ale e snt aproxmatv egale. Bblografe: [1]. Mchael G. Todd and Frank G. Sh Complex Permttvty of Composte Systems: A Comprehensve Interphase Approach, IEEE Trans. Delectr. Electr. Insl., Vol. 12, pp , Jne [2]. F. Cprna, T. Tdorache, Electrostatc nmercal model for nterface analyss n nanodelectrcs, Proc. of Int. Symp. on Electromag. Felds n Mechatroncs, Electr. and Electronc Eng. (ISEF), Prage, Czech Rep., pp , [3]. ***, FLUX D/3D Applcatons - User s Gde, 2006
Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Captoll 7 7. MPIFICTORE EECTRONICE 7.. Parametr amplfcatoarelor Un amplfcator este n crct electronc care măreşte pterea n semnal electrc, lăsând nescmbată varaţa l în tmp. Pentr a ptea îndepln această
STUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE
STDL EXPERMENTAL AL CRCTELOR C REZSTOARE NELNARE 1. Brevar teoretc Rezstoarele snt elemente de crct dpolare a căror fncţonare se bazează pe transformarea energe electromagnetce prmtă pe la borne în căldră
i1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:
Teorema sperpozţe exempl de calcl Să se determne crenţ prn crctl dn fra 4a a b 0 S 0 ntrerpere a Scrtcrct b S a) b) c) F 4 Exempl de aplcare a teoreme sperpozţe: a) rctl complet; b) rctl c srsa de crent
DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
CAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE
AP. 3 TANZSTA PLA 3. NłUN FUNDAMNTAL Tranzstorl bpolar (T), este realzat dntr-n crstal semcondctor comps dn tre regn dopate c mprtăń de tp dfert, care se scced în ordnea: p-n-p sa n-p-n ş care satsfac
5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE
DANIEL C. IOAN Unverstatea Poltehnca Bcreşt BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE Edtra 2000 DANIEL C. IOAN BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE Referenţ ştnţfc: Conf.dr.ng. Irna Mntean Ş.l. dr.
ELECTRONICĂ ANALOGICĂ
dran Vrgl ĂN ELETONĂ NLOGĂ Dspoztve ş aplcaţ prns Edtra nverstăţ Translvana dn Braşov 00 00 EDT NVESTĂŢ TNSLVN DN BŞOV dresa: 50009 Braşov, B-dl l Man 4 Tel:068 476050 Fax: 068 47605 E-mal : edtra@ntbv.ro
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Factorul de amplificare (amplificarea) se introduce cu expresiile:
. TE EETNE FNDAMENTAE. Amplfcatoare.. ntrodcere. Generaltăţ Prn amplfcare înţelegem procesl de mărre a valorlor nstantanee ale ne pter sa ale alte mărm, făra a modfca modl de varaţe a mărm în tmp ş folosnd
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
1. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR
. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR.. Introducere Electronca s-a mpus defntv în cele ma dverse domen ale veţ contemporane, nfluenţând profund dezvoltarea ştnţe, a producţe ş char modul de vaţă al oamenlor.
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 19 LURARA nr. 3 ARATRISTIIL STATI AL TRANZISTORULUI IPOLAR Scopul lucrăr - Rdcarea caracterstclor statce ale tranzstorulu bpolar în conexunle emtorcomun
Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro
nlz în regm dnmc scemelr electrnce c recţe Egene Psdărăsc - DCE EM 6 electrnc.gen.r emnr 6 6 NLI ÎN EGIM DINMIC CHEMELO ELECTONICE C ECŢIE 6. Nţn teretce generle de ter trprţlr H s ntrre eşre Fg. 6. În
Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -
Prof. dr. ng. Vasle Mrcea Popa ELECTOTEHNICĂ partea a II-a - Lucrăr de laborator - Sbu 007 CAP. 6 LCĂI DE LABOATO Lucrarea nr. 7 - Conexunea consumatorlor trfazaţ în stea I. Partea teoretcă n sstem de
INTRODUCERE ÎN METODA ELEMENTELOR FINITE
ŞEN I. MKSY DIN. BISRIN INRODUCERE ÎN MEOD EEMENEOR INIE EDIUR CERMI IŞI 8 Descrerea CIP a Bbotec Naţonae a Române MKSY, I. ŞEN Introdcere n metoda eementeor fnte / Ştefan I. Masay, Dana. Bstran - Iaş
Gheorghe BARBU Maria MIROIU TEHNICI SIMULARE 2012
Gheorghe BARBU Mara MIROIU TEHNICI DE SIMULARE CUPRINS Prefaţă Captoll I. SISTEME MODELE SIMULARE 4. Generaltăţ despre ssteme modele smlare 4.. Ssteme 4.. Modele 5..3 Smlare 6..4 Tpr de modele de smlare
STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG
UNIVESITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUEŞTI DEPATAMENTUL DE FIZICĂ LABOATOUL DE OPTICĂ BN - 10 A STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG 004-005 STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI
UTILIZAREA OSCILATORULUI FLAMMERSFELD PENTRU DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR
UILIZAREA OSCILAORULUI FLAMMERSFELD PENRU DEERMINAREA EXPONENULUI ADIABAIC AL GAZELOR 1. Scopul lucrăr Scopul aceste lucrăr este determnarea exponentulu adabatc al aerulu folosnd osclatorul Flammersfeld.
LEC IA 1: INTRODUCERE
LE Lec\a.. Defnrea dscplne LE LEC IA : INRODUCERE Abrever: LE eora Lnear` a Elastct`\ NE eora Nelnear` a Elastct`\ MSD Mecanca Soldulu Deformabl RM Resten\a Materalelor MDF Metoda Dferen\elor Fnte MEF
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
4. CALCULUL CAPACITĂŢII FRIGORIFICE
4. CALCULUL CAPACITĂŢII FRIGORIFICE În calcl trebesc late în consderare toate canttăţle de căldră evacate dn nstalaţle frgorfce în 24 ore. Aceste canttăţ de căldră snt de opt tpr ş snt stablte pentr condţle
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
ELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE
Probleme de lectrctate Petrca rstea 017 nverstatea dn ucureşt Facultatea de Fzcă TIITT ş MGNTISM, Partea a II-a: xamen SIS Sesunea Ianuare, 017 POM POPS 1. n fzcan estmează că prntr-o secţune a unu conductor
CAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului
CAP.. NOŢIUNI DESPRE AERUL UED ŞI USCAT... 5.. Propretăţle fzce ale aerulu... 5... Compozţa aerulu... 5... Temperatura, presunea ş greutatea specfcă... 5.. Aerul umed... 6... Temperatura... 7... Umdtatea...
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE
CRCTERSTC GEOMETRCE LE SUPRFEŢELOR PLNE 1 Defnţ Pentru a defn o secţune, complet, cunoaşterea are ş a centrulu de greutate nu sunt sufcente. Determnarea eforturlor, tensunlor ş deformaţlor mpune cunoaşterea
CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
SEGMENTAREA IMAGINILOR TEHNICI DE CLUSTERING
SEGMETAREA IMAGIILOR TEHII DE LUSTERIG ategor de tehnc de segentare pe regn Thresholdng (segentare pe hstograa) Segentarea n spatl caracterstclor (generalzare thresholdng) pentr regn c nfortate a valorlor
Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare,
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMETALE I. OŢIUI DE CALCULUL ERORILOR Orce măsurare epermentală este afectată de eror. După cauza care le produce, acestea se pot împărţ în tre categor: eror sstematce, eror întâmplătoare
Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
www.smarterglass.com 978 65 6190 sales@smarterglass.com &&$'()!"#$%$# !!"# "#$%&'! &"# $() &() (, -. #)/ 0-.#! 0(, 0-. #)/ 1!2#! 13#25 631% -. #)/ 013#7-8(,83%&)( 2 %! 1%!#!#2!9&8!,:!##!%%3#9&8!,:!#,#!%63
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
3 Minimizarea cu diagramelor KV
3 Minimizarea c diagramelor KV 3. Prezentare generală Metoda de minimizare c ajtorl diagramelor KarnaghVeitch (diagrame KV) este o metodă grafică de minimizare bazată pe o reprezentare specială a tabelli
CÂMPUL ELECTRIC STAŢIONAR
B 3 CÂMPUL ELECTRIC STAŢIONAR Conform celor prezentate în captolul, câmpul electrostatc este nul în conductoare omogene moble ş este neînsoţt de transformăr de energe. Spre deosebre de câmpul electrostatc,
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
页面
订单 - 配售 Εξετάζουμε την αγορά...luăm în considerare posibi 正式, 试探性 Είμαστε στην ευχάριστη Suntem θέση να încântați δώσουμε την să plasăm παραγγελία μας στην εταιρεία comandă σας pentru... για... Θα θέλαμε
DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE
Lucrarea DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE. Consderaț teoretce Una dntre caracterstcle defntor ale fludelor este capactatea acestora de a sufer
Laboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si
Laboraratorul 3. Aplcat ale testelor Massey s Bblografe: 1. G. Cucu, V. Crau, A. Stefanescu. Statstca matematca s cercetar operatonale, ed. Ddactca s pedagogca, Bucurest, 1974.. I. Văduva. Modele de smulare,
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Sondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive
2. Algortm genetc ş strateg evolutve 2. Algortm genetc Structura unu algortm genetc standard:. Se nţalzează aleator populaţa de cromozom. 2. Se evaluează fecare cromozom dn populaţe. 3. Se creează o nouă
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platfrmă de e-learnng ș crrclă e-cntent pentr înățământl sperr tehnc Elemente de Electrncă nalgcă 5. Strctr nersare c O STUCTUI INVESOE CU O SCHEM DE PINCIPIU CU O IDEL Schema de prncp a n amplfcatr nersr
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector
s MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector... 2 1.... 4 2. -MICROMASTER VECTOR... 5 3. -MIDIMASTER VECTOR... 16 4.... 24 5.... 28 6.... 32 7.... 54 8.... 56 9.... 61 Siemens plc 1998 G85139-H1751-U553B 1.
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE
3. D POLAZA rctele de polarzare asgră fncńonarea tranzstorl în pnctl statc de fncńonare dort. Pnctl statc de fncńonare (psf) reprezntă valoarea ărlor electrce dn tranzstor, ăsrate în crent contn. Fnd n
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
SEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie
CAPIOLUL SEMNALE ALEAOARE Un proces sau semnal aleator, numt ş stochastc, este un proces care se desfăşoară în tmp ş este guvernat, cel puţn în parte, de leg probablstce. Importanţa teoretcă ş practcă
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
MAŞINI ELECTRICE. Curs 2: NoŃiuni introductive (Continuare) Prof.dr.ing. Claudia MARłIŞ Catedra de Maşini Electrice, Marketing şi Management
MAŞINI ELECTRICE Curs 2: NoŃun ntroductve (Contnuare) Prof.dr.ng. Clauda MARłIŞ Catedra de Maşn Electrce, Marketng ş Management Facultatea de Ingnere Electrcă 2010-2011 Masn electrce 1 - Curs 2 1 MĂRIMI
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
CALCULUL PIESELOR ŞI STRUCTURILOR DIN MATERIALE COMPOZITE
11. CALCULUL PIESELOR ŞI STRUCTURILOR DIN MATERIALE COMPOZITE 11.1. Generaltăţ Materalele compozte sunt amestecur de două sau ma multe componente, în anumte proporţ ş condţ, ale căror propretăţ se completează
Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Bazele Electrotehnicii
Bazele Electrotehnc 4. Elemente eale e crct electrc Danel Ioan Unerstatea Poltehnca n Bcrest PUB - CIEAC/LMN anel@lmn.pb.ro Danel IOAN 4.. Introcere,marm prmtee s erate Prn efnte n crct electrc este o
SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ng. Valer DOLGA, Cuprns_3. Caracterstc statce. Stabltatea functonar ssteulu 3. Moent de nerte redus, asa redusa. 4. Forta redusa s oent redus Prof. dr. ng. Valer DOLGA
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
EVALUAREA NECESARULUI DE CǍLDURǍ PENTRU ÎNCǍLZIRE ŞI PREPARARE APǍ CALDǍ DE CONSUM
EALUAREA NECESARULUI DE CǍLDURǍ PENTRU ÎNCǍLZIRE ŞI PREPARARE APǍ CALDǍ DE CONSUM Neesarul de ăldură pentru asgurarea parametrlor de onfort term în adrul unu obetv (lădre) uprnde, în general, neesarul
1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.
1.6 TRANZISTORUL IPOLAR DE PUTERE. Tranzstorul bpolar de putere dervă dn tranzstorul obşnut de semnal, prn mărrea capactăţ în curent ş tensune. El este abrevat prn nţalele JT, provennd de la denumrea anglo-saxonă