Parametrii canalelor radio ce influenţează transmisia semnalelor numerice

Transcript

1 Parametr analelor rado e nfluenţează transmsa semnalelor numere Transmsle pe anale rado se pot împărţ în transms are au el puţn un post mobl ş în transms e au lo între postur fxe.. Atenuarea de propagare în spaţul lber -semnalul suferă o atenuare mede a ăre valoare depnde de lungmea traseulu parurs ş de frevenţa sa f, (); Exponentul relaţe () se numeşte nde de atenuare. L pm = [(4πf)/] ; () - G t ş G r sunt respetv âştgurle antenelor emţătorulu ş reeptorulu, ar P t este puterea eletră la eşrea emţătorulu, atun puterea la ntrarea reeptorulu este dată de euaţa de transmse a lu Frs [ml]: P r = P t G t G r [/(4 πf)] ; () - Inluzând âştgurle elor două antene în atenuarea mede de propagare, () devne în db: P rm ()[db] = P t [db] - L pm ( )[db]; (3) - atenuarea (3) ma este nfluenţată ş de parametr geograf a medulu. În funţe de medul în are are lo propagarea, ndele de atenuare dferă. În tabelul sunt daţ nd de atenuare pentru âteva med de propagare, [rap]. Medu de propagare Inde de atenuare, n Spaţu lber Zonă urbană,7 la 3,5 Zonă urbană umbrtă 3 la 5 Propagare dretă în,6 la,8 lădr Tabelul Valorle ndelu de atenuare pentru âteva med de propagare - De asemenea, atenuarea transmslor rado la frevenţe ma mar de GHz reşte sensbl în prezenţa plo. Modaltatea de evaluare a atenuăr datorate plo este desrsă în [ml].. Fadngul log-normal - expresle () ş (3.) nu ţn ont de faptul ă atenuarea poate dfer pentru două pozţ aflate la aeeaş dstanţă de emţător, datortă unor fator de medu (lădr, zone împădurte, et). Măsurătorle au arătat ă atenuarea, exprmată în db, în dverse pozţ aflate la aeeaş dstanţă are o dstrbuţe normală (gaussană) în jurul valor med dată de (), u o dsperse σ. Notând u ΔL pσ varaţa atenuăr într-un punt, faţă de valoarea mede (), atenuarea, în db, este exprmată de: L p ( ) [db] = L pm ( ) [db] + ΔL pσ [db]; (4) - aeastă varaţe a atenuăr se numeşte fadng log-normal, deoaree valoarea sa exprmată în db, adă după o logartmare, este dstrbută după o lege gaussană. - probabltatea a nvelul semnalulu reepţonat să fe ma mare deât o valoare mpusă l poate fe exprmată u ajutorul funţe Q(t) [ven] ş a relaţe (5): P(P () l) r l Q( Prm () ); Q(t) e t 3. Dspersa Doppler în frevenţă - Comunaţle rado are onţn un post mobl sunt afetate de dspersa în frevenţă a semnalulu reepţonat, datorată efetulu Doppler provoat de deplasarea aestua. - daă onsderăm un mobl are se deplasează u vteza v ş ş un semnal ems u frevenţa f, (6.a), are ajunge la antena postulu reeptor sub un ungh θ faţă de planul normal la aeasta, atun frevenţa semnalulu ntrat în reeptor suferă o devaţe f d, datorată efetulu Doppler ar expresa semnalulu reepţonat este dată în relaţa (6.b). u du; (5)

2 s t Aos(f t); a. s (t) Aos[(f f )t]; b. (6) - valoarea devaţe de frevenţă auzată de efetul Doppler este dată de relaţa (7.a). v vf vf fd os os; a. fm pentru ; b. (7) - euaţa (7.a) arată ă, daă dreţa de mşare a staţe moble este în dreţa dn are soses undele, (,9 7, ), devaţa Doppler are valoare poztvă, frevenţa semnalulu reepţonat fnd ma mare deât frevenţa semnalulu ems, ar daă dreţa de deplasare a staţe moble este în dreţa de propagare a undelor, atun devaţa Doppler are valoare negatvă, de frevenţa semnalulu reepţonat va f ma mă deât frevenţa semnalulu transms. - datortă shmbăr unghulu de ndenţă, prn shmbarea pozţe moblulu, devaţa de frevenţă f d îş modfă valoarea între ş o valoare maxmă f m (7.b) fnd împrăştată în gama (f f m ; f + f m ) eea e arată ă semnalul reepţonat suferă o dsperse (împrăştere spread ) în frevenţă, numtă dsperse Doppler. - daă moblul se află într-o pozţe dată, deoaree în analul rado u propagare multale undele refletate ajung la reepţe dn dreţ dferte, frevenţa lor dferă în funţe de unghul θ, eea e ondue la extnderea benz semnalulu reepţonat. în gama (f f m ; f + f m ). Aeasta este o altă auză a împrăşter Doppler. 4. Fadngul. Clasfare - Propagarea multale nfluenţează semnfatv semnalul reepţonat pe un anal rado. Semnalul ems ajunge la antena reeptorulu pe ma multe ă de propagare, determnate de exstenţa unor obstaole are produ reflex ale unde transmse. Astfel, la reeptor poate ajunge unda dretă, are nu a întâlnt n un obstaol, ş una sau ma multe unde refletate. Deoaree ăle de propagare nu au aeeaş lungme, semnalele ajunse la reeptor pot ajunge u întârzer dferte, generând fenomenul de dsperse temporală. - Dspersa temporală (dspersa întârzerlor) depnde de lungmea ălor seundare (refletate) ş produe nterferenţă ntersmbol, are devne semnfatvă pentru întârzer mar (de ordnul unea sau ma multor peroade de smbol). Fnd o varablă aleatoare, este araterzată de dspersa σ τ. - Pentru a araterza un anal de bandă largă se defneşte banda de oerenţă a analulu, B. Aeasta este gama de frevenţe în are analul poate f onsderat unform, adă are aproxmatv aeeaş atenuare ş o varaţe lnară a faze. În aeastă gamă, două semnale de frevenţe dferte au ampltudnle putern orelate. Banda de oerenţă poate f aproxmată prn (8) pentru fator de orelaţe de.9 ş respetv.5: B /(5σ τ) sau B /(5σ τ ); (8) - un alt parametru mportant al propagăr multale este întârzerea relatvă ma xmă τ M a ălor are au un nvel al semnalulu sufent de mare - Pentru analele rado u un post mobl, datortă dsperse Doppler, se defneşte un tmp de oerenţă T, are depnde de devaţa maxmă de frevenţă (7.b) : T =,43/f m ; (9) - tmpul de oerenţă este ntervalul de tmp în are semnalele soste la reeptor sunt afetate în mod (aproxmatv) smlar de ătre anal. - Cele două efete perturbatoare în tmp ş frevenţă produ dverse tpur de fadng. O lasfare a tpurlor de fadng produse de aeste efete perturbatoare este dată în [rap]. - dspersa întârzer multale produe fadng plat (flat fadng) sau fadng seletv în frevenţă. Notând u B S banda semnalulu ş u T S peroada de smbol a transmse, ondţle pentru aparţa unua dn ele două tpur de fadng sunt, la o prmă aproxmare,: pentru fadngul plat:. B S << B sau. σ τ << T S ; (.a) pentru fadngul seletv în frevenţă:. B S >> B sau. σ τ > >T S (.b) - la valor apropate ale parametrlor analulu ş ale transmse, ele două două tpur de fadng pot apărea smultan în proporţ dferte. - împrăşterea Doppler în azul analelor moble, preum ş propagarea multale auzează fadngul rapd (fast fadng) ş fadngul lent (slow fadng). Condţle de aparţe ale aestora sunt: r d

3 pentru fadng rapd:. f m mare ( sau f m omparabl u.43 f s ). T <T S sau 3. varaţle analulu ma rapde deât ele ale semnalulu BB (.a) pentru fadngul lent:. f d m (mult ma m deât.43 f s ) sau. T >> T S.(de el puţn or) sau 3. varaţle analulu ma lente deât varaţle semnalulu BB (.b) - valorea întârzer relatve maxme este utlzată pentru determnarea durate ntervalulu de gardă în transmsle OFDM - valorle lu B ș T sunt utlzate pentru determnarea frevențe de de smbol f s în transmsle monopurtător ș pentru determnarea separațe în frevență f s dntre subpurtătoare ș a dmensunlor hunk-ulu (U) în transmsle are utlzează OFDM 5. Fadngul plat ş fadngul seletv în frevenţă - efetele propagăr multale depnd de frevenţă aesta este un fenomen seletv în frevenţă. - exemplfare: transmse QAM în are s(t) () este semnalul ems, ar r(t) (3) este semnalul reeptonat, ş în are omponenta refletată suferă atenuarea b ş întârzerea τ, faţă de unda dretă; u nd ş sunt notate omponentele în fază ş în uadratură ale semnalelor în auză. s(t) v osf t v sn f t; (); r(t) s(t) bs(t ); (3) - Semnalul reepţonat va f de forma: r(t) v osf t v sn f t bv (t )osf (t ) bv (t )sn f (t ); (4) - Folosnd pentru demodularea QAM pe alea în fază purtătorul snronzat: p (t) os f t ; (5) după înmulţrea purtătorulu u semnalul reepţonat ş după fltrarea tree-jos, operaţ notate u *: r (t)*p (t) v (t) bv (t )osf bv (t )sn f (6) - (6) ndă două efete perturbatoare: aparţa nterferenţe între ele două semnale modulatoare (termenul al trelea) ş suprapunerea proprulu semnal retardat peste semnalul utl (termenul al dolea). Se observă ă pentru anumte valor ale T /τ al dolea termen se adună sau se sade dn valoarea semnalulu utl v (t), în funţe de relaţa între T ş τ. Stuaţle extreme sunt date de relaţle: os f f n ; sau f (n ) ; (7) De unde rezultă: n r(t)*p (t) v (t) bv (t ) pentru f nt (8) n r(t)*p (t) v (t) bv (t ) pentru f (n ) T (9) - Daă frevenţa semnalulu a valorle (8) ampltudnea semnalulu reşte; daă a valorle (9) semnalul este atenuat; valorle u are semnalul reşte sau sade depnd de oefentul de atenuare b al A n Ampltudne f n ()=(+)/τ f n ()=(+3)/τ f n ()=(+5)/τ Fgura eprezentarea shemată a fadngulu seletv în frevenţă; f n reprezntă frevenţele noth 3 f semnalulu de pe alea întârzată ş de semnalul modulat. - Frevenţele date de (9) se numes rejetate noth. La analele u postur fxe, aeste frevenţe au valor fxe, dar la analele u postur moble, datortă shmbăr pozţe, valorle aestor frevenţe se modfă. Pentru semnale QAM, asemenea frevenţe apar ş pentru termenul ntrodus de omponenta în uadratură a semnalulu modulator. Fgura prezntă shemat fenomenul de fadng seletv în frevenţă.

4 - daă banda de frevenţă a analulu < /τ, atun eartul în frevenţă între un maxm ş un mnm, atun atenuarea ntrodusă este relatv onstantă ş avem azul unu fadng plat; - daă însă banda de frevenţă > /τ, atun apare fadngul seletv în frevenţă. - aelaş fenomen poate să apară ş daă la postul reeptor soses două unde refletate, întârzate în mod dfert, având o dferenţă de întârzere Δτ. Daă la postul reeptor soses ma multe unde refletate u întârzer dstnte, atun apar ma multe grupur de frevenţe noth determnate de feare tmp de întârzere τ, ar atenuarea feăru grup dferă, în funţe de fatorul de atenuare al feăre unde refletate b. 6. Fadng rapd ş fadng lent - Fadngul rapd ş fadngul lent se referă la vteza de varaţe a anvelope semnalulu reepţonat, adă la evoluţa în tmp a ampltudn semnalulu reepţonat. - Pentru anale u postur fxe, ele sunt provoate de varaţ ale parametrlor analulu ma rapde deât peroada de smbol a transmse, ar pentru posturle moble ele sunt auzate în prnpal de împrăşterea în frevenţă produsă de efetul Doppler. - Exemplfare: vom analza azul unu post mobl are reepţonează două unde ale ăror unghur de ndenţă dferă prn Θ, vteza moblulu fnd v. - Consderând semnalul ems de forma: s(t) osf t () vf vf el reepţonat va f de forma: r(t) os[t(f )] os[t(f os)] () - Semnalul reepţonat desompus în funţe de omponentele sale în fază ş în uadratură, (t) ş (t): r(t) (t)osf t (t)sn f t; a. vf vf (t) [os( t) os( t os); b. () vf vf (t) [sn( t) sn( t os);. - anvelopa semnalulu reepţonat: (t) vf (t) (t) os[ ( os)] (3) - dn (3) anvelopa semnalulu reepţonat varază u frevenţa: fd f D ( os) (4) - vteza maxmă de varaţe se atnge pentru Θ = 8 ş are valoarea f d ndusă de efetul Doppler. - daă frevenţa de varaţe a anvelope este ma mare deât peroada de smbol a transmse avem fadng rapd; daă frevenţa de varaţe este ma mă deât frevenţa de smbol, atun avem fadng lent. 7. Leg de dstrbuţe ale anvelope semnalulu afetat de fadng 7.. N unde refletate dstrbuţa aylegh - Daă semnalul reepţonat este onsttut dn N unde refletate, feare u ampltudnea onstantă n, un ungh de ndenţă Θ n, ş o devaţe Doppler f dn, atun semnalul reepţonat va avea expresa: N vf r(t) n os(f t f dnt); fdn osn n - prn raţonament smlar u (,,4) semnalul reepţonat desompus în omponentele I ş Q: r(t) (t)osf N (t) n n osf t 4 dn t; (t)sn f t; N (t) n n sn f - Daă N are valor mar, atun onform teoreme lmtă entrală, (t) ş (t) - varable aleator u dstrbuţe gaussană ş mede nulă anvelopa semnalulu reepţonat (t), (7) va f o varablă aleatoare u dstrbuţa aylegh [ml]. (t) (t) (t) ; (7) dn t; (5) (6)

5 P(),665/σ σ σ 3 σ 4σ Fgura eprezentarea aproxmatvă a dstrbuţe aylegh - Denstatea de probabltate a aeste dstrbuţ, adă probabltatea a anvelopa să a valoarea, daă σ este puterea mede a semnalulu reepţonat, este dată de (8) ş este reprezentată shemat în fgura. 8. Parametr statst a anvelope semnalulu afetat de fadngul de tp aylegh -dntre fenomele are afetează altatea reepţe un deosebt nteres îl prezntă numărul de săder ale anvelope semnalulu modulat sub un anumt nvel în untatea de tmp ş durata mede a ntervalulu de tmp ât semnalul râmâne sub valoarea onsderată. 5 p() e ; ; (8) - probabltatea a valoarea anvelope reepţonate să fe ma mă deât un prag este dată de funţa de dstrbuţe umulatvă (CDF): P() p(r ) p(r)dr exp( ) (9) - Valoarea mede a dstrbuţe aylegh este rm E[r] r p(r), 533 (3) - Banda de frevenţe a semnalulu reepţonat este egală u [f -f m ; f +f m ] ş este dată împrăşterea Doppler. - Daă se onsderă ă puterea zgomotulu gaussan are se adună u semnalul reepţonat la ntrarea reeptorulu este P z, atun relaţa (9) permte alularea probabltăţ a raportul semnal/zgomot (în exprmare lnară) ρ să fe ma mă sau el mult egală u o valoare mpusă A, vez (3) în are C este o onstantă de salare P Pr( A) exp( A); ; z (3) P z C - aeastă relaţe poate f utlă în estmarea aproxmatvă a probabltăţ de utlzare a une onfguraţ în azul transmslor u modulaţ adaptve. 7.. Undă dretă ş N unde refletate dstrbuţa e - semnalul reepţonat este onsttut dntr-o undă dretă ş N unde refletate, feare u ampltudnea onstantă n, un ungh de ndenţă Θ n, ş o devaţe Doppler de frevenţă f dn, semnalul reepţonat poate f desrs a o sumă între semnalul dret d(t) ş un semnal ompus dn undele refletate r(t) a ăru anvelopă va lua valor în onformtate u dstrbuţa aylegh. - semnalul reepţonat s(t) va f după desompunerea în omponentele I ş Q, vez ş (6): s(t) = d(t) + r(t) = D (t)osπf t + D (t)snπf t + (t)osπf t + (t)snπf t; (3) - Studle făute arată ă anvelopa semnalulu reepţonat S(t): S(t) [D (t) (t)] [D (t) (t)] (33) va lua valor în onformtate u dstrbuţa e, având dstrbuţa denstăţ de probabltate:: (SA) S A p(s) e I ( ); pentru A ş S ; (34) - relaţa (34) ma este exprmată în lteratură ş în funţe de raportul K între puterea semnalulu dret de ampltudne A ş puterea semnalelor refletate, are e proporţonală u σ, vez relaţa (35.a). I (t) este funţa Bessel modfată de ordn, (35.b): A n t K ;a. I (t) ;b. (35) n n n! - Daă puterea semnalulu dret sade (A ), semnalul reepţonat este ompus preponderent dn semnale refletate, ar valorle anvelope aestua vor f dstrbute după dstrbuţa aylegh. Aeasta înseamnă ă pentru K, dstrbuţa e degenerează în dstrbuţe aylegh.

6 8.. ata atenuărlor sub un nvel mpus - Utlzând dstrbuţa denstăţ de probabltate de tp aylegh a anvelope semnalulu reepţonat normate la valoarea sa efae ef, se arată ă numărul medu de săder ale anvelope (atenuăr) sub un nvel mpus, într-o seundă, are expresa: d e ; / ef N() f - elaţa de ma sus este obţnută pentru o antenă baston pozţonată vertal.,, ,5 + Fg. 3 Varaţa aproxmatvă a raportulu N /f d ( ρ ) ; (36) - Aest număr, ( Level Crossng ate ), depnde ş de devaţa Doppler f d (7.a). De aeea, pentru a fae o reprezentare are să depndă numa de nvelul normat dort, se reprezntă raportul N /f d în funţe de ρ, aşa um se arată în fgura 3. Valoarea maxmă a raportulu se obţne pentru ρ M = lg ρ M = -,5 db ş are valoarea (N /f d ) M =,5. Pentru ρ = db, raportul (N /f d ) =,9, ar pentru ρ = -3 db, raportul N /f d =, Pentru v = 96 km/h ş un ungh de ndenţă θ = º, se obţne f d = 8 Hz, de unde numărul medu de săder u peste 3dB a valor anvelope, faţă de valoarea sa efae, într-o seundă, va f de Durata mede a atenuărlor sub un nvel mpus - Durata mede a atenuărlor sub un nvel mpus ( average fade duraton ) este ntervalul medu de tmp în are anvelopa semnalulu e ma mă deât un nvel mpus. Păstrând notaţle dn paragraful anteror, expresa aeste durate, în mroseunde, este:,,, N /f d τ() f d (N /f d ) M ρ M ρ [db] Fgura 4 Varaţa aproxmatvă a produsulu τ() f d în funţe de ρ ρ [db] () e f d ; (37) - Deoaree durata mede a atenuăr depnde ş de devaţa de frevenţă f d, pentru a avea o dependenţă numa de raportul ρ, în aest az se utlzează reprezentarea produsulu τ() f d, a ăre varaţe în funţe de raportul ρ este prezentată în fgura 4. eluând exemplul de ma sus, durata mede a săderlor de nvel de 3 db este de 9 μs. - Deoaree săderle de ampltudne ale anvelope ondu la eror de bt după demodulare, estmarea numărulu ş a durate med a aestora, permt estmarea numărulu de rafale de eror, e pot să apară într-o seundă, ş a lungm aestora. Aeste date sunt foloste pentru o dmensonare adevată a odurlor oretoare de eror utlzate, sau la dmensonarea hunkurlor utlzate în transmsunle adaptve de tp OFDMA. 9. Smulator de anal u propagare multale aylegh Ţnând ont de relaţa (5), un anal rado u propagare multale se poate smula u un fltru FI u oefenţ varabl. Semnalul reepţonat în analul u propagare multale onstă de fapt dn replle aeluaş semnal ems, are au parurs ă dferte între emse ş reepţe, ş de aea soses la reepţe u atenuăr ş întârzer dferte. Varaţa anvelope unu semnal reepţonat pe o ale are dstrbuţa aylegh, de ş varaţa oefenţlor fltrulu FI u are este smulat analul u propagare multale are dstrbuţe aylegh. Shema blo a unu smulator de anal u propagare multale este dată în fg. 5. Intervalul de tmp pentru are oefenţ fltrulu sunt onstanţ este dat de tmpul de oerenţă T defnt de (9). - Determnarea funţe de denstate de probabltate globală a nvelulu anvelope semnalulu reepţonat pe un anal aylegh u propagare multale este extrem de omplexă; o determnare exată ondue la expres matemate extrem de omplexe. 6

7 s t Fgura.5 Smulator de anal u propagare multale prnpul mplementăr Smulator de Fadng aylegh Smulator de Fadng aylegh Smulator de Fadng aylegh a a a t t t N- - în fgura 6 este prezentată varaţa nvelulu în funţe de frevenţă pentru un anal u propagare multale are are banda de oerenţă mult ma mă deât banda semnalulu transms; feare ale are aeleaş valor ale atenuărlor ş întârzerlor pe ăle de propagare. Smulator de Fadng aylegh a N- S r t Fgura 6. Eşanton de araterstă de transfer a une anal u propagare multale u lărgme de bandă mult ma mare deât banda de oerenţă -. Efetele ntroduse de amplfatoarele fnale de rado frevenţă - Pentru a asgura efenţa în putere amplfatoarele fnale de rado frevenţă sunt utlzate în aproperea zone de saturaţe a araterst de transfer P o = f(p ). Dar în aeste ondţ aratersta de transfer în putere a amplfatoarelor devne u atât ma nelnară, u ât puterea de eşre se aprope ma mult de valoarea maxm permsă ş amplfatorul ntră în zona de saturaţe a araterst sale de transfer. - În aeste azur aratersta de transfer nu ma poate f aproxmată u o araterstă lnară, de tpul P o = a P,. Pentru a pune în evdenţă efetele nelnartăţ asupra semnalulu de eşre, vom aproxma aratersta de transfer prntr-o funţe polnomală de tpul: s o = a s + b s (t-t ) + s 3 ( t-t ) + ; ; a,b, onstante; (38) - semanlul modulat are expresa: s (t) = (t)os(ω p t + φ(t)); (39) - daă semnalul modulat (39) are anvelopa onstantă, (t) =, daă faza sa este notată u Φ(t), ar defazajele ntroduse de întârzerle t ş t sunt notate u φ ş φ, atun semnalul de eşre dntr-un amplfator u lmtare pronunţată, va avea expresa: b b s o(t) aos (t) os[( (t) )] (4) 3 os[3( (t) )] os( (t) ); (t) wpt (t) după prelurăr trgonometre, expresa (4) poate f adusă la forma (4). - euaţa (4) arată ă semnalul de eşre are: o omponentă spetrală în banda de bază, b /, o omponentă spetrală pe armona a doua a semnalulu purtător, termenul al trelea, ş o omponentă pe armona a trea a semnalulu purtător, ultmul termen - varaţa lu (t) este denumtă aratersta AM/AM, ar ea a lu φ(t) este denumtă aratersta AM/PM. 7

8 3 3 b s o(t) [a os ] os (t) [ sn ] sn (t) 4 4 b os[( (t) )] os[3( (t) )] sn b a aos os[ (t) artg ] 6 4a 3 os b os[( (t) )] 4 os[3( (t) )]; - anvelopa semnalulu de eşre nu este dstorsonată, ar faza sa este modfată u un defazaj onstant e poate f elmnat uşor la reepţe. - daă însă anvelopa (t) nu este onstantă, în urma treer prn sstemul nelnar apar ma multe onsenţe:. dstorsonarea anvelope semnalulu;. dstorsonarea faze semnalulu; 3. refaerea spetrală a unor omponente exteroare benz permse, e au fost elmnate de fltrele formatoare dn emţător înantea amplfăr fnale. - prmele două onsenţe afetează altatea semnalulu e ajunge la reeptor, duând la reşterea probabltăţ de eroare de bt după demodulare. - a trea onsenţă ondue la aparţa unor semnale are nterferează u benzle de frevenţă învenate. - o aproxmare ma exată a araterst de transfer a amplfatorulu HP+F de tp sold-state e dată de relaţa (4) (app), în are A s este modulul valor la are apare saturaţa la eşrea amplfatorulu; aeasta onsderă o araterstă AM/PM onstantă. (4) (t) u((t)) ; (4) p (/p) (t) As - în fgura 7 este prezentată aratersta de onverse AM/AM în funte de puterea de ntrare A, pentru un nput bak-off de db, raportat la A s = Fgura 7. Caratersta de onverse AM/AM a unu SS- HPA - efetele nedorte sunt u atât ma pronunţate u ât p are o valoare ma mare - pentru reduerea ampltudn omponentelor spetrale exteraore benz utle, apărute datortă proesulu de refaere spetrală, ât ş pentru reduerea gradulu de dstorsonare a semnalulu dn banda utlă, trebue avute în vedere două aspete: reduerea gradulu de nelnartate a amplfatorulu fnal de putere; utlzarea unor modulaţ are să asgure o ampltudne ât ma onstantă în tmp a semnalulu modulat. - reduerea nelnartăţ amplfatorulu fnal se poate realza prn următoarele metode: oborârea puntulu de funţonare în zona lnară a araterst P o = f(p ). Aest proes mplă reduerea puter de eşre, numtă replere a eşr ( output bak-off ) ş notată u B o [db], are se obţne prn săderea puter semnalulu de ntrare, numtă replere a ntrăr ( nput bak-off ) ş notată u B [db], [ml]. utlzarea unor metode de ompensare a nelnartăţ; un exemplu este metoda de amplfare lnară u omponente nelnare ( lnear amplfaton wth nonlnear omponents (LINC) ). utlzarea unor amplfatoare u o araterstă AM/AM ât ma lnară posbl ş u o araterstă AM/PM ât ma onstantă. 8