Index - Informaţii tehnice generale

Transcript

1 Index - Informaţ tehnce generale -03, Termen Standarde ş valor de refernţă Condţ de funcţonare & nstalare Ara de funcţonare a bobne Lmtarea tensun de vârf excesve Curentul rezdual Temperatura ambantă Condensare Orentarea la nstalare Supresarea contactulu cu o reţea RC Indcaţ pentru procesul automat de costorre Montarea releulu Aplcarea fluxulu Preîncălzrea Costorrea Curăţarea Termnologe & defnţ Marcarea termnalelor Caracterstcle contactulu Setul contactelor Contact sngular Contact dublu/bfurcat Contact de rupere dublu Mcro-întrerupere Mcro-deconectare Deconectare completă Curentul nomnal Curentul maxm de vârf Tensunea nomnală de comutaţe Tensunea maxmă de comutaţe Sarcnă nomnală C.A. Sarcnă nomnală C.A.5 Puterea nomnală echvalentă a unu motor monofazat ce poate f comutată de releu Puterea nomnală a becurlor Capactatea de rupere în C.C. Sarcna mnmă comutablă Durata de vaţă electrcă - teste Durata de vaţă electrcă - dagrama F Factorul de reducere a sarcn versus Cos ϕ Pornrea capactvă a motoarelor Sarcn de curent alternatv trfazate Motoare trfazate Comutarea unor tensun dferte prn ntermedul aceluaş releu Rezstenţa de contact Categorle contactulu în conformtate cu EN Caracterstcle bobne Tensunea nomnală Puterea nomnală Ara de funcţonare Tensunea de nefuncţonare Tensunea mnmă de anclanşare Tensunea maxm admsă Tensunea de reţnere Tensunea necesară declanşăr contactulu Rezstenţa bobne Consumul nomnal al bobne Teste termce Releu monostabl Releu bstabl Releu cu zăvorâre Releu cu remanenţă Izolaţa Standardzarea releelor EN/IEC 680- Funcţa releulu ş Izolaţa Descrerea nvelelor de zolaţe Coordonarea zolaţe Tensunea nomnală a sstemulu de almentare Tensunea nomnală de zolare Gradul de poluare Rgdtatea delectrcă SELV, PELV ş Separarea sgură Sstemul SELV Sstemul PELV Date tehnce generale Cclu Peroadă Factor de utlzare (DF) Funcţonare contnuă Durata de vată mecancă Tmpul de anclanşare Tmpul de declanşare Pagna IV IV IV VI V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V V I I I I I I Col., Tmpul de vbraţe a contactulu Temperatura ambantă Ara temperatur ambante Gradul de protecţe Categora protecţe Rezstenţa la vbraţ Rezstenţa la şocur Orentarea la nstalare Puterea cedată (perdută) medulu ambant Dstanţa recomandată între releele montate pe crcutul mprmat Cuplu de înşurubare Dmensunea mnmă a frelor Dmensunea maxmă a frelor Conexunea ma multor fre la acelaş termnal Termnal tp menghnă de conexune cu şurub Termnal tp placă de conexune cu şurub Termnal de conexune cu prndere rapdă Relee electronce (SSR - Sold State Relay) Releu electronc SSR Optocuplor Domenul tensun de comutaţe Curentul mnm comutabl Curentul de comandă Tensunea maxmă de blocare Relee cu contacte ghdate forţat, sau de securtate Relee de Supraveghere ş Măsurare Supravegherea tensun de almentare Supraveghere asmetre între fazele sstemulu trfazat Lmtele de detecţe Întârzerea la conectare Start întârzat (T) Tmpul de deconectare Întârzerea la deconectare Tmpul de întârzere Tmpul de reacţe Memorarea defectulu Bandă de hstereză la conectare Supravegherea temperatur cu termstor Releu de nvel Tensunea sondelor (electrozlor) Curentul sondelor (electrozlor) Sensbltatea maxmă Sensbltate, fxă sau reglablă Logcă de funcţonare poztvă Relee de tmp Scalele de tmp Repetabltate Tmpul de revenre Durata mnmă a mpulsulu de comandă Precza setăr Relee crepusculare Setarea pragulu sensbltăţ Întârzerea Ceasur progrmable (programatoare orare) Tpur cu sau contacte la eşre Tpul programatorulu: Zlnc / Săptămânal Programe Intervalul mnm de setare Rezerva Relee pas cu pas ş automate de scară Durata Mnmă/Maxmă a mpulsulu de comandă Numărul maxm al butoanelor de comandă lumnate Încngerea frelor în conformtate cu EN Standarde EMC (Compatbltate Electromagnetcă) Impulsur rapde Supratensune tranztore Norme EMC Fabltate (MTTF & MTBF pentru echpament) MTTF tmpul medu de defectare MTBF tmpul medu dntre defecte B 0 Fracţunea statstcă de 0% dn durata de vaţă Drectvele RoHS & WEEE Categorle SIL ş PL Tabele Tabelul : Clasfcărle sarcn de contact Tabelul : Standardul UL & Puterea de comutaţe Tabelul 3: Valorle motorulu v sera releulu Tabelul 4: Categorle contactelor Tabelul 5: Caracterstcle materlaulu de contact Tabelul 6: Impuls nomnal Tabelul 7: Gradul de poluare Omologăr, I I I I I I I I I I I I I I, V V V V V V V V, V IV V, VI V V V I I VI,,,,,, I

2 Informaţ tehnce generale Standarde ş valor de refernţă Dacă în mod expres nu se ndcă altfel, produsele prezentate în acest catalog sunt concepute ş fabrcate în concordanţă cu cernţele următoarelor Standarde Europene ş Internaţonale: - EN 680-, EN 680-, EN pentru relee electromecance elementare - EN 5005 pentru relee cu contacte ghdate forţat - EN 68- pentru temporzatoare - EN ş EN pentru relee pas cu pas electromecance - EN ş EN pentru: relee crepusculare, relee pas cu pas electronce, Dmmere, automate de scară, senzor de mşcare ş relee de supraveghere. Alte standarde mportante, adesea utlzate ca refernţă pentru aplcaţ specfce, sunt: - EN ş EN pentru aparatura electrocasncă - EN 5078 pentru echpamentele electronce ndustrale În concordanţă cu EN 680-, toate datele tehnce sunt specfcate sub condţle standard de 3 C temperatură ambantă, 96 kpa presune, 50% umdtate, aer curat ş 50 Hz frecvenţă. Valorle toleranţe pentru rezstenţa bobne, absorbţe ş a puter nomnale sunt de ± 0%. Dacă în mod expres nu se ndcă altfel, toleranţele standard pentru schţele mecance sunt ± 0. mm. Condţ de funcţonare ş nstalare Ara de funcţonare a bobne: În general, releele Fnder vor funcţona peste ara specfcată de tensune, în concordanţă cu: Clasa 80% până la 0% dn tensunea nomnală a bobne, sau Clasa 85% până la 0% dn tensunea nomnală a bobne. În afara Claselor specfcate, funcţonarea bobne este permsă respectând lmtele arătate în dagrama R corespunzătoare. Dacă nu se specfcă în mod expres altfel, toate releele sunt pretable unu Cclu de Funcţonare de 00% (energzare contnuă) ş toate bobnele în C.A. ale releelor sunt potrvte pentru frecvenţa de 50 ş 60 Hz. Lmtarea tensun de vârf excesve: Protecţa la supratensune (varstor pentru C.A., dodă pentru C.C.) este recomandată în paralel cu bobna pentru tensun nomnale 0 V în cazul releelor dn serle 40, 4, 44, 46. Curentul rezdual: Atunc când bobnele de C.A. ale releelor sunt controlate prn comutatoare aflate în medata apropere sau prn cablur având lungmea >0 m, este recomandată utlzarea unu modul rezstv de curent rezdual (bypass), sau alternatv, puneţ un resstor de 6kOhm/ Wat în paralel cu bobna. Indcaţ pentru procesul automat de costorre În general, un process automat de costorre se compune dn următoarele etape: Montarea releulu: Asguraţ-vă că termnalele releelor sunt în lne dreaptă ş ntrarea în crcutul mprmat se face perpendcular cu acesta. Pentru fecare releu catalogul lustrează amprenta necesară (şablonul vederea de pe partea pnlor) pe placa mprmată. Dn cauza greutăţ releulu, se recomandă utlzarea une găur de trecere îmbrăcate pentru a se realza o fxare sgură. Aplcarea fluxulu: În mod partcular acesta este un proces delcat. Dacă releul un este etanş, fluxul poate ajunge în nterorul releulu schmbându performanţele ş caracterstcle. Dacă utlzaţ metode de flux cu spumă sau spray, asguraţ-vă că fluxul este aplcat unform ş în canttate redusă ş un nundă partea cu componente a crcutulu mprmat. Urmărnd cu mare atenţe măsurle de ma sus ş utlzând fluxur bazate pe alcol sau apă, este posblă folosrea releelor cu grad de protecţe RT. Preîncălzrea: Setaţ durata preîncălzr ş căldura pentru realzarea efectvă a evaporăr fluxulu având grjă să nu depăşţ pe partea componente temperatura de 00 C ( F). Costorrea: Reglaţ înălţmea valulu de costor topt astfel încât placa mprmată să nu fe nundată de acesta. Asguraţ-vă că temperatura de costorre ş peroada sunt menţnute la maxm 60 C (500 F) ş 3 secunde. Curăţarea: Utlzarea fluxurlor moderne fără curăţare evtă necestatea spălăr plăc mprmate. În cazurle specale unde plăcle mprmate trebue neapărat spălate se recomandă în mod expres utlzarea releelor cu grad de protecţe la spălarea cu solvenţ (opţunea xxx RT ). După curăţare este ndcat a se tăa pn releulu de pe partea acopertă (costortă). Acest lucru este necesar pentru a garanta durata de vaţă electrcă la sarcnă maxmă după cum se specfcă în catalog, altfel ozonul generat în nterorul releulu (dependent de sarcna comutată ş de frecvenţă) va reduce durata de vaţă electrcă. Char ş aşa evtaţ spălarea releulu propruzs, în mod partcular cu solvenţ agresv sau în cclur utlzând apă la temperatură joasă, deoarece acest lucru poate provoca şoc termc componentelor de pe placa mprmată. Utlzatorul trebue să stablească compatbltatea dntre fludul său de curăţare ş materalele plastce ale releulu. Temperatura ambantă: Temperatura ambantă specfcată ca ş caracterstcă relevantă precum ş în dagrama R reprezntă temperatura medulu în care se află stuată componenta ş care poate f ma mare decât aceea în care se află stuat echpamentul. Pentru ma multe detal vez pagna. Condensare: Nu sunt permse condţle care favorzează aparţa condensulu sau formarea gheţ în releu. Orentarea la nstalare: Caracterstcle componentelor nu sunt afectate (dacă în mod expres nu se specfcă altfel) de pozţa montăr (se asgură o reţnere corespunzătoare, de exemplu clema de reţnere a unu releu montat în soclu). Supresarea contactulu cu o reţea RC: Dacă o reţea RC(rezstenţă/ condensator) este plasată în paralel cu un contact pentru supresarea arculu electrc, trebue evtat ca atunc când contactul este deschs curentul de scurgere prn reţeaua RC să ducă la creşterea tensun rezduale pe sarcnă (tpc pentru bobna unu alt releu sau solenod) cu ma mult de 0% decât tensunea nomnală a sarcn altfel sarcna bâzâe sau vbrează ar sguranţa în funcţonare poate f afectată. De asemenea, utlzarea une reţele RC în paralel cu contactul va dstruge zolaţa asgurată în mod normal de contact (în pozţa deschs). -03,

3 Informaţ tehnce generale -03, Termnologe ş defnţ Toţ termen următor utlzaţ în catalog sunt în mod normal utlzaţ în lmbajul tehnc. Orcum, ocazonal, Standardele Naţonale, Europene sau Internaţonale pot precza utlzarea altor termen, caz în care acestea vor f menţonate în mod corespunzător în descrerle ce urmează. Marcarea termnalelor Standardul European EN recomandă următoarea numerotare pentru marcarea termnalelor la relee: -. pentru termnalele comune ale contactulu (ex.,, 3 ) -. pentru termnalele NÎ-normal închse ale contactulu (ex.,, 3 ) -.4 pentru termnalele ND-normal deschse ale contactulu (ex. 4, 4, 34 ) - A ş A pentru termnalele bobne - B, B, B3 etc. pentru ntrărle de Semnal - Z & Z pentru conexunea unu potenţometru sau a unu senzor Numărul Numărul Exemplu: contactulu confguraţe Releu cu 4 contacte contactulu Pentru contactele întârzate ale temporzatoarelor numerotarea va f: -.5 pentru termnalele comune ale contactulu (ex. 5, 5, ) -.6 pentru termnalele NÎ-normal închse ale contactulu (ex. 6, 6, ) -.8 pentru termnalele ND-normal deschse ale contactulu (ex. 8, 8, ) Standardele Amercane ş IEC 67 preczează: numerotarea progresvă pentru termnale (,,3,.3,4,..) ş uneor A ş B pentru termnalele bobne. Caracterstcle contactulu Smbol Confguraţe EU D GB USA Normal NO S A SPST-NO Deschs DPST-NO (ND) npst-no Normal NC Ö B SPST-NC Închs DPST-NC (NÎ) npst-nc Comutator CO W C SPDT (C) DPDT npdt n = numărul contactelor (3,4, ), S = ş D = Setul contactelor: Cuprnde toate contactele dn nterorul unu releu. Contact sngular: Un contact cu un sngur punct de contact. Contact dublu/bfurcat: Un contact cu două puncte de contact, care sunt efectv în paralel unul faţă de celălalt. Foarte efcente pentru comutaţa sarcnlor mc ca crcute analogce, traductoare, crcute de semnal mc sau PLC-ur. Contact de rupere dublu: Un contact format dn două puncte de contact aflate în sere unul faţă de celălalt. Specal pentru comutaţa efcentă a sarcnlor de C.C. Acelaş efect poate f obţnut prn conexunea în sere a două contacte sngulare. Mcro-întrerupere: Întreruperea unu crcut fără vre-o cernţă specfcă pentru dstanţă or rgdtatea delectrcă specfcă contactelor deschse. Toate releele Fnder îndeplnesc sau depăşesc acest mod de deconectare. Mcro-deconectare: Separare adecvată a contactelor pentru a avea sguranţă în funcţonare. De-a lungul deschder contactulu trebue asgurată o rgdtate delectrcă mpusă. Toate releele Fnder îndeplnesc această clasă de deconectare. Deconectare completă: Separarea contactelor care asgură zolaţa de bază echvalentă între acele părţ care se ntenţonează a f deconectate. Exstă cernţe atât pentru rgdtatea delectrcă cât ş pentru dmensonarea deschder contactulu. Tpurle de relee Fnder: 45.9, 56.xx , 6.xx ş 65.x îndeplnesc această categore de deconectare. Curentul nomnal: Acesta concde cu Lmta contnuă de curent cel ma mare curent pe care un contact îl poate suporta în mod contnuu în domenul de temperatură prescrs. De asemenea concde cu Lmta capactăţ cclce, adcă curentul maxm pe care un contact este capabl să-l conecteze ş deconecteze în condţle specfcate. De fapt în toate cazurle Curentul Nomnal este curentul care, asocat cu Tensunea Nomnală de Comutaţe, produce Sarcna Nomnală (C.A.). (Excepţe fac releele dn sera 30). Curentul maxm de vârf: Cea ma mare valoare a curentulu de vârf ( 0.5 secunde) pe care un contact îl poate conecta ş repeta (peroada de lucru 0.) fără a sufer vre-o degradare permanentă a caracterstclor sale datortă căldur generate. Concde de asemenea cu lmta capactăţ de conectare. Tensunea nomnală de comutaţe: Aceasta este tensunea de comutaţe care asocată Curentulu Nomnal produce Sarcna Nomnală (C.A.). Sarcna Nomnală este utlzată ca sarcnă de refernţă pentru testele specfce durate de vaţă electrce. Tensunea maxmă de comutaţe: Aceasta reprezntă tensunea nomnală maxmă pe care contactele sunt capable să o comute ar releul să respecte cernţele de zolaţe ş desgn specfcate în standardele de zolaţe. Sarcnă nomnală C.A.: Sarcna rezstvă maxmă în C.A. (VA) pe care un contact o poate conecta, menţne ş deconecta în mod repetat, conform clasfcăr C.A. (vez Tabelul ). Este produsul dntre curentul nomnal ş tensunea nomnală, fnd folostă ca sarcnă de refernţă pentru testarea durate de vaţă electrce. Sarcnă nomnală C.A.5: Sarcna nductvă maxmă în C.A. (VA) pe care un contact o poate conecta, menţne ş deconecta în mod repetat, conform clasfcăr C.A.5 (vez Tabelul ) numtă sarcnă nductvă de C.A. în standardul EN 680-:008, Anexa B. Puterea nomnală a unu motor monofazat: Valoarea nomnală a puter unu motor care poate f comutată de un releu. (Fgurle sunt date în kw, puterea nomnală echvalentă în ca putere poate f calculată prn multplcarea valor în kw cu.34, adcă 0.37 kw = 0.5CP). Notă: nu este permsă comanda ntermtentă sau frânarea prn contracurent. Dacă schmbaţ sensul de rotaţe a motorulu folosţ întotdeauna o frână ntermedară > 300 ms, altfel apare un supracurent de vârf (cauzat de schmbarea polartăţ pe condensatorul motorulu) cre duce la sudarea contactelor. Puterea nomnală a becurlor: Puterea nomnală în cazul almentăr de la 30V C.A. pentru: - Lămple cu ncandescenţă (flament de tungsten) - Tpurle standard sau cu halogen - Lămple fluorescente fără compensarea factorulu de putere - Lămple fluorescente compensate la Cos φ 0.9 (folosnd corectarea convenţonală a factorulu de putere prn condensatoare) Pentru alte tpur de becur cum sunt HID sau Balastur Electronce ce comandă lămple fluorescente vă rugăm întrebaţ. Capactatea de rupere în C.C.: Valoarea maxmă a curentulu contnuu rezstv pe care un contact îl poate conecta, menţne ş deconecta în mod repetat, conform clasfcăr C.C. (vez Tabelul ). Sarcna mnmă comutablă: Valorle mnme ale puter, tensun ş curentulu pe care un contact le poate comuta în sguranţă. De exemplu, dacă valorle mnme sunt 300 mw, 5 V / 5 ma: - la 5 V curentul trebue să fe cel puţn 60 ma; - la 4 V curentul trebue să fe cel puţn.5 ma; - la 5 ma tensunea trebue să fe cel puţn 60 V. Pentru varantele cu contact aurt, se recomandă a nu se utlza sarcn ma mc de 50 mw, 5 V / ma. Cu contacte aurte în paralel, este posbl a se comuta mw, 0. V / ma.

4 Informaţ tehnce generale Durata de vaţă electrcă - teste: Durata de vaţă electrcă la sarcnă nomnală C.A., specfcată în Datele Tehnce, reprezntă durabltatea electrcă aşteptată pentru o sarcnă rezstvă de C.A. la curentul nomnal ş tensunea de 50V. (Această valoare poate f utlzată ca valoarea B 0 a releulu; vez Durata de vaţă electrcă dagrama-f ş secţunea Fabltate ). Durata de vaţă electrcă dagrama-f : Dagrama Durata de vaţă electrcă (C.A.) v curentul de contact ndcă durabltatea electrcă aşteptată pentru o sarcnă rezstvă de C.A. la dferte valor ale curentulu de contact. Unele dagrame ndcă de asemenea rezultatele testelor durate de vaţă pentru sarcn nductve de C.A. cu un factor de putere Cos φ = 0.4 (aplcable atât pentru anclanşarea cât ş pentru declanşarea contactulu). În general, tensunea de refernţă a sarcn aplcablă la aceste dagrame a durate de vaţă aşteptate este Un= 50 V C.A. Orcum, durata de vaţă ndcată poate f de asemenea presupusă ca fnd aproxmatv valdă pentru tensunle cuprnse între 5 ş 77V. Unde dagrama durate de vaţă aşteptate arată o curbă pentru 440V, durabltatea ndcată poate f de asemenea presupusă ca fnd aproxmatv aceeaş pentru tensun de până la 480V. Notă: Durata de vaţă, sau numărul de cclur, dn aceste dagrame pot f luate ca ndcând valoarea statstcă B 0 pentru scopurle de calcul al fabltăţ. Iar, această valoare multplcată cu.4 poate f luată ca o aproxmare smlară cu dagrama Valor Med a Cclurlor de Defectare (Mean Cycles To Falure). (Defect, în acest caz, se referă la uzura mecansmulu de contact care survne la sarcn relatv mar pe contact). Predcţa durate de vaţă aşteptate la tensun ma mc de 5V: Pentru tensun de sarcnă < 5V (ex. 0 sau 4V C.A.), durata de vaţă electrcă va creşte semnfcatv cu descreşterea tensun. (O estmare brută poate f făcută utlzând un factor de multplcare de 50/Un ş aplcându-l la durata de vaţă aşteptată corespunzătoare tensun de sarcnă de 50V). Estmarea curentulu comutabl la tensun ma mar de 50V: Pentru tensun de sarcnă > 5V (dar ma mc decât tensunea maxmă de comutaţe specfcată pentru releu), curentul maxm pe contact trebue lmtat la sarcna nomnală de tp C.A. împărţt cu luarea în consdarare a tensun exstente. De exemplu, un releu cu un curent nomnal de 6A respectv o sarcnă nomnală de 4000VA, este capabl să comute un curent maxm de 0A la 400V C.A.: durata de vaţă electrcă corespunzătoare va f aproxmatv aceeaş ca pentru 6A la 50V. În lpsa altor specfcaţ, se aplcă următoarele condţ de testare: - Teste realzate la temperatura ambentală maxmă. - Bobna releulu (C.A. sau C.C.) se almentează la tensune nomnală. - Testul sarcn aplcat la contactele ND. - Frecvenţa de comutaţe pentru releele elementare: 900 cclur/h cu 50% dn regmul de lucru (5% pentru releele cu un curent nomnal > 6A ş pentru tpurle 45.9 ş 43.6). - Frecvenţa de comutaţe pentru releele pas cu pas: 900 cclur/h pentru bobnă, 450 cclur/h pentru contact, 50% regmul de lucru. - Valorle durate de vaţă electrce aşteptate sunt valde pentru releele cu materalul de contact standard, datele pentru materalele opţonale sunt dsponble la cerere. Factorul de reducere a sarcn versus Cos φ: Curentul de sarcnă pentru sarcnle în alternatv (C.A.) care nclude atât componenta nductvă cât ş cea capactvă poate f estmat prn aplcarea unu factor de reducere (k) curentulu rezstv de contact (conform factorulu de putere Cos φ al sarcnlor). Astfel de sarcn nu trebue asmlate motoarelor sau lămplor fluorescente unde sunt cerute caracterctc nomnale specfce. Ele sunt specfce sarcnlor nductve unde curentul ş Cos φ sunt substanţal aceleaş la anclanşare respectv declanşare ş sunt de asemenea pe larg specfcate de standardele nternaţonale pentru relee ca sarcn de refernţă pentru verfcarea ş compararea performanţelor. IV FACTOR DE REDUCERE cos ϕ TABELUL Clasfcărle sarcnlor de contact (smlar categorlor de utlzare defnte în EN ş EN ) Clasfcarea sarcn Tpul almentăr Aplcaţa Comutaţa cu releu C.A. C.A. monofazat Sarcn de C.A. Funcţonează C.A. trfazat Rezstve sau uşor conform datelor Inductve. tehnce ale releulu. C.A.3 C.A. monofazat Pornrea sau oprrea Pentru monofazat: C.A. trfazat motoarelor cu ţneţ cont de datele înfăşurarea în Colve. releulu. Schmbarea sensulu de Pentru trfazat: vez rotaţe numa după ce secţunea Motoare rotorul s-a oprt. trfazate. Trfazat: Schmbarea sensulu de rotaţe la motoare este permsă numa dacă se garantează o întrerupere de 50ms între almentarea într-o drecţe ş almentarea în cealaltă drecţe. Monofazat: Asguraţ o frână permanentă de 300ms tmp în care nc un contact al releulu nu este închs în acest tmp descărcărle condensatorulu sunt nofensve prn înfăşurărle motorulu. C.A.4 C.A. trfazat Pornrea, Oprrea sau Nu este posbl Schmbarea sensulu utlzând relee. de rotaţe la motoarele Deoarece, când se cu înfăşurarea în nversează Colve. Comandă conexunea une progresvă (prn închder faze, pe contact va succesve rapde). apare un arc Frânare recuperatvă electrc sever. (frânare prn contracurent). C.A.4 C.A. monofazat Controlul unor mc Admţând un curent sarcn electromagnetce de vârf de aproxmatv (<7VA), contactoare 6 or curentul nomnal de putere, electrovalve ş ţnându-l în nterorul ş electromagneţ. valor Curentulu maxm de vârf specfcat pentru releu. C.A.5 C.A. monofazat Controlul unor mc Admţând un curent sarcn electromagnetce de vârf de aproxmatv (>7VA), contactoare 0 or curentul nomnal de putere electrovalve, ş ţnându-l în nterorul ş electromagneţ. valor Curentulu maxm de vârf specfcat pentru releu. C.C. C.C. Sarcn de C.C. Funcţonează Rezstve sau uşor conform datelor Inductve. (Tensunea tehnce ale releulu de comutaţe la (vez dagrama acelaş curent poate f Capactatea dublată prn conexunea maxmă de rupere a contacte în sere). la sarcnă tp C.C. ) C.C.3 C.C. Controlul sarcnlor Aceasta presupune electromagnetce, nexstenţa unu şoc contactoare de de curent, deş putere, electrovalve ş supratensunea la electromagneţ. deconectare poate ajunge la de 5 or tensunea nomnală. O aproxmare a capactăţ nomnale de comutaţe a releulu pentru sarcn nductve de C.C. cu 40ms L/R poate f făcută folosnd 50% dn capactatea de rupere la sarcnă de tp C.C.. Dacă o dodă de regm lber este montată în paralel cu sarcna, se poate consdera aceeaş valoare ca pentru C.C.. Vez dagrama Capactatea maxmă de rupere la sarcnă tp C.C.. -03,

5 Informaţ tehnce generale -03, TABELUL Standardul UL putere exprmată în Ca Putere ş Puterea de comutaţe R = Rezstv / U = Unversal / UG = De uz general / I = Inductv (cosφ 0.4) / B = Balast / ND = tpul ND / NÎ = tpul NÎ / CP = Ca Putere Caracterstc nomnale Tpul Dosarul C.A./C.C. Sarcnă Motor Puterea de Dspoztve Gradul Temperatura UL Nr. Monofazat închdere De tp de Maxmă a Aerulu deschs poluare Înconjurător 0-0V 0-40V 34.5 E A - 50 V C.A. (U) / / B300 - R300 Da 40 C E A - 50 V C.A. (R) / /3 CP (50 V) R300 Da / 85 C 40.5 E A - 50 V C.A. (R) /6 CP /3 CP R300 Da / 85 C 8 A - 77 V C.A. (U) (4.4 FLA) (3.6 FLA) 8 A - 30 V C.C. (U) 40.6 E A - 50 V C.A. (R) / ½ CP (50 V) R300 Da / 85 C 40.3 E8856 A - 77 V C.A. (UG) /3 CP ¾ CP B300 Da sau 3 85 C A - 30 V C.C. (UG) (7. FLA) (6.9 FLA) 40.6 E A - 77 V C.A. (UG) /3 CP ¾ CP B300 Da sau 3 85 C 6 A 30 V C.C. (UG) - (AgCdO) (7. FLA) (6.9 FLA) A - 30 V C.C. (UG) - (AgN) E A - 40 V C.A. (R) / ½ CP (50 V) / Da / 70 C 5 A - 40 V C.A. (I) 0 A - 50 V C.A. (U) 8 A - 4 V C.C. 0.5 A - 60 V C.C. 0. A - 0 V C.C. 0. A - 50 V C.C. 4.3 E8856 A - 77 V C.A. (UG) /4 CP ½ CP B300 - R300 Da sau 3 40 sau 70 C A - 77 V C.A. (R) (5.8 FLA) (4.9 FLA) cu o dstanţă mnmă între relee de 5 mm 4.6 E A - 77 V C.A. (UG-R) /4 CP ½ CP B300 - R300 Da sau 3 40 sau 70 C 8 A - 77 V C.A. (B) (5.8 FLA) (4.9 FLA) cu o dstanţă mnmă între relee de 5 mm 4.5 E A - 77 V C.A. (UG-R) / ½ CP (77 V) B300 Da sau 3 40 sau 70 C (4. FLA ) cu o dstanţă mnmă între relee de 5 mm 43.4 E A - 50 V C.A. (UG-R) ¼ CP ½ CP B300 - R300 Da sau 3 40 sau 85 C (5.8 FLA ) (4.9 FLA) 43.6 E A - 50 V C.A. (UG-R) ¼ CP ½ CP B300 - R300 Da sau 3 40 sau 85 C (AgCdO) (5.8 FLA) (4.9 FLA) 6 A - 50 V C.A. (UG) (AgCdO) (AgCdO) (AgN) /3 CP ¾ CP 6 A - 50 V C.A. (R) (7. FLA) (6.9 FLA) (AgCdO) (AgN) (AgN) 44.5 E A - 77 V C.A. (R) /8 CP /3 CP / Da / 85 ºC (3.8 FLA) (3.6 FLA) 44.6 E A - 77 V C.A. (R) ¼ CP ¾ CP / Da / 85 ºC (5.8 FLA) (6.9 FLA) 45.7 E A - 40 V C.A. (UG) ½ CP CP / Da sau 3 05 sau 5 C 6 A - 30 V C.C. (UG) - (AgCdO) (9.8 FLA) (8 FLA) (AgN) cu o dstanţă 6 A - 77 V C.A. (UG) (AgCdO) mnmă între 6 A - 30 V C.C. - (ND-UG) /3 CP relee de 0 mm A - 30 V C.C. (7. FLA) (NÎ-UG) (AgN) (AgN; ND) 45.9 E A - 77 V C.A. (UG) /6 CP ½ CP / Da sau 3 05 sau 5 C 6 A - 30 V C.C. (UG) (4.4 FLA) (4.9 FLA) cu o dstanţă mnmă între relee de 0 mm 46.5 E A - 77 V C.A. (UG) ¼ CP ½ CP B300 - R300 Da sau 3 70 C 6 A - 30 V C.C. (R) (5.8 FLA) (4.9 FLA) 46.6 E A 77 V C.A. /3 CP ¾ CP B300 - R300 Da sau 3 70 C A (ND) - 0 A (NÎ) (7.3 FLA) (6.9 FLA) (AgN) 30 V C.C. (AgN) A300 - R300 0 A (ND) - 8 A (NÎ) (AgSnO ) 30 V C.C. (AgSnO ) 50 E A - 77 V C.A. (UG) /3 CP ½ CP B300 (ND) Da sau 3 70 C 8 A - 30 V C.C. (UG) (7. FLA) (4.9 FLA) cu o dstanţă (Numa ND) (Numa ND) mnmă între relee de 5 mm V

6 Informaţ tehnce generale TABELUL Standardul UL putere exprmată în Ca Putere ş Puterea de comutaţe R = Rezstv / U = Unversal / UG = De uz general / I = Inductv (cosφ 0.4) / B = Balast / ND = tpul ND / NÎ = tpul NÎ / CP = Ca Putere Caracterstc nomnale Tpul Dosarul C.A./C.C. Sarcnă Motor Puterea de Dspoztve Gradul Temperatura UL Nr. Monofazat închdere De tp de Maxmă a Aerulu deschs poluare Înconjurător 0-0V 0-40V E A - 77 V C.A. (R) /3 CP ¾ CP R300 Da / 40 C 0 A - 4 V C.C. (R) - (55.) (7. FLA) (6.9 FLA) 5 A - 4 V C.C. (R) - (55.3) 55.4 E A - 77 V C.A. (U) /8 CP /3 CP R300 Da / 55 C 7 A - 30 V C.C. (U) (3.8 FLA) (3.6 FLA) (contact Std/Au) 5 A - 77 V C.A. (R) 5 A - 4 V C.C. (R) (contact AgCdO) 56 E8856 A - 77 V C.A. (UG) ½ CP CP B300 Da sau 3 40 sau 70 C A - 30 V C.C. (UG) (9.8 FLA) (8 FLA) (AgN; ND) 8 A - 30 V C.C. (UG) - (AgN; NÎ) A - 30 V C.C. (UG) - (AgCdO) 0 A - 30 V C.C. (UG) (AgSnO ; ND) 8 A - 30 V C.C. (UG) - (AgSnO ; NÎ) 60 E A - 77 V C.A. (R) /3 CP CP B300 Da / 40 C 0 A - 30 V C.C. (UG) (7. FLA) (8 FLA) (Numa AgN) R300 6 E A - 77 V C.A. (UG) ¾ CP CP B300 Da sau 3 40 sau 70 C 0 A V C.A. (UG) (3.8 FLA) ( FLA) (AgCdO) 8 A V C.A. (UG) CP R300 5 A - 30 V C.C. (UG) (480 V C.A. - 3 φ) (. FLA) (ND) 65.3 E A - 77 V C.A. (UG) 3/4 CP CP / Da / 40 C 65.6 (3.6 FLA) (.0 FLA) 66 E A - 77 V C.A. (UG) - (ND) CP CP / Da sau 3 70 C 0 A - 77 V C.A. (UG) - (NÎ) (6.0 FLA) (.0 FLA) (ND) cu o dstanţă 4 A - 30 V C.C. (UG) - (ND) (AgCdO, ND) mnmă între ½ CP relee de 0 mm (9.8 FLA) - (AgN) 0 E A - 77 V C.A. (R) ½ CP / / Da / 40 C,000 W Tung. 0 V (9.8 FLA),000 W Tung. 77 V E A - 77 V C.A. (R) /3 CP ¾ CP / Da / 40 C 0 A - 4 V C.C. (R) - (85.) (7. FLA) (6.9 FLA) 5 A - 4 V C.C. (R) - (85.3) E A - 77 V C.A. (U) /8 CP /3 CP / Da / 55 C 7 A - 30 V C.C. (U) (3.8 FLA) (3.6 FLA) 86 E06390 / / / / Da 35 sau 50 C 99 E06390 / / / / Da sau 3 50 C E A - 50 V C.A. (R) / ½ CP (50 V C.A.) / Da sau 3 50 C (4.9 FLA) E A - 50 V C.A. (R) / ½ CP (50 V C.A.) / Da 40 C (4.9 FLA) 80.6 E A - 50 V C.A. (UG;R) / /3 CP (50 V C.A.) R300 Da 40 C (3.6 FLA) 80.8 E A - 50 V C.A. (UG;R) / / B300 - R300 Da 40 C Pornrea capactvă a motoarelor: Pornrea monofzată 30V C.A. capactvă a motoarelor se caracterzează prntr-un curent de start de aproxmatv 0% dn curentul nomnal. Orcum, curenţ dstructv pot rezulta dntr-o nversare nstantanee a drecţe de rotaţe. În prma dagramă, curenţ de crculaţe mar pot cauza un arc electrc sever ce traversează deschderea contactulu, în tmp ce contactele comutatoare fac o nversare aproape nstantanee a polartăţ condensatorulu. Măsurătorle au arătat un curent de vârf de 50A pentru un motor de 50W ş care ajunge până la 900A pentru un motor de 500W. Acest lucru duce nevtabl la sudarea contactelor. De aceea la nversarea drecţe de rotaţe a unor astfel de motoare trebue utlzate două relee, aşa cum se arată în a doua dagramă, prn care în procesul de control al bobnelor releelor se asgură o frână permanentă de aproxmatv 300ms. Întârzerea se poate asgura fe de la o altă componentă de control cum ar f un temporzator sau cu un Mcroproceosor etc., fe conectând o rezstenţă NTC adecvată în sere cu bobna fecăru releu. Blocarea încrucşată a crcutelor de comandă pentru bobnele celor două relee nu va produce întârzerea necesară! Ma mult, utlzarea materalulu de contact ant-sudură nu rezolvă problema. VI Inversarea ncorectă a sensulu de rotaţe la un motor de C.A.: Contactul se află în starea ntermedară ma puţn de 0ms tmp nsufcent pentru a lăsa energa dn condensator să se dspe înantea refacer conexun electrce la polartatea opusă. Inversarea corectă a sensulu de rotaţe la un motor de C.A.: Asguraţ o frână permanentă de 300ms tmp în care nc un contact al releelor nu este închs în acest tmp descărcărle condensatorulu sunt nofensve prn înfăşurărle motorulu. -03,

7 Informaţ tehnce generale -03, Sarcn de curent alternatv (C.A.) trfazate: Sarcnle mar de curent alternatv trfazat sunt de preferat a f comutate cu ajutorul contactoarelor conform standardulu EN specfc Contactoarelor electromecance ş motor starterelor. Contactoarele sunt smlare releelor dar au caracterstc propr, tpc comparatv cu releele: - Ele pot comuta în mod normal dferte faze în acelaş tmp. - Fzc sunt mult ma mar. - Desgnul ş construcţa uzuală se caracterzează prn contacte de rupere duble. - Ele suportă în sguranţă condţ de scurtcrcut. Exstă totuş, unele suprapuner între relee ş contactoare prvtoare la caracterstcle de comutaţe ş aplcaţ. Orcum, atunc când se comută curentul alternatv trfazat cu relee, trebue ţnut seama de: - Coordonarea zolaţe, ex. solctarea în tensune ş gradul de poluare dntre contacte conform tensun nomnale de zolaţe. - Ş evtaţ utlzarea versunlor de relee cu contacte ND ş deschderea contactelor de 3 mm, doar dacă zolaţa permsă de deschderea contactelor este specal cerută. Motoare trfazate: Motoarele trfazate de mare putere sunt adesea comutate de un contactor trpolar, unde exstă o zolaţe/separaţe mare între faze. Totuş, datortă spaţulu, dmensunlor sau altor motve, releele sunt de asemenea solctate pentru a comuta motoare trfazate. TABELUL 3 Caracterstcle motorulu v sera releulu Sera Puterea Motorulu Gradul de poluare Impulsul releulu (400 V 3 faze) perms de tensune kw CP 55.33, , , , 6.33, Releele dn sera 6 sunt capable de asemenea să comute un motor trfazat de CP la 480V. Schmbarea sensulu de rotaţe: Trebue acordată o atenţe sportă dacă este necesar a schmba drecţa motorulu prn nversarea a două dn cele tre faze de almentare a motorulu, deoarece va rezulta o deterorare severă dacă nu se asgură un tmp mort între schmbăr. De aceea folosţ un releu pentru drecţa înante ş un alt releu pentru drecţa înapo (ca în dagrama următoare). Ş, foarte mportant, asguraţ-vă că exstă un tmp mort care să nu fe ma mc de 50ms tmp în care nc una dn bobnele releelor nu este almentată. Smpla blocare încrucşată a bobnelor releelor nu va produce o întârzere! Orcum, alegând un materal de contact antsudură rezstent, se pot îmbunătăţ sguranţa ş performanţa, acest lucru fnd recomandabl. Inversarea ncorectă a sensulu de rotaţe la un motor trfazat: Solctarea electrcă a tensunlor de pe fazele opuse traversează deschderea contactulu ar împreună cu arcul electrc poate rezulta scurtcrcut fază cu fază. Inversarea corectă a sensulu de rotaţe la un motor trfazat: O frână permanentă >50ms tmp în care nc contactele releulu de mers Înante ş nc contactele releulu de mers Înapo nu sunt închse. Note:. Pentru categora C.A.3 (pornre ş oprre) schmbarea sensulu de rotaţe este perms numa dacă este garantată o frână de 50ms între almentarea într-o drecţe ş almentarea în cealaltă drecţe. Respectaţ numărul maxm de pornr pe oră, în conformtate cu recomandărle producătorulu de motoare.. Categora C.A.4 (pornre, frânare prn contracurent, schmbarea sensulu de rotaţe ş comandă progresvă/în mpulsur) nu este posblă cu relee sau contactoare de mcă putere. În mod partcular, schmbarea drectă a conexun fazelor pentru frânare prn contracurent va duce la aparţa unu arc electrc sever ş a unu scurtcrcut în nterorul releulu sau contactorulu. 3. În condţ sgure este de preferat a utlza tre relee unpolare pentru controlul ndvdual al fecăre faze ş a asgura astfel o separare ma bună între faze. (Orce dferenţă relatv mcă dntre tmp de operare a celor tre relee este nesemnfcatvă în comparaţe cu mult ma înceata operare a contactoarelor). Comutarea unor tensun dferte prn ntermedul aceluaş releu: Comutaţa dfertelor tensun într-un releu de ex. 30V C.A. cu un contact ş 4V C.C. cu un contact dn vecnătate este posblă asgurându-vă că tpul zolaţe dntre contactele adacente este cel puţn la nvelul de Bază. Totuş, luaţ amnte că echpamentul standard ar putea necesta un nvel ma rdcat care nu este posbl utlzând contactele alăturate ale aceluaş releu. Posbltatea utlzăr ma multor relee decât a unua sngur trebue luată în consderare. Rezstenţa de contact: Măsurată, în conformtate cu Categora Aplcaţe (Tabelul 4), la termnalele externe ale releulu. Este o valoare de test fnală, nu în mod necesar reproductblă consecutv. Ea are un efect mc asupra fabltăţ releulu, pentru cele ma multe aplcaţ o valoare tpcă poate f < 50mΩ (măsurată la 4V 00mA). Categorle contactulu în conformtate cu EN 680-7: În mod efectv cu ce contact a unu releu se poate face un crcut electrc depnde de câţva factor, cum sunt materalul de contact, expunerea propre la poluarea ambentală ş desgnul propru etc.. De aceea, pentru operaţ sgure, este necesar a specfca o Categore de Contact, care este defntă în termen caracterstclor sarcn. Categora adecvată contactulu va defn de asemenea nvelele tensun ş a curentulu utlzate la măsurarea rezstenţe de contact. Toate releele Fnder sunt în categora CC. TABELUL 4 Categorle contactulu Categora contactulu Caracterstca sarcn Măsurarea Rezstenţe de Contact CC0 Crcut uscat 30 mv 0 ma CC Sarcnă mcă fără arc 0 V 00 ma CC Sarcnă mare cu arc 30 V A TABELUL 5 Caracterstcle materalelor de contact Maretalul Propretatea Aplcaţa tpcă AgN + Au (Argnt Nchel placat cu Aur) AgN - Materal de (Argnt Nchel) contact standard pentru cele ma multe aplcaţ - Rezstenţă rdcată la uzură - Rezstenţă mede la sudură AgCdO (Argnt Oxd de Cadmu) AgSnO (Argnt Boxd de Stanu) - Bază de argntnchel placată puternc cu aur - Aurul nu este ataşat prn atmosfere ndustrale - Cu sarcn mc, rezstenţa de contact este ma mcă ş ma consstentă comparatv cu alte materale NOTĂ: placarea puterncă cu aur este complet dfertă de acoperrea prn vaporzare cu aur de 0.μm, care asgură doar o protecţe la depoztare dar nu ş performanţe ma bune în utlzare. - Rezstenţă rdcată la uzură cu sarcn de C.A. mar - Rezstenţă bună la sudură - Rezstenţă excelentă la sudură Gamă largă de aplcaţ: - Domenul sarcnlor mc (unde placarea cu aur se erodează foarte puţn) de la 50mW (5V ma) până la.5w / 4V (sarcnă rezstvă) - Domenul sarcnlor med unde placarea cu aur se erodează după câteva operaţ ş propretatea de bază AgN devne domnantă. NOTĂ: pentru comutarea sarcnlor mc, tpc mw (0.V ma), (de exemplu în nstrumentele de măsură), este recomandabl să conectaţ contacte în paralel. - Sarcn rezstve ş uşor Inductve - Curent nomnal până la A - Şoc de curent până la 5A - Sarcn nductve ş motoare - Curent nomnal până la 30A - Şoc de curent până la 50A - Lămp ş sarcn capactve - Sarcn cu un curent de vârf la pornre foarte mare (până la 0A) V

8 Informaţ tehnce generale Caracterstcle bobne Tensunea nomnală: Valoarea nomnală a tensun bobne pentru care releul a fost proectat ş pentru care este destnată funcţonarea. Caracterstcle funcţonăr ş performanţele sunt legate de bobna la tensune nomnală. Puterea nomnală: Valoarea puter în C.C. (W) sau valoarea puter aparente în C.A. (VA cu armătura închsă) care este absorbtă de bobnă la 3 C ş la tensune nomnală. Ara de funcţonare: Marja tensun de ntrare, în aplcaţle tensun nomnale, în care releul lucrează pe întrega plajă a temperaturlor ambante, conform clase de funcţonare: - clasa : (0.8...)U N - clasa : ( )U N În aplcaţa unde tensunea bobne nu satsface toleranţele tensun nomnale, dagramele R arată relaţa tensun maxm admse pe bobnă ş a tensun de funcţonare (fără prealmentare) versus temperatura ambantă. 0 tensunea de tensunea mnmă nefuncţonare de anclanşare plaja de nefuncţonare (plaja de declanşare) 0 tensunea necesară declanşăr plaja de declanşare TENSIUNEA DE ENERGIZARE zona ncertă de declanşare zona ncertă de funcţonare TENSIUNEA DE DEENERGIZARE tensunea de menţnere tensunea nomnală tensunea maxmă ara de funcţonare (plaja de anclanşare) tensunea nomnală ara de funcţonare (plaja de anclanşare) tensunea maxmă Tensunea de nefuncţonare: Cea ma mare valoare a tensun de ntrare la care releul nu va funcţona (nespecfcată în catalog). Tensunea mnmă de anclanşare (de funcţonare): Cea ma mcă valoare a tensun aplcate la care releul va funcţona. Tensunea maxm admsă: Cea ma mare tensune aplcată bobne pe care releul o poate suporta în mod contnuu, dependent de temperatura ambantă (vez dagramele R ). Tensunea de reţnere (de menţnere): Cea ma mcă valoare a tensun bobne la care releul (ce anteror a fost energzat cu o tensune în nterorul plaje de funcţonare) nu va declanşa. Tensunea necesară declanşăr (elberăr): Cea ma mare valoare a tensun bobne la care releul (fnd anteror energzat cu o tensune în nterorul plaje de funcţonare) va declanşa sgur. Aceeaş valoare în untăţ relatve poate f aplcată la valoarea curentulu nomnal a bobne pentru a ofer o ndcaţe asupra curentulu de scuregere maxm ce poate f adms în crcutul bobne, altfel pot f aşteptate probleme cu declanşarea releulu. Rezstenţa bobne: Valoarea nomnală a rezstenţe bobne în condţle standard prescrse de 3 C temperatura ambantă. Toleranţa este ± 0%. Consumul nomnal al bobne: Valoarea curentulu nomnal al bobne când se almentează la tensune nomnală (ş la 50Hz pentru bobnele de C.A.). V Teste termce: Calcularea creşter temperatur bobne (ΔT) este făcută prn măsurarea rezstenţe bobne într-un cuptor cu temperatură controlată (fără ventlare) până se ajunge la o valoare stablă (nu ma puţn de 0.5K varaţe în 0 mnute). Aceasta este: ΔT = (R - R)/R x ( t) - (t - t) unde: R = rezstenţa nţală R = rezstenţa fnală t = temperatura nţală t = temperatura fnală Releu monostabl: Un releu electrc care, având ca răspuns la almentarea bobne schmbarea stăr contactulu, revne la starea anteroară a contactulu atunc când almentarea bobne este înlăturată. Releu bstabl: Un releu electrc, care, având ca răspuns la almentarea bobne schmbarea stăr contactulu, reţne starea contactulu ş după ce almentarea bobne a fost înlăturată. O nouă almentare a bobne este necesară pentru a cauza revenrea stăr contactulu. Releu cu zăvorâre: Un releu bstabl, unde contactele îş menţn propra stare datortă unu mecansm de zăvorâre. Aplcaţle consecutve ale almentăr bobne cauzează bascularea contactelor în pozţle deschs ş închs. Releu cu remanenţă: Un releu bstabl, unde contactele îş menţn propra stare de funcţonare (sau Set) datortă magnetsmulu remanent dn crcutul feromagnetc al releulu cauzat de aplcarea unu curent contnuu (C.C) prn bobnă. Resetarea stăr contactelor este realzată de trecerea în drecţe opusă prn bobnă a unu curent contnuu (C.C.) mc. Pentru exctarea în C.A., magnetzarea are loc prn ntermedul une dode ce produce un curent contnu (C.C.) de set, ar demegnetzarea este obţnută prn aplcarea unu curent alternatv (C.A.) de magntudne joasă în bobnă. Izolaţa Standardzarea releelor EN/IEC 680-: Scopul standardulu releelor este spus char de el...cernţele IEC 680- aplcate releelor electromecance elementare (nespecfcat relee de tmp totul sau nmc) pentru încorporarea în echpamente. El defneşte cernţele funcţonale de bază ş aspectele de sguranţă în toate domenle ngnere electrce sau electronce, ca: echpamente ndustrale generale, facltăţ electrce, maşn electrce, aplcaţ electrce pentru gospodăre sau utlzare smlară, tehnologa nformaţe ş echpamente comercale, echpamente de automatzare a clădrlor, echpamente de automatzare, echpamente pentru nstalaţ electrce, echpamente medcale, echpamente de control, telecomuncaţ, vehcule, transport (de ex. că ferate)... Funcţa releulu ş Izolaţa: Una dntre prncpalele funcţ a unu releu este de a conecta respectv deconecta dferte crcute electrce ş de obce, să menţnă un nvel înalt de separaţe între dferte crcute. De aceea este necesară luarea în consderare a nvelulu zolaţe corespunzătoare aplcaţe ar această sarcnă să fe îndeplntă ş legaţ aceasta de caracterstca releulu. În cazul releelor electromecance arle de zolare în general luate în consderare sunt: Izolaţa dntre bobnă ş toate contactele ( setul de contacte ). Dată de catalog Izolaţa dntre bobnă ş setul de contacte. Izolaţa dntre contactele alăturate fzc, dar separate electrc, a unu releu multpolar. Dată de catalog Izolaţa dntre contactele alăturate. Izolaţa dntre contactele deschse (aplcată la contactul ND ş la contactul NÎ atunc când bobna este almentată). Dată de catalog Izolaţa dntre contactele deschse. -03,

9 Informaţ tehnce generale -03, Descrerea nvelelor de zolaţe Exstă câteva că de specfcare sau descrere a nvelulu de zolaţe ofert sau cerut de un releu. Acestea nclud: Coordonarea zolaţe, care se concentrează asupra nvelelor mpulsulu de tensune probabl a f văzut în lnle de almentare ale echpamentulu utlzat ş purtatea medulu ambant a releulu dn echpament. Iar, ca o consecnţă, se cer nvele corespunzătoare de separare între crcute, în condţle dstanţelor de zolare ş a caltăţ materalulu zolator utlzat etc. (vez nformaţa adţonală de ma jos de la "Coordonarea zolaţe ). Tpul zolaţe; Atât pentru echpament cât ş pentru componente cum este un releu, sunt câteva tpur (sau nvele) de zolaţe ce pot f cerute între dferte crcute. Tpul corespunzător va depnde de funcţa specfcă ce trebue îndeplntă, de nvelele tensun mplcate ş de consecnţele de sguranţă asocate. Dversele tpur de zolaţe sunt lstate ma jos, ar cele corespunzătoare fecăre ser de relee în parte sunt specfcate în datele releulu; Ma exact, în nterorul tabelulu de sub secţunea nttulată Date tehnce, subttlul; Izolaţe. Izolaţe funcţonală; Izolaţa dntre părţle conductve, care este necesară numa pentru funcţonarea adecvată a releulu. Izolaţe de bază; Izolaţa aplcată părţlor actve pentru asgurarea protecţe de bază mpotrva şocurlor electrce. Izolaţe suplmentară; Izolaţe ndependentă aplcată în plus faţă de zolaţa de bază, în scopul de a asgura protecţe împotrva şocurlor electrce în cazul în care zolaţa de bază eşuează. Izolaţe dublă; Izolaţa care cuprnde atât zolaţa de bază cât ş zolaţa suplmentară. Izolaţe întărtă; Un sngur sstem de zolaţe aplcat părţlor actve, care asgură un grad de protecţe împotrva şocurlor electrce echvalent zolaţe duble. (De regulă, decza ca tpul zolaţe corespunzătoare va f deja făcută de standardul echpamentulu). Rgdtatea delectrcă ş testele la mpuls de înaltă tensune; Acestea sunt fecare, nspecţ fnale sau teste Tp, care dovedesc nvelul zolaţe în condţle tensun mnme de solctare ce poate f suportată, între dversele crcute electrce specfcate. Ca sngură metodă de specfcare ş verfcare pentru zolaţa adecvată, aceasta tnde să fe ma mult o aproxmare storcă. Totuş, exstă încă câteva cernţe ale rgdtăţ delectrce de găst în nterorul celor două aproxmăr a Coordonăr zolaţe respectv a Nvelulu de zolaţe. Coordonarea zolaţe: În conformtate cu EN 680- ş IEC :003, caracterstcle Izolaţe oferte de un releu pot f descrse de doar do parametr caracterstc Impulsul Nomnal de Tensune ş Gradul de Poluare. Pentru a asgura corecta Coordonare a Izolaţe între releu ş aplcaţe, proectantul echpamentulu (utlzatorul releulu) trebue să stablască Impulsul Nomnal de Tensune corespunzător cu aplcaţa sa ş Gradul de Poluare pentru mcromedul înconjurător în care releul este stuat. El trebue să potrvească (sau coordoneze) aceste două fgur cu valorle corespunzătoare menţonate în datele specfce releulu aflate sub secţunea nttulată Date tehnce, subttlul; Izolaţe. Impulsul Nomnal de Tensune; Pentru a stabl Impulsul Nomnal de Tensune adecvat apelaţ la Standardul corespunzător Echpamentulu care poate specfca în mod expres valorle pentru echpamentul proectat. Alternatv, folosnd tabelul Impulsulu Nomnal de Tensune (Tabelul 6) cu nformaţa despre Tensunea Nomnală a Sstemulu de Almentare ş ştnd Categora Supratensun, determnaţ Impulsul Nomnal de Tensune adecvat. Categora Supratensun; aceasta este descrsă în IEC , dar este de asemenea sumarzată în notele de subsol ale tabelulu Impulsulu Nomnal de Tensune. Alternatv, poate f specfcat în standardul echpamentulu. Gradul de poluare; acesta se determnă prn luarea în consderare a medulu înconjurător medat al releulu (apelaţ la Gradul de Poluare dn tabelul 7). Apo verdcaţ ca specfcaţa releulu să ofere corespunzător (sau ma bne) Impulsul Nomnal de Tensune ş Tensunea Nomnală de Izolare, pentru acel Grad de Poluare. Tensunea nomnală a sstemulu de almentare: Aceasta descre efectv sursa sstemulu de almentare, astfel 30/400V C.A. ndcă faptul că acesta ar f (sau este probabl a f) o substaţe de transformare trfazată cu conexune la Neutru. A şt sursa sstemulu de almentare este mportant deoarece (în legătură cu categora Supratensun) se determnă nvelele tpce mpulsulu de tensune probabl a f văzut în lnle de almentare ş aceasta trebue luată în consderare în proectarea releulu. Totuş, nu este neapărat necesar a urmăr ca releul să fe proectat de producător pentru utlzarea la cea ma înaltă tensune a sstemulu de almentare. Este preczată Tensunea Nomnală de Izolare care confrmă acest aspect. Tensunea Nomnală de Izolare: Aceasta este o valoare potetcă a tensun ce ndcă zolaţa releelor ca fnd potrvtă pentru tensunle de manpulare până la acest nvel. Observaţ că această Tensune Nomnală de Izolare potetcă este selectată dntr-o lstă de valor preferate. Pentru releele Fnder, 50V ş 400V sunt două astfel de valor preferate ş desgur ele vor acoper respectvele tensun de 30V F-N ş 400V F-F întâlnte de obce în practcă. Tabelul 6 Impulsul nomnal de tensune Tensunea nomnală a sstemulu de almentare () V Ssteme trfazate Ssteme monofazate 0 la 40 5 la /400 50/ /480 30/ () În conformtate cu IEC Tensunea nomnală de zolare V Impulsul nomnal de tensune kv Categora supratensun I IV Remarcă: Descrerle de ma jos ale categorlor supratensun sunt pentru nformare. Actualmente categora supratensun de care se ţne seama se a de la standardul produsulu defnnd aplcaţa releulu. Supratensunea de categora I Aplcată echpamentulu destnat pentru conexunea în nstalaţ fxe dn clădr, dar unde au fost luate măsur (fe în nstalaţa fxă fe în echpament) de a lmta supratensunle tranztor la nvelul ndcat. Supratensunea de categora Aplcată echpamentulu destnat pentru conexunea în nstalaţle fxe dn clădr. Supratensunea de categora Aplcată echpamentulu în nstalaţ fxe ş pentru cazurle unde se aşteaptă un nvel înalt al dsponbltăţ. Supratensunea de categora IV Aplcată echpamentulu destnat pentru utlzarea la sau aproape de orgnea nstalaţe, de la dstrbutorul prncpal faţă de reţeaua de almentare. Tabelul 7 Gradul de poluare Gradul de Medul înconjurător medat al releulu poluare Fără poluare sau numa uscat, exstă poluare neconductvă. Poluarea nu are nfluenţă. Se aşteaptă găsrea doar a poluăr neconductve, exceptând ocazonal o conductvtate temporară cauzată de condensare. 3 Este de aşteptat exstenţa poluăr conductve sau uscate or poluare neconductvă care devne conductvă datortă condensăr. Dependent de standardul produsulu, gradul de poluare sau 3 este prescrs de regulă pentru echpament. De exemplu, EN 5078 (electronce pentru utlzarea în nstalaţle de putere) prescre, în condţ normale, nvelul de contamnare. Rgdtatea delectrcă: Aceasta poate f descrsă în termen une Tensun alternatve de testare sau în termen unu Impuls (./50μs) de tensune de testare. (Corespondenţa dntre Tensunea alternatvă ş Impulsul de tensune de testare este lstată în IEC Anexa A, Tabelul A.). Toate releele Fnder prmesc o nspecţe fnală de 00% în C.A. (50Hz) a testăr rgdtăţ delectrce; aplcată între toate contactele ş bobnă, între contactele adacente ş peste contactele deschse. Curentul de scurgere trebue să fe ma mc de 3mA. Pentru testarea Tp, ambele teste ale rgdtăţ delectrce, cu Tensune alternatvă ş Impuls de tensune, sunt aplcate. I

10 Informaţ tehnce generale Grupul Izolaţe: Aceasta a fost vechea clasfcare a zolaţe pe grupur (cum ar f C 50) care corespundea standardulu VDE 00. Ele au fost în mare măsură înlocute cu ma recentele modur de specfcare a propretăţlor zolaţe, conform Coordonăr Izolaţe. SELV, PELV ş Separarea sgură: Coordonarea Izolaţe aşa cum s-a descrs ma devreme asgură zolarea tensunlor rscante de la alte crcute la un nvel tehnc sgur, dar nu poate f adecvată pentru sne dacă desgn-ul echpamentulu permte crcutulu de joasă tensune să fe accesbl ş de aceea în stare să fe atns drect sau unde natura ş locaţa electrcă prezntă percole suplmentare. De aceea, pentru aceste aplcaţ cu percole suplmentare (cum sunt lumnatul baznelor de înot sau a bălor) poate f nevoe de un sstem specal de almentare în joasă tensune (SELV sau PELV), acesta este nerent neperculos ş foarte sgur, lucrând la tensune joasă cu nvele mult ma mar de zolare fzcă ş ntegrtate între el ş alte crcute perculoase. Sstemul SELV (Separated Extra Low Voltage tensune joasă de separare) este realzat prn proectarea zolaţe duble sau întărte ş asgurând separarea sgură de crcutele rscante în conformtate cu normele pentru crcutele SELV. Tensunea SELV (care este zolată de Pământ) trebue dervată dntr-un transformator de sguranţă cu zolaţe dublă sau întărtă între bobne, la fel ca alte cernţe de securtate pretnse de standardul corespunzător. Notă: Valoarea pentru tensunea sgură poate dfer uşor dependent de aplcaţa partculară sau norma produsulu fnal. Exstă cernţe specfce pentru întreţnerea crcutelor SELV ş conectarea separată de alte crcute rscante, apo este acest aspect prvnd separarea bobne de contacte care este întâlnt la câteva relee Fnder ca standard ş ca versune specală a sere 6 de relee unde un separator suplmentar apare ca opţune specală. Sstemul PELV (Protected Extra Low Voltage tensune joasă de protejare) la fel ca sstemul SELV, necestă un desgn care să garanteze un rsc scăzut la contactul cu o tensune înaltă, dar în contrast, el are o conexune de protecţe la pământ (pământare). Ca la SELV, transformatorul poate avea înfăşurărle separate de o zolaţe dublă sau întărtă or un scut conductor cu o conexune de protecţe la pământ. Consderând o stuaţe comună, unde tensunea reţele de 30V ş un crcut de joasă tensune apar amândouă în nterorul aceluaş releu; toate cernţele următoare trebue îndeplnte de releu ş aplcate de asemenea conexunlor la acesta. Tensunea joasă ş aceea de 30V trebue separate de o zolaţe dublă sau întărtă. Aceasta înseamnă că între cele două crcute electrce trebue garantată o rgdtate delectrcă de 6kV (./50μs), o dstanţă în aer de 5.5 mm ş dependent de gradul de poluare ş materalul utlzat, o dstanţă de urmărre adecvată. Crcutele electrce dn nterorul releulu trebue protejate împotrva orcăre posbltăţ de şuntare, cauzate de exemplu de perderea une părţ de metal. Acest lucru se realzează prn separarea fzcă a crcutelor în ncnte zolate în nterorul releulu. Frele cu tensun dferte conectate la releu trebue de asemenea separate fzc unele de altele. Acest lucru se realzează în mod normal prn utlzarea separată a canalelor de cablu. Pentru releele montate pe crcute mprmate dstanţa adecvată dntre traseele conectate la tensunea joasă ş traseele conectate la alte tensun trebue realzată. Alternatv, pot f nterpuse barere de punere la pământ între părţle rscante ş cele sgure ale crcutulu. Deş acesta pare destul de complex, cu capabltatea/opţunle SELV oferte de unele relee Fnder, utlzatorul trebue doar să se adreseze ultmelor două puncte. Iar, când utlzează un soclu unde conexunle la bobnă ş contact sunt pe părţle opuse, separarea conexun în canale de cablu dferte este foarte uşor facltată. Date tehnce generale Cclu: Operarea ş subsecvenţa de elberare a unu releu. În tmpul unu cclu, bobna se actvează ş dezactvează, ar un contact (ND) va evolua de la conectarea unu crcut până la deconectarea acestua, înapo la punctul la care este exact în stuaţa de reconectare a crcutulu. Peroadă: Durata unu cclu. Factorul de utlzare (DF): În tmpul funcţonăr cclce, factorul de utlzare este raportul dntre tmpul în care releul este actvat ş tmpul unu cclu (de exemplu Peroada). Pentru funcţonare contnuă DF =. Funcţonare contnuă: Aceasta reprezntă stuaţa în care bobna este almentată permanent sau este actvă pentru un tmp sufcent în care releul să ajungă la echlbru termc. Durata de vaţă mecancă: Aceasta rezultă dntr-un test realzat prn almentarea bobnelor câtorva relee de la 5 la 0 cclur pe secundă fără a aplca sarcnă pe contacte. Ea stableşte ultma durabltate a releulu acolo unde uzura electrcă a contactelor nu este o problemă. De aceea Durata de Vaţă Electrcă maxmă este apropată de Durata de Vaţă Mecancă atunc când sarcna electrcă pe contacte este foarte mcă. Tmpul de anclanşare: Tmpul necesar (meda valorlor măsurate almentând bobna releulu cu tensune contnuă nomnală) contactulu ND pentru închdere, dn punctul în care bobna este almentată. Acesta nu nclude tmpul de vbraţe a contactulu. (vez dagrama următoare). Tmpul de declanşare - Pentru relee cu contacte C: Durata tpcă (meda valorlor măsurate la întreruperea almentăr bobne releulu cu tensune contnuă nomnală) de închdere a unu contact NÎ, de la punctul dn care bobna nu se ma almentează. Acesta nu nclude tmpul de vbraţe. - Pentru relee cu contacte ND: Durata tpcă (meda valorlor măsurate la întreruperea almentăr bobne releulu cu tensune contnuă nomnală) de deschdere a unu contact ND, de la punctul dn care bobna nu se ma almentează. Acesta nu nclude tmpul de vbraţe. Notă: Tmpul de declanşare va creşte dacă o dodă de supresare este montată în paralel cu bobna (ndferent de formă: un modul de protecţe, opţune ntegrată în releu sau montare drectă pe crcutul mprmat). Tmpul de vbraţe: Durata de tmp tpcă (meda valorlor măsurate) în care închderea contactelor vbrează, înantea atnger une stăr stable de închdere. În general valorle dferă raportat la contactele ND ş NÎ. NÎ ND Bobnă Contact Anclanşare T A Tmpul de anclanşare T B Tmpul de vbraţe pentru un contact ND T C Tmpul de declanşare (relee cu contacte ND) T D Tmpul de declanşare (relee cu contacte C) T E Tmpul de vbraţe pentru un contact NÎ Declanşare Temperatura ambantă: Temperatura dn ara medată unde releul se află pozţonat. Ea nu va corespunde neapărat cu orcare temperatură ambantă dn nterorul sau exterorul ncnte unde se află localzat releul. Pentru măsurarea cu acurateţe a temperatur ambante cu prvre la releu, înlăturaţ releul dn locaţa sa în tmpul menţner celu ma rău caz de energzare a tuturor celorlalte relee ş componente dn nterorul ncnte sau panoulu. Măsurând temperatura în pozţa lăsată lberă de releu se obţne valoarea reală a temperatur ambante în care releul lucrează. Ara temperatur ambante: Ara temperatur peste care, funcţonarea releulu este garantată (în condţ prescrse). Gama temperatur de stocare: Aceasta poate f luată ca ara temperatur ambante cu lmtele superoară ş nferoară extnse cu 0 C. -03,

11 Informaţ tehnce generale -03, Gradul de protecţe: conform standardulu EN Categorle RT descru gradul de etanşare a carcase releulu: Gradul de protecţe RT 0 Releu neprotejat RT I Releu protejat împortva prafulu RT Releu protejat la fluxul automat de costorre RT Releu protejat la fluxul de spălare cu solvenţ Protecţa Releul nu este prevăzut cu o carcasă de protecţe. Releu prevăzut cu o carcasă care protejează de praf mecansmul propru. Releu capabl a f costort automat fără a permte mgrarea costorulu peste nvelul dort. Releu capabl a f costort automat ş ulteror trecând la procesul de spălare a rezduurlor fără a permte nfltrarea costorulu sau a solvenţlor de spălare. Categor cu aplcaţ specale RT IV Releu etanş Releu prevăzut cu o carcasă care nu are ventlare de la atmosfera exteroară. RT V Releu ermetc Releu etanş având un nvel sport de etanşetate. Categora protecţe: în conformtate cu EN Prma cfră este legată de protecţa împotrva pătrunder obectelor străne solde în nterorul releulu precum ş împotrva accesulu la părţle perculoase. A doua cfră reprezntă protecţa împotrva nfltrăr ape. Categora IP se referă la relee atunc când se utlzează în mod normal în soclur sau plăc mprmate. Pentru soclur, IP0 are semnfcaţa unu soclu sgur la atngere (VDE006). Exemple IP: IP 00 = Neprotejat. IP 0 = Protejat împotrva obectelor străne solde de.5 mm Ø ş ma mar. Neprotejat împotrva ape. IP 40 = Protejat împotrva obectelor străne solde de mm Ø ş ma mar. Neprotejat împotrva ape. IP 50 = Protejat împotrva pudre (ntrarea prafulu nu este total preventă, dar praful nu pătrunde într-o canttate aşa de mare încât să ntervnă în funcţonarea satsfăcătoare a releulu). Neprotejat împotrva ape. IP 5 = La fel ca IP50, dar cu protecţe împotrva căder vertcale a stroplor de apă. IP 54 = La fel ca IP50, dar cu protecţe împotrva pulverzăr dn toate drecţle este permsă nfltrarea lmtată. IP 67 = Total protejat împotrva pudre ş mpotrva efectelor de scufundare temporară în apă. Rezstenţa la vbraţ: Nvelul maxm al vbraţe snusodale, peste domenul de frecvenţă specfcat, care poate f aplcat releulu pe axa fără deschderea (pentru ma mult de 0μs) a contactulu ND (dacă bobna este almentată) sau a contactulu NÎ (dacă bobna nu este almentată). (Axa este axa prn planul feţe releulu conţnând termnalele acestua). Rezstenţa la vbraţ este în mod uzual ma mare în starea de almentare decât în starea de nealmentre. Datele pentru alte axe ş domen de frecvenţă se oferă la cerere. Nvelul vbraţe este dat în termen acceleraţe maxme a vbraţe snusodale, g (unde g = 9.8 m/s ). Dar atenţe: procedura de testare normală în conformtate cu IEC prescre lmtarea deplasăr maxme vârf la vârf în gama frecvenţelor joase. Rezstenţa la şocur: Şocul mecanc maxm (jumătate de undă snusodală ms) perms în axa fără deschderea contactulu > 0μs). Date pentru alte axe se oferă la cerere. Orentarea la nstalare: Caracterstcle componentelor sunt neafectate (dacă în mod expres nu se preczează altfel) de propra orentere (cu condţa reţner corespunzătoare, de exemplu o clemă de reţnere în cazul releelor montate în soclu). Puterea cedată (perdută) medulu ambant: Valoarea puter perdute dn releu cu bobna almentată (fără curent de contact sau având curent nomnal prn toate contactele ND). Aceasta poate f utlzată la desgnul termc ş organzarea panoulu de control. Dstanţa recomandată între releele montate pe crcutul mprmat: Aceasta este dstanţa mnmă de montare sugerată atunc când câteva relee sunt montate pe aceeaş placă mprmată. Trebue acordată o grjă ş o consderaţe adecvate pentru a f sgur că alte componente montate pe placa mprmată nu încălzesc releul ş astfel creşte temperatura mcromedulu înconjurător peste temperatura ambantă maxm admsă. Cuplul de înşurubare: Valoarea maxmă a cuplulu care poate f utlzată pentru strângerea termnalelor cu şurubur, în conformtate cu EN 60999, acesta este 0.4Nm pentru şuruburle M.5, 0.5 Nm pentru şuruburle M3, 0.8Nm pentru şuruburle M3.5,. Nm pentru şuruburle M4. Testul cuplulu este ndcat în catalog. În mod normal o creştere cu 0% a aceste valor este acceptablă. Atât şurubelnţele cu cap plat cât ş cele cu cap cruce pot f foloste. Dmensunea mnmă a frelor: Pentru toate tpurle de termnale este permsă o secţune transversală a frelor de 0. mm. Dmensunea maxmă a frelor: Secţunea transversală maxmă a cablurlor (cu fre solde sau lţate, fără manşoane) care poate f conectată la fecare termnal. Pentru utlzarea cu manşoane, secţunea transversală se reduce (de exemplu: de la 4 la.5 mm, de la.5 mm la.5 mm, de la.5 mm la mm ). Conexunea ma multor fre la acelaş termnal: Standardul EN permte conexunea a sau ma multor fre în acelaş termnal. Toate produsele Fnder sunt proectate în aşa fel încât fecare termnal poate accepta sau ma multe fre, excepţe fac termnalele cu prndere rapdă (fără şurub). Termnal tp menghnă de conexune cu şurub: frele sunt conectate în nterorul une cleme cu formă de cute. Reţne efectv frele solde, lţate ş înşretate, dar nu este potrvt pentru frele cu termnaţe bfurcată (ramfcată). Termnal tp placă de conexune cu şurub: frele sunt conectate sub presunea une cleme în formă de placă. Este destnat efectv frelor cu termnaţe bfurcată ş frelor solde, dar ma puţn frelor lţate. Termnal de conexune cu prndere rapdă (fără şurub): frele sunt conectate sub presunea une cleme elastce (de arc). Clema trebue ţnută deschsă temporar de ntroducerea une unelte (şurubelnţe) în tmp ce se ntroduce frul de conexune. Relee electronce (SSR Sold State Relay) Releu electronc - SSR: Un releu utlzând tehnologa semconductorlor. Ma exact, sarcna este comutată de un semconductor ar în consecnţă aceste relee nu sunt un subect pentru arderea contactelor ş nu exstă mgrarea materalulu de contact. SSR-urle sunt capable să comute cu o vteză foarte mare ş potetc au o durată de vaţă nelmtată. Totuş, SSR-urle pentru comutaţa în C.C. sunt sensble la polartate ş trebue luată în consderare tensunea maxmă de blocare permsă. Optocuplor: Pentru toate releele electronce (SSR) dn catalog, zolaţa electrcă dntre crcutele de Intrare ş Ieşre este asgurată prn utlzarea unu optocuplor. Domenul tensun de comutaţe: Este domenul nomnal de la mnm la maxm pentru tensunea sarcn. (Valoarea maxmă poate f extnsă pentru a acoper toleranţa superoară normală aşteptată pentru tensunea de almentare a sarcn.) Curentul mnm comutabl: Valoarea mnmă necesară a curentulu de sarcnă pentru a asgura comutaţa corectă la conectare-on ş deconectare-off. Curentul de comandă: Valoarea nomnală a curentulu de ntrare, la 3 C ş cu tensunea nomnală aplcată. Tensunea maxmă de blocare: Nvelul maxm al tensun de eşre (de sarcnă) la care SSR-ul poate rezsta. Relee cu contacte ghdate forţat (legate mecanc), sau relee de securtate Un releu cu contacte ghdate forţat este un tp specal de releu care trebue să satsfacă cernţele unu standard de sguranţă EN foarte specfc. Astfel de relee sunt utlzate în nterorul sstemelor de securtate pentru a garanta funcţonarea lor sgură ş fablă, contrbund la securtatea medulu de lucru înconjurător. Un releu de acest tp trebue să abă cel puţn un contact ND ş un contact NÎ ghdate forţat. Contactele trebue să fe legate mecanc astfel încât dacă unul dn contacte eşuează să se deschdă, celălalt este împedecat să închdă (ş nvers).

12 Informaţ tehnce generale Această cernţă este fundamentală în ordnea dentfcăr sgure a nefuncţonăr crcutulu. De exemplu, o eşuare a deschder unu contact ND (datortă sudăr contactulu) este dentfcată de eşuarea la închdere a contactulu NÎ, semnalzând astfel o funcţonare anormală. În aceste condţ, standardul cere să fe garantată menţnerea une deschder a contactulu de 0.5 mm. EN 5005 este standardul care stableşte cernţele pentru releele cu contacte ghdate forţat ş descre două tpur: - Tpul A: unde toate contactele sunt ghdate forţat - Tpul B: unde doar unele contacte sunt ghdate forţat În conformtate cu EN 5005, într-un releu cu contacte comutatoare numa pozţa ND a unu contact ş pozţa NÎ a celulalt contact pot f consderate contacte ghdate forţat. De aceea, întrucât sunt ş alte contacte decât contactele legate mecanc, releele sere 50 sunt categorste ca Tp B. Orcum, releele sere 7S oferă doar contacte ND ş NÎ, de aceea sunt categorste ca Tp A. Relee de Supraveghere ş Măsurare Supravegherea tensun de almentare: Tensunea de almentare fnd supravegheată asgură de asemenea puterea de funcţonare a releulu, astfel că o almentare auxlară nu este necesară. (Acest lucru nu se aplcă în cazul releulu de supraveghere Unversală a tensun 7.4). Supraveghere asmetre între fazele sstemulu trfazat: Într-un sstem trfazat asmetra este prezentă dacă cel puţn unul dn ce tre vector a tensunlor de lne L-L nu ma este la 0 în raport cu celalţ vector a tensunlor de lne L-L. Lmtele de detecţe: Pentru releele de supraveghere, acestea reprezntă, ndferent de nvelul(ele) fx(e) sau reglabl(e) al(e) tensun, curentulu sau asmetre dntre faze, defnrea lmtelor acceptable de funcţonare. Valorle dn afara lmtelor acceptable vor cauza deschderea contactulu ND aflat la eşrea releulu (după orcare întârzere ntenţonată). Întârzerea la conectare: pentru releele de supraveghere a supra/ sub-tensun, acesta este un tmp de întârzere selectabl pentru a f sgur că eşrea releulu nu reanclanşează prea repede (urmărnd un parcurs ş condţ de restablre sănătoase). Protejează echpamentele acolo unde o succesune rapdă a repornrlor ar putea cauza supraîncălzr ş dstruger. Aceeaş întârzere se aplcă medat ce are loc almentarea releulu de supraveghere. Start întârzat (T): Releu de supraveghere a curentulu 7.5; medat ce se detectează scurgerea curentulu (urmată de o peroadă în care această scurgere dspare) în afara lmtelor mpuse are loc o întârzere în reacţe de durată egală cu T. Acest lucru este utl pentru gnorarea şocurlor de curent care apar de obce la amorsarea lămplor cu vapor de sodu sau la pornrea motoarelor electrce, etc. Tmpul de deconectare: Se referă la tmpul luat de eşrea releulu pentru deconectare, ca urmare a detecţe condţlor cerute de acesta. Depnzând de partculartăţle releulu de supraveghere, se poate cere un tmp scurt (de ex. < 0.5sec. 7.3) sau poate f preferată o întârzere ma lungă ca în cazul lu 7.4 (selectabl între 0. ş sec). În ultmul caz, această întârzere este utlă pentru gnorarea momentană sau de scurtă durată a excurslor valor măsurate/supravegheate în afara lmtelor. Întârzerea la deconectare: Smlar în efect cu tmpul de deconectare, aceste întârzer la traseul greşt al semnalulu vor avea ca rezultat deconectarea eşr releulu. Termenul este utlzat în mod specal pentru releele de supraveghere care montorzează ş acţonează în conformtate cu câţva parametr. Dar efectul este acelaş, ar excursle momentane sau de scurtă durată ale valorlor măsurate/supravegheate în afara lmtelor sunt gnorate. Tmpul de întârzere: Cu releele de nvel pentru lchde conducrble motorul une pompe poate f pornt sau oprt în 0.5 sau secunde de la atngerea sau depărtarea de nvelul electrodulu. Dependent de model, această întârzere poate f crescută până la 7 secunde, care va avea un efect de trecere peste nvelul electrodulu. Acest lucru poate preven osclaţa între pornre-oprre a motorulu, care altfel se întâmplă datortă valurlor sau spume de la suprafaţa lchdulu. Tmpul de reacţe: Pentru releele de supraveghere, acesta este tmpul maxm luat de partea electroncă pentru a răspunde schmbărlor valor supravegheate. Memorarea defectulu: Pentru releele de supraveghere, selectând această funcţe se va nhba resetarea automată urmărnd clarfcarea condţlor de defect. Resetarea poate f făcută numa prntr-o ntervenţe manuală. Memorarea defectulu cu statut de reţnere la întreruperea almentăr: Ca ma înante dar starea de memorare a defectulu va f menţnută în tmpul întreruper almentăr. Bandă de hstereză la conectare: Pentru releele de supraveghere de tpul 7.4 ş 7.5, nvelul conectăr poate f decalat de la valoarea setată cu un procentaj (hstereză). Procentajul dort poate f reglat în tmpul programăr releulu. Supravegherea temperatur cu termstor: Supratemperatură supravegheată prntr-un termstor PTC (senzor rezstv cu coefcent de temperatură poztvă), cu verfcare ntegrată pentru defectele de întrerupere sau scurtcrcut ale senzorulu. Releu de nvel: Detectează nvelul lchdelor conductble prn măsurarea ş evaluarea rezstenţe dntre sau 3 electroz de nvel. Tensunea sondelor (electrozlor): Pentru releele de nvel, aceasta este tensunea nomnală dntre electroz. Notă: această tensune este alternatvă, pentru a evta efectele corozun electroltce. Curentul sondelor (electrozlor): Pentru releele de nvel, acesta este curentul nomnal al electrodulu (sonde). Sensbltatea maxmă: Pentru releele de nvel, sensbltatea maxmă este valoarea rezstenţe maxme dntre electroz ce va f recunoscută ca ndcând prezenţa lchdulu. Aceasta poate f fxă sau reglablă pe toată gama conform tpulu. Sensbltate, fxă sau reglablă: Valoarea rezstenţe dntre electroz B-B3 ş B-B3 este utlzată pentru a determna dacă exstă un lchd conductbl între sonde. Sensbltatea este fe un nvel fx (tpul 7.) sau o valoare reglablă (tpul 7.0). Ultmul este de ajutor pentru dezacordarea orcăre detecţ false a nvelulu de flud rezultată dn detecţa suprafeţe de spumă (sau vârfulu), ma curând decât lchdul însuş. Logcă de funcţonare poztvă: Logca poztvă înseamnă că starea contactulu este închsă, dacă nvelul sau parametrul care este supravegheat se află în nterorul domenulu ţntă. Contactul se deschde, după o întârzere specfcă, dacă parametrul sau nvelul se află în afara domenul sau pragulu ţntă. Relee de Tmp Scalele de tmp: lmtele mnme ş maxme ale unua sau ma multor domen de tmp în care este posblă setarea temporzăr dorte. Repetabltate: Dferenţa dntre lmtele superoare ş nferoare ale unu domenu de valor, luată prn ma multe măsurător ale unu releu de tmp specfc în condţ dentc stablte. Uzual repetabltatea este ndcată cu valoarea mede în procente a tuturor valorlor măsurate. Tmpul de revenre: Tmpul mnm necesar înantea reluăr funcţe de temporzare pentru a menţne precza temporzăr defnte. Durata mnmă a mpulsulu de comandă: Tmpul mnm de furnzare a mpulsulu de comandă (în termnalul B), necesar pentru asgurarea completă ş corectă a funcţe de temporzare. Precza setăr: Dferenţa dntre valoarea măsurată a tmpulu specfc ş valoarea de refernţă setată pe scală. Relee crepusculare Setarea pragulu sensbltăţ: Setarea nvelulu ntenstăţ lumonase, măsurat în lux (lx), la care eşrea releulu anclanşează (după trecerea tmpulu de întârzere la anclanşare-on). Acesta este reglabl pe tot domenul specfcat în caracterstcă. Releul va declanşa, dependent de tpul folost, or la aceeaş valoare or la o valoare ma mare a lumnoztăţ (după scurgerea tmpulu de întârzere la declanşare-off). -03,

13 Informaţ tehnce generale -03, Întârzerea: comutaţe ON/OFF. Pentru releele crepusculare aceasta este o întârzere ntenţonată în răspunsul eşr releulu, urmând une schmbăr a stăr în nterorul crcutulu electronc sensbl la ntenstatea lumnoasă (de obce ndcată de schmbarea stăr unu LED). Rostul aceste întârzer este acela de a elmna posbltatea ca eşrea releulu să răspundă atunc când nu este necesar la o schmbare momentană a nvelulu ntenstăţ lumnoase ambentale. Ceasur programable Tpur cu sau contacte la eşre: Tpul cu contacte la eşre (.) poate avea amândouă contactele programate ndependent unul de celălalt. Tpul programatorulu: Zlnc: Secvenţa de funcţonare programată se repetă zlnc. Săptămânal: Secvenţa de funcţonare programată se repetă săptămânal. Programe: Pentru ceasurle programable electronce dgtale, acesta este numărul maxm al tmplor de comutaţe care poate f stocat în memore. Un tmp de comutaţe poate f utlzat pentru ma mult decât o sngură z (de ex. Se poate aplca zlelor de: Lun, Marţ, Mercur, Jo ş Vner), dar va utlza numa o locaţe de memore. Pentru programatoarele mecance programable zlnc, acesta este numărul maxm al punctelor de comutaţe care poate f setat pe tmpul zle. Intervalul mnm de setare: Pentru ceasurle programable, acesta este ntervalul mnm de tmp care poate f setat. Rezerva: Tmpul, următor une întreruper în almentare, peste care ceasul programabl va reţne programul stocat ş nformaţa despre tmpul scurs. Relee pas cu pas ş automate de scară Durata Mnmă/Maxmă a mpulsulu de comandă: Pentru releele pas cu pas exstă o peroadă de tmp mnmă ş una maxmă de almentare a bobne. Prmul tmp este necesar pentru asgurarea unu pas complet de acţonare mecancă, pe când la al dolea tmp depăşrea lu are ca rezultat supraîncălzrea ş dstrugerea bobne. La automatele de scară electronce nu exstă o lmtă maxmă pentru durata mpulsulu de comandă. Numărul maxm al butoanelor de comandă lumnate: Pentru releele pas cu pas ş automatele de scară, acesta este numărul maxm al butoanelor de comandă lumnate (având un curent absorbt < 30V C.A.) ce poate f conectat fără a cauza probleme. Dacă consumul butoanelor de comandă cu revenre lumnate este ma mare de ma, atunc numărul maxm perms al acestor butoane de comandă este redus proporţonal. (de ex. 5 butoane cu revenre x ma sunt echvalente cu 0 butoane cu revenre x.5ma). Încngerea frelor în conformtate cu EN Standardul european EN : 00, Aparate de uz casnc ş alte aparate electrce smlare Securtate Partea : Cernţe generale ; paragraful prescre că părţle zolate de susţnere a conexunlor care transportă curent ce depăşeşte valoarea de 0.A (ş părţle zolate în raza une dstanţe de 3 mm de la ele), trebue să se supună următoarelor cernţe cu respectarea rezstenţe la foc:. GWFI (Glow Wre Flammablty Index Indcele de Inflamabltate a Frelor Încnse) de 850 C - Conform cu testul de nflamabltate a frelor încnse la 850 C (potrvt EN : 00).. GWIT (Glow Wre Ignton Temperature Temperatura de Aprndere a Frelor Încnse) de 775 C corespunzător EN :00 - Această cernţă poate f verfcată cu un GWT (Glow Wre Test Test al Frelor Încnse conform EN : 00) la o valoare de 750 C cu o stngere a flame în secunde. Următoarele produse Fnder îndeplnesc cernţele menţonate ma sus; - releele electromecance ale serlor: 34, 40, 4, 43, 44, 45, 46, 50, 55, 56, 60, 6, 65, 66 - tpurle de soclur mplantble PCB: 93., 95.3., 95.5., Notă mportantă: În tmp ce EN permte aplcarea unu test ndcator de flamă alternatv (dacă flacăra dn tmpul testulu nr. arde ma mult de secunde) acesta poate rezulta în unele lmtăr la pozţa de montare a releelor. Orcum produsele Fnder nu au astfel de lmtăr, întrucât materalele utlzate nu necestă o metodă de testare alternatvă pentru a f de caltate. Standarde EMC (de Compatbltate Electromagnetcă) Tpul testulu Standardul de refernţă Descărcare electrostatcă EN Câmpul Electromagnetc de Rado-Frecvenţă ( MHz) EN Impulsur rapde (5-50 ns, 5 khz) EN Supratensun (./50 µs) EN Perturbaţ de sncronzare în Rado- Frecvenţă ( MHz) EN Câmpul magnetc de frecvenţă ndustrală (50 Hz) EN Ems electromagnetce prn radaţe ş EN 550 / 5504 / conducţe 550 În nstalaţle dn tablou cele ma frecvente ş în partcular cele ma perculoase tpur de perturbaţ electrce sunt următoarele:. Impulsur rapde (tranztor). Acestea sunt pachete de mpulsur de 5/50ns, având un nvel înalt al tensun de vârf dar energe joasă deoarece mpulsurle ndvduale sunt foarte scurte 5ns creşterea (5 x 0-9 secunde) ş 50ns căderea. Ele smulează perturbaţle care se pot răspând de-a lungul cablurlor ca o consecnţă a comutaţlor tranztor ale releelor, contactoarelor sau motoarelor. De obce ele nu sunt dstructve, dar pot afecta funcţonarea corectă a dspoztvelor electronce. mpuls unc pachete de mpulsur. Supratensune tranztore. Acestea sunt mpulsur unce de./50µs, cu o energe mult ma mare decât mpulsurle rapde pentru că durata este consderabl ma mare.µs creşterea (. x 0-6 secunde) ş 50µs căderea. Dn acest motv ele sunt foarte des dstructve. În mod normal testul Supratensun smulează perturbaţle cauzate de propagarea descărcărlor electrce atmosferce de-a lungul lnlor electrce, dar adesea comutaţa contactelor de putere (cum ar f deschderea sarcnlor puternc nductve) pot provoca perturbaţ care sunt foarte smlare ş egal dstructve. I

14 Informaţ tehnce generale Nvelele de testare V (valorle de vârf ale mpulsurlor unce) sunt prescrse în standardele de produs corespunzătoare: - EN 68- pentru releele de tmp electronce; - EN pentru relee ş comutatoare electronce; - EN (standard generc pentru muntatea în medul ndustral) pentru alte produse electronce destnate aplcaţlor ndustrale; - EN (standard generc pentru muntatea în medul casnc) pentru alte produse electronce destnate aplcaţlor domestce. Produsele electronce Fnder sunt în concordanţă cu Drectva Europeană EMC 004/08/EC ş într-adevăr au caltăţ muntare adesea ma mar decât nvelele prescrse în standardele menţonate ma sus. Cu toate acestea, nu este mposbl ca unele condţ ale medulu de lucru să poată mpune nvele ale perturbaţlor mult peste cele garantate, astfel că produsul poate f dstrus medat! De aceea este necesar a nu consdera produsele Fnder ca fnd ndestructble în toate crcumstanţele. Utlzatorul trebue să acorde atenţe perturbaţlor dn sstemele electrce ş să le reducă cât ma mult posbl. De exemplu, folosţ crcute de supresare a arculu la contactele comutatoarelor, releelor sau contactoarelor care altfel ar putea produce supratensun când deschd crcutele electrce (în partcular sarcnle puternc nductve sau de C.C.). De asemenea trebue acordată atenţe ş plasamentulu componentelor ş cablurlor astfel încât să se lmteze perturbaţle ş propagarea acestora. Norme EMC: Pretnd că proectantul echpamentulu este cel care trebue să se asgure că emsle dn panour sau echpament nu depăşesc lmtele stablte în EN (standard generc pentru emsa n medul casnc) sau EN (standard generc pentru emsa n medul ndstral) sau orce produs specfc armonzat EMC standard. Fabltate (MTTF & MTBF pentru echpament) MTTF Mean Tme To Falure (tmpul medu de defectare): Modul predomnant de defectare al releelor elementare este atrbubl uzur mecansmulu afectând contactele releulu. Acesta poate f exprmat în termen MCTF (Mean Cycles To Falure cclur med de defectare). Ştnd frecvenţa de funcţonare a releulu în nterorul echpamentulu, numărul de cclur poate f smplu transformat în tmp, dând valoarea efectvă a MTTF pentru releul dn acea aplcaţe. Vez descrerea ndcelu B 0 de ma jos pentru a afla cum se estmează MCTF pentru releele Fnder. MTBF Mean Tme Between Falures (tmpul medu dntre defecte): Releele sunt în general consderate a f artcole nereparable ş în consecnţă vor necesta înlocurea după defectare. Ca urmare, dacă un releu uzat dn nterorul echpamentulu a fost înlocut, valoarea propre a MTTF va f corespunzătoare în calcularea MTBF (Mean Tme Between Falures tmpul medu dntre defecte) pentru echpament. B 0 Fracţunea statstcă de 0% dn durata de vaţă: Durata de vaţă electrcă a contactulu pentru un releu Fnder, aşa cum se ndcă în dagrama propre asocată F, poate f luată ca fgura veţ statstce B 0 a releulu. Acesta fnd tmpul aşteptat la care 0% dn populaţe se va defecta. Exstă o legătură între ndcele B 0 ş valoarea MCTF, ar în general pentru un releu Fnder aceasta este aproxmatv MCTF =.4 x B 0. Pentru ma multe nformaţ vez dagrama F a durate de vaţă. Drectvele RoHS & WEEE Recentele drectve aprobate de Ununea Europeană au ca obectv reducerea substanţelor potenţal perculoase conţnute în echpamentele electrce ş electronce mnmzând rscurle asupra sănătăţ ş a medulu ambant ş garantând sguranţa reutlzăr, recclăr sau ultme depoztăr a echpamentulu. Drectva RoHS Dn ule 006, Drectva europeană 00/95/CE datată 7 anuare 003 (cunoscută ca drectva RoHS Restrcton of Hazardous Substances ) ş amendamentele sale 005/68/EC, 005/77/EC, 005/747/EC lmtează utlzarea substanţelor consderate potenţal dăunătoare sănătăţ umane dacă sunt conţnute în echpamentele electrce ş electronce. Materale restrcţonate: V Plumb Mercur Crom hexavalent PBB (Polbromură de fenlbenzen) PBDE (Polbromură de dfenl-eter) Cadmu (Cu anumte excepţ, ncluzând materalele de contact) Scopul aplcaţlor subect în drectvele RoHS & WEEE Categorle echpamentelor electrce ş electronce acoperte de drectve - Aparate de uz casnc mar - Aparate de uz casnc mc - Echpamente IT ş telecomuncaţ - Echpamente consumable - Echpamente de lumnat - Unelte electrce ş electronce (cu excepţa uneltelor ndustrale staţonare volumnoase) - Jucăr, echpamente de sport ş tmp lber - Dstrbutoare automate - (Numa WEEE) Dspoztve medcale (cu excepţa tuturor produselor mplantate ş nfectate) - (Numa WEEE) Instrumente de supraveghere ş control (de exemplu panourle de comandă) Conformarea produselor Fnder drectve RoHS Urmând une peroade de tranzţe dn decembre 004 până în une 006, toate produsele Fnder fabrcate după această peroadă sunt ntegral conforme drectve RoHS. CADMIU Urmare a decze Comse Europene 005/747/EC dn octombre 005, cadmul ş compuş să sunt permş în realzarea contactelor electrce. În consecnţă, releele cu materal de contact AgCdO sunt acceptate în toate aplcaţle. Orcum, dacă este necesar, majortatea releelor Fnder sunt dsponble în versun cu materal de contact fără cadmu (de exemplu AgN sau AgSnO ). Dar, este bne de notat că materalul AgCdO realzează un bun echlbru între durata de vaţă electrcă ş capactatea de comutaţe pentru solenoz ş sarcn nductve în general (în partcular sarcn de C.C.), motoare ş sarcn rezstve de mare putere. Materalele alternatve cum sunt AgN ş AgSnO, nu oferă întotdeauna aceleaş performanţe ale durate de vaţă electrce ca AgCdO, deş aceasta depnde atât de sarcnă cât s de aplcaţe (vez Tabelul 5 în secţunea Caracterstcle contactulu). Drectva WEEE Drectva europeană 00/96/CE datată 7 anuare 003 (cunoscută ca drectva WEEE - Waste Electrcal and Electronc Equpment ) conţne măsurle ş strategle pentru sguranţa ş dspunerea sănătoasă în medul ambant a deşeurlor provente de la echpamentele electrce. (Această drectvă nu este drect aplcablă produselor Fnder c se aplcă echpamentulu, ma degrabă decât componentelor). Categorle SIL ş PL Categorle SIL ş PL se referă la fabltatea statstcă a Sguranţe Corespunzătoare Sstemelor Electrce de Control - Safety Related Electrcal Control Systems (SRECS) ş nu drect componentelor, cum sunt releele, utlzate în astfel de ssteme. De aceea nu este posbl, sau potrvt, a stabl o clasă PL sau SIL pentru un releu. Categorle SIL ş PL se referă numa la sstemele SRECS ş pot f calculate numa de proectantul sstemulu. Totuş, următoarea secţune poate f utlă acelor ngner care încorporează relee Fnder în ssteme SRECS. -03,

15 Informaţ tehnce generale Clasele SIL conform EN 6508 EN 6508: descre cernţele pentru securtatea sstemelor SRECS programable. Este un sector ndependent cu o vastă etalonare descrnd cam 350 de aspecte ce trebue luate în consderare la defnrea sguranţe ş performanţe unu astfel de sstem. Clasfcărle SIL (Safety Integrty Level Nvel de Sguranţă a Integrtăţ), ca una dn cele 4 clase (de la SIL 0 la SIL 3 ), se referă la percolele ş rscurle ce vor decurge dn funcţonarea cu întreruper a une aplcaţ partculare. Aceasta generează în schmb nevoa pentru orce sstem SRECS asocat să funcţoneze cu un nvel de fabltate adecvat. Aplcaţle unde consecnţele une defecţun a sstemulu de control sunt estmate ca joase (SIL 0), pot tolera o probabltate statstcă relatv mare a defectelor ce apar în sstemul de comandă. Pe de altă parte, aplcaţle unde consecnţele perculoase ale une defecţun a sstemulu de control sunt evaluate ca foarte mar (SIL 3) nu pot tolera nmc altceva decât un sstem de control cu cea ma mare fabltate (statstc asgurată). Fabltatea întregulu sstem de control este specfcată în termen Probabltăţ statstce a une defecţun perculoase a sstemulu pe oră. Notă: EN 6508 nu este un standard prescrs în Drectva Europeană a Utlajelor deoarece este destnat în prmul rând sstemelor complexe cum sunt uznele chmce ş centralele electrce, sau pentru utlzarea ca un standard generc pentru alte aplcaţ. Clasele PL conform EN EN este specal destnat pentru maşn ş nstalaţ de prelucrare. Smlar cu EN 6508, acest standard, clasfcă percolul ş rscurle în una dn cele cnc clase PL (Performance Level Nvel de Performanţă). Descrs pentru fecare clasă, este fabltatea cerută întregulu sstem de comandă defntă în termen probabltăţ statstce a une defecţun perculoase a sstemulu pe oră. Fabltatea componentelor Proectantul sstemelor de control sgure trebue să ţnă seama de fabltatea componentelor. Prn urmare, cea ma prevzblă defecţune pentru un releu este uzura contactulu la o încărcare moderată sau mare a acestua. Dar, aşa cum se sublnază în standardul fabltăţ releelor EN 680-:005, releele nu sunt reparable, ar acest lucru trebue luat în consderare atunc când se estmează probabltatea statstcă a une defecţun perculoase a sstemulu pe oră. Vez secţunea Fabltate. Rezumat Categorsrea SIL ş PL se aplcă sstemelor ş nu componentelor. Clasele PL se aplcă maşnlor ş nstalaţlor de prelucrare, în tmp ce clasele SIL se aplcă ma mult sstemelor complexe. EN 3849, cu clasfcărle PL, a ntrat în vgoare dn 009, ca urmare producător de componente trebue să furnzeze date despre fabltate. Pentru relee, numărul cclurlor de comutaţe înantea defectăr este predomnant determnat de durata de vaţă a contactelor, ca urmare este dependent de încărcarea (sarcna) contactulu. Dagramele-F dn catalogul Fndrer pot f prvte ca ndcând valoarea B0 a une dstrbuţ de tp Webull a durate de vaţă electrce (pentru o sarcnă de tp C.A. la 30V); dn care termenul MCTF poate f dervat ş utlzat în cele dn urmă la calcularea probabltăţ statstce a une defecţun perculoase a sstemulu pe oră pentru sguranţa sstemelor de control. Puncte comune între EN 6508 ş EN Valorle numerce pentru probabltatea statstcă a une defecţun perculoase a sstemulu pe oră sunt într-o oarecare măsură aceleaş pentru EN 6508 ş EN SIL corespunde cu PL B ş C, SIL corespunde cu PL D ar SIL 3 corespunde cu PL E. Amândouă standardele UE defnesc probabltatea statstcă de defectare a sstemelor SRECS ş nu defectarea une componente. Este responsabltatea proectantulu de sstem să se asgure că o defecţune a une componente nu compromte sguranţa cerută ntegrtăţ sstemulu. IEC EN 6508 Probabltatea statstcă a une EN (SIL Nvelul defecţun perculoase a (PL Nvelul de Sguranţă a sstemulu pe oră de Integrtăţ) Performanţă) Fără cernţe specale de 0-5 < 0-4 A sguranţă 3 x 0-6 < 0-5 B 0-6 < 3 x 0-6 C 0-7 < 0-6 D < 0-7 E -03, V

16 Informaţ tehnce generale Certfcăr ş Omologăr CE EU Asocacón de Normalzacón y Certfcacón, A.C. ANCE Mexco Chna qualty Certfcaton Centre Canadan Standards Assocaton CCC CSA Chna Canada UL Internatonal Demko D Denmark EurAsan Certfcaton European Norms Electrcal Certfcaton EAC ENEC Russa, Belarus and Kazakhstan Europe Electrotechncal Testng Insttute EZU Czech Republc SGS Fmko FI Fnland Germanscher Lloyd s GL Germany Gost GOST Russa Isttuto Italano del Marcho d Qualtà Laboratore Central des Industres Electrques IMQ LCIE Italy France Lloyd s Regster of Shppng Lloyd s Regster Unted Kngdom Nemko N Norway Regstro Italano Navale RINA Italy Intertek Testng Servce ETL Semko S Sweden TÜV Rhenland TUV Germany Underwrters Laboratores UL USA VI Underwrters Laboratores VDE Prüf- und Zertfzerungsnsttut Zechengenehmgung UL VDE USA Canada Germany -03,