OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017"

Transcript

1 OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse. 1. Despre axele corpului omenesc se poate afirma că: A. Axul lăţimii este orizontal și are un pol lateral şi altul medial B. Axul sagital participă la delimitarea planului metameriei corpului C. Axul lungimii are un pol superior (caudal) și un pol inferior (cranial) D. Axul longitudinal şi cel al grosimii delimitează un plan paralel cu fruntea 2. Distribuția inegală a ionilor, pe cele două fețe ale membranei unui neuron în repaus, se datorează: A. Deplasării ionilor cu consum de energie, rezultată din hidroliza ADP B. Permeabilității mai crescute a membranei pentru ionii de Na + decât pentru cei de K + C. Mecanismului de transport activ ce asigură influxul de K + și efluxul de Na + D. Permeabilității selective a membranei ce asigură o predominanță de anioni în exteriorul celulei 3. Potențialul de acțiune: A. Are o valoare ușor pozitivă în celulele musculare din antrul piloric B. Manifestă două proprietăți speciale: sumația temporală și sumația spațială C. Are o durată mai mare pentru neuron decât pentru fibra ventriculară D. Se propagă saltatoriu în fibrele nervilor splanhnici și pelvici 4. Fibre simpatice cu originea în ganglionul celiac: A. Conduc impulsuri care determină inhibarea secreției de suc pancreatic B. Intră în alcătuirea marelui și micului nerv splanhnic C. Se distribuie către o glandă care conține celule nervoase lipsite de prelungiri D. Sunt scurte, colinergice și au ca destinație organele din pelvis 5. Funcționarea generală a unei sinapse chimice presupune: A. Stocarea noradrenalinei în vezicule derivate din membrana presinaptică B. Eliberarea mediatorului în cuante în fanta sinaptică, sub acțiunea impulsului nervos C. Cuplarea temporară a acetilcolinei cu receptori nespecifici din fanta sinaptică D. Inactivarea mediatorului de către enzime din citoplasma componentei postsinaptice 6. Stimularea nervilor visceromotori cu origine în segmentele medulare T 10 -T 12 are ca efect: A. Stimularea secreției medulosuprarenalei B. Creșterea motilității la nivelul jejuno-ileonului C. Stimularea secreției glandelor sudoripare D. Vasodilatația arteriolelor din tegument 7. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic determină: A. Contracția musculaturii netede bronșice B. Creșterea secreției glandelor salivare, lacrimale și muco-nazale C. Contracția mușchilor erectori ai firelor de păr D. Acomodarea pentru vederea obiectelor situate între 6 m și 25 cm de ochi 1

2 8. Stimularea parasimpaticului cranian NU determină: A. Scăderea frecvenței potențialelor de acțiune miocardice B. Vasodilatație la nivelul glandelor lacrimale și salivare C. Stimularea secreției glandelor mucoase de la nivelul bronhiilor D. Dilatarea lumenului bronhiolelor prin relaxarea musculaturii netede 9. Despre aria vizuală primară se poate afirma că: A. Este conectată direct cu corpul geniculat lateral B. La nivelul ei se realizează senzația și recepția vizuală C. Este localizată la nivelul lobului occipital (câmpurile 41,42) D. Distrugerea ei face imposibilă înțelegerea semnificației cuvintelor citite 10. La nivelul căii optice se desprind colaterale care ajung direct sau indirect la: A. Celulele secretoare de melanină din glanda pineală B. Coliculii inferiori, centri ai reflexului de orientare vizuală C. Centrii hipotalamici implicaţi în reglarea ritmului nictemeral D. Centrii metatalamici care reglează diametrul pupilar 11. În cazul trecerii de la lumină la întuneric și rămânerii în întuneric : A. Are loc conversia vitaminei A în opsine B. Crește lent cantitatea de rodopsină C. Scade progresiv sensibilitatea bastonașelor D. Se modifică reflex diametrul pupilar (mioză) 12. Celulele nucleilor cohleari pontini realizează sinapse directe cu: A. Dendritele protoneuronilor care se distribuie celulelor auditive B. Neuroni din coliculii inferiori ai căror axoni formează lemniscul lateral C. Axonii neuronilor din ganglionul spiral localizat în columelă D. Aria auditivă primară din profunzimea scizurii Sylvius 13. Bulbul olfactiv conține: A. Celule epiteliale senzoriale ale căror prelungiri alcătuiesc tractul olfactiv B. Neuroni multipolari ai căror axoni formează perechea I de nervi cranieni C. Celule granulare care stimulează celulele cu rol de deutoneuroni D. Glomeruli ce reprezintă punctul terminal pentru axonii unor celule bipolare 14. Selectați afirmația corectă cu privire la caracteristicile unor analizatori: A. Membrana bazilară rezonează cu sunete de frecvență înaltă în apropierea vârfului cohleei B. Celula senzorială vestibulară din macula utriculară prezintă numeroși kinocili și stereocili C. Lumina traversează straturile neuronilor multi- și bipolari retinieni în drumul ei spre fotoreceptori D. În depresiunea centrală a maculei lutea se realizează o amplă convergență a impulsurilor 15. Sensibilitatea epicritică de la nivelul trunchiului și membrelor: A. Are ca receptori specifici corpusculii Ruffini care detectează vibrații cu frecvență mică B. Este condusă prin două perechi de fascicule cu lungimi diferite C. Utilizează calea cordoanelor posterioare împreună cu sensibilitatea de reglare a mișcării D. Se proiectează în lobul parietal, prin fibre lemniscale cu origine în coarnele posterioare 16. Identificați afirmația incorectă cu privire la caracteristicile reflexelor înnăscute: A. Au arcuri reflexe preformate și centri nervoși subcorticali B. Pot fi somatice (convergența axelor oculare), vegetative (oculocefalogir) C. Sunt invariabile, independente de experiențele personale D. Pot fi simple (clipit, strănut, tuse) sau complexe (lanțuri de reflexe) 2

3 17. Prin axonii neuronilor din nucleul supraoptic se realizează transportul hormonului: A. Eliberator de tireotropină, care controlează secreția adenohipofizară de TSH B. Ocitocină, care este un inhibitor al activității gonadotrope C. Corticotropină, care exercită efecte indirecte și reduse asupra secreției de aldosteron D. Antidiuretic, care crește presiunea sângelui în doze nefiziologice 18. La nivel hepatic: A. Cortizolul favorizează procesele catabolice proteice B. Adrenalina inhibă depolimerizarea glicogenului C. Glucagonul stimulează secreția biliară D. Insulina stimulează depolimerizarea glicogenului 19. Secreția zonei centrale a glandei suprarenale este: A. Controlată exclusiv pe cale umorală B. Controlată printr-un mecanism care presupune integritatea nervilor vagi C. Reglată în funcție de nivelul catecolaminelor din sânge D. Stimulată în condiții de hipoglicemie, expunere la frig, efort fizic 20. Reglarea secreției tiroidiene se realizează prin: A. Intermediul unui hormon trop care stimulează sinteza și secreția de calcitonină B. Mecanism nervos prin care sunt stimulate descărcările de TRH, în caz de stres C. Nivelul tireoglobulinei, eliberată în sânge prin intervenția TSH-ului D. Mecanisme de feed-back negativ epitalamo-hipofizo-tiroidian 21. Despre corpii cetonici se poate afirma că: A. Se sintetizează sub influenţa insulinei și a STH-ului B. Sinteza lor este inhibată de hormonul secretat de celulele insulare α C. Se sintetizează în exces în hiposecreția celulelor β pancreatice D. Furnizeză energia necesară reacţiilor catabolice 22. Selectați afirmația corectă cu privire la acțiunile / efectele unor hormoni: A. Calcitonina inhibă activitatea osteogenetică a osteocitelor B. Hormonii gonadali favorizează depunerea calciului în oase C. Parathormonul scade absorbția intestinală a calciului, prin efect indirect D. Glucocorticoizii stimulează sinteza matricei proteice osoase 23. Insulina: A. Activează glicogenoliza la nivelul celulei hepatice și musculare B. Diminuează rata gluconeogenezei din aminoacizi în ficat C. Stimulează trecerea glucozei din celule în lichidul interstitial D. Are efect stimulator asupra sintezei de glucoză la nivel hepatic 24. STH-ul: A. Scade eliminările urinare de Na +, Ca 2+, Mg 2+, O 2-, S 2- B. Stimulează osteogeneza, acționând la nivelul cartilajelor metafizare C. Își exercită efectele prin intermediul unor factori de inhibare a creșterii D. Stimulează lipoliza și sinteza de corpi cetonici 25. La femeie, LH controlează: A. Ovogeneza și apariția corpului alb B. Activitatea endocrină a corpului galben C. Creșterea și maturarea foliculului ovarian D. Activitatea secretorie a celulelor Leydig 3

4 26. Următoarele boli sunt cauzate de hiposecreţii glandulare: A. Boala Addison şi boala Recklinghausen B. Diabetul insipid şi boala Conn C. Caşexia hipofizară şi tetania paratiroidiană D. Mixedemul şi sindromul androgenital 27. Expresia clinică a insuficienței corticosuprarenaliene cronice include: A. Gât îngroșat și abdomen destins, voluminos B. Înnegrirea părului, pigmentarea pielii, vitiligo C. Îngroșarea membrelor prin depunere de țesut adipos D. Formarea unui panicul adipos interscapular 28. Secreția de ADH este inhibată de: A. Alcool, prin acțiune directă B. Scăderea volumului sanguin C. Durerea puternică D. Scăderea presiunii arteriale 29. Efectul hiperglicemiant al tiroxinei se produce prin stimularea: A. Transformării glucozei în compuși neglucidici, prin gluconeogeneză B. Absorbției intestinale a glicogenului C. Catabolismului glicogenului în ficat D. Oxidării glucozei în celulele corpului 30. Acțiunile / efectele aldosteronului constau în: A. Stimularea eliminării excesului de apă B. Scăderea volemiei și a presiunii sangvine C. Stimularea eliminărilor de K + când ph-ul sângelui scade D. Scăderea cantității de Na + din salivă și sudoare II. Alegere grupată: la următoarele întrebări (31-60) răspundeţi cu: A dacă sunt corecte variantele 1,2,3 B dacă sunt corecte variantele 1 şi 3 C dacă sunt corecte variantele 2 şi 4 D dacă este corectă numai varianta 4 E dacă sunt corecte toate variantele 31. Potențialul de acțiune al neuronului: 1. Are amplitudinea proporțională cu intensitatea stimulului (răspuns gradat) 2. Are o pantă descendentă care corespunde difuziunii K+ prin canale speciale 3. Se autopropagă de-a lungul axolemei, cu diminuarea amplitudinii sale 4. Are o pantă ascendentă care face parte din perioada refractară absolută 32. Despre reflexe se poate afirma că: 1. Reflexul cornean de clipire poate fi abolit în cazul unor leziuni ale nervului trigemen 2. Reflexul rotulian - este somatic proprioceptiv și reglat de centri medulari lombari 3. Reflexul olfactivo-somatic - se închide în nuclei ce aparțin unei formațiuni diencefalice 4. Reflexul de micțiune este vegetativ și are centrii în măduva toracolombară (T 6 -L 2 ) 33. Din componența arcului reflex miotatic fac parte: 1. Receptori musculari, care detectează modificările lungimii mușchiului 2. Calea aferentă, care conține fibre senzitive mielinice, primare și secundare 3. Calea eferentă, ai cărei axoni formează plăci motorii la nivelul efectorului 4. Efectorul, capabil să transforme energia chimică în energie mecanică 4

5 34. Substratul anatomic al reflexului lacrimal cuprinde: 1. Prelungiri celulipete din ramura trigeminală oftalmică 2. Fibre senzitive din ramura maxilară a nervului cranian V 3. Prelungiri celulifuge din nervul VII care ajung într-un ganglion juxtavisceral 4. Fibre somatice ce aparțin nervului facial 35. Despre reflexele medulare se poate afirma că: 1. Reflexul nociceptiv - are centrii nervoși polisinaptici, incluzând și neuroni intercalari 2. Reflexul care produce extensia gambei pe coapsă - are centrul la nivelul unei sinapse interneuronale 3. Reflexul cardioaccelerator - are centrii nervoși localizați în coarnele laterale T 3 -T 5 4. Reflexul care produce piloerecție - are centrii localizați în coarnele anterioare T 1 -L Glaucomul : 1. Presupune o drenare insuficientă a umorii apoase prin sistemul arterial ocular 2. Este cauzat de atrofia tractului optic ca urmare a unei infecții 3. Determină creșterea tensiunii intraoculare și a câmpului vizual 4. Afectează prelungirile celulifuge ale neuronilor ganglionari retinieni 37. Selectați afirmația corectă cu privire la nervii cranieni: 1. Unii nervi senzoriali au fibrele reprezentate de axoni ai protoneuronilor 2. Perechile de nervi VII, IX și X includ și fibre viscerosenzitive 3. În regiunea frontală se distribuie ramuri ce aparțin a două perechi de nervi cranieni micști 4. Nervul X primește fibre din ramura externă a nervului accesor 38. Nervii trigemeni: 1. Sunt nervi micşti, conţinând două ramuri senzitive şi una motorie 2. Conduc sensibilitatea proprioceptivă pentru muşchii masticatori 3. Inervează senzitiv, prin ramura maxilară, glanda salivară sublinguală 4. Conduc impulsuri motorii către muşchii tensori ai timpanului 39. Nervii cranieni VII şi IX au în comun următoarele caracteristici: 1. Includ în alcătuirea lor și prelungiri ale unor neuroni ganglionari 2. Conduc informaţii pentru formarea de senzaţii în girusului postcentral 3. Inervează grupe de muşchi striaţi de la nivelul extremităţii cefalice 4. Conțin fibre visceromotorii care se termină în ganglioni intramurali 40. În reglarea mișcărilor voluntare fine, cerebelul intervine prin: 1. Elaborarea planului mișcării prevăzute pentru a fi executată 2. Compararea comenzii centrale cu modul în care aceasta este executată 3. Descărcarea directă de impulsuri prin calea piramidală, producând contracții 4. Corectarea planului mișcării în concordanță cu informațiile primite de la receptori 41. Nucleii de substanță cenușie de la baza emisferelor cerebrale: 1. Determină repartiția adecvată a tonusului la nivelul musculaturii active 2. Modulează mișcările automate și semiautomate 3. Sunt implicați în circuitul neuronal cortico-strio-talamo-cortical 4. Exercită o acțiune stimulatoare asupra tonusului muscular 42. De la nucleii vestibulari pornesc fibre spre: 1. Nucleii somatomotori a trei perechi de nervi cranieni motori 2. Arhicerebel, prin pedunculii cerebeloși inferiori 3. Neuronii dispozitivului somatomotor medular 4. Girusul temporal superior din vecinătarea ariei acustice 5

6 43. În asigurarea inervației inimii intervin: 1. Substanța cenușie a coarnelor laterale toracale 2. Fibre postganglionare adrenergice și colinergice 3. Ganglionii cervicali ai lanțului laterovertebral 4. Nucleul dorsal al vagului din bulbul rahidian 44. Parametrii funcționali ai inimii sunt influențați de următorii hormoni: 1. Tiroxină și glucagon, care cresc frecvența cardiacă 2. Norepinefrină, care are un efect discret cardioaccelerator 3. Acetilcolină, care scade forța de contracție miocardică 4. Adrenalină, care este utilizată ca stimulant cardiac în practica medicală 45. Receptorii pentru durere: 1. Se găsesc în epiderm, în cornee și în capsula articulară 2. Sunt stimulaţi de substanţe chimice eliberate de celulele lezate 3. Se adaptează puţin sau deloc în prezenţa stimulului 4. Sunt, în general, terminații nervoase libere 46. Receptorii maculari: 1. Participă la detectarea accelerației în cadrul mișcărilor de rotație ale capului 2. Sunt sensibili la înclinări ale capului în cazul încetinirii mișcării 3. Se activează prin deplasarea membranei otolitice de către endolimfă 4. Stau la baza reflexelor de redresare și a celor statokinetice 47. Fusurile neuromusculare: 1. Reprezintă receptori specifici pentru reflexele nociceptive medulare 2. Primesc impulsuri de la unii motoneuroni prin intermediul unor sinapse chimice 3. Se adaptează datorită acțiunii permanente a forței de gravitație 4. Acționează pentru reglarea lungimii mușchiului striat 48. Organele tendinoase Golgi: 1. Sunt excitate de întinderea puternică a tendonului 2. Sunt alcătuite din 1-3 fibre nervoase butonate, înconjurate de o capsulă conjunctivă 3. Deservesc reflexul de inhibare a contracției musculare 4. Conțin fibre care își pierd mielina când se aplică pe suprafața fibrelor tendinoase 49. La nivelul organului Corti: 1. celulele senzoriale sunt dispuse pe 3-4 șiruri spre columelă 2. celulele de susținere delimitează tunelul Corti 3. celulele receptoare au cili rigizi ce traversează membrana tectoria 4. tunelul Corti este traversat de dendrite ale protoneuronilor ganglionari 50. Cu privire la fiziologia analizatorului auditiv sunt adevărate afirmațiile: 1. Hiperpolarizările celulelor auditive scad frecvența potențialelor de acțiune în nervii cohleari 2. Impulsurile de la o ureche internă se trasmit prin căi bilaterale, cu predominanța transmiterii contralaterale 3. Excitațiile sonore cu frecvențe diferite se transmit prin fibre izolate către cortexul auditiv 4. Impulsurile auditive se proiectează în cortexul temporal, pe fața medială a emisferelor cerebrale 51. Controlul secreției de melatonină: 1. Este dependent de integritatea anatomică a inervației parasimpatice a epifizei 2. Implică fibre simpatice postganglionare din ganglionul cervical superior 3. Presupune conducerea de impulsuri motorii prin tractul retinohipotalamic 4. Implică conexiuni între centrii hipotalamici și segmentele medulare T 1 -T 3 6

7 52. În vasele sistemului descris de Grigore T. Popa și Unna Fielding: 1. Circulă sânge cu neurosecreții spre lobul posterior hipofizar 2. Se găsesc hormoni stimulatori și inhibitori ai secreției de ACTH 3. Circulă ocitocina și vasopresina spre locul de depozitare 4. Este eliberată secreția hormonală a nucleilor hipotalamici mijlocii 53. Selectați afirmațiile corecte: 1. În hipoglicemie crește secreția celulelor β insulare 2. Insulina stimulează pătrunderea glucozei în celule cu nuclei periferici 3. În hiperglicemie crește secreția celulelor α insulare 4. Glucagonul stimulează glicogenoliza la nivelul unor celule binucleate 54. Selectați acțiunile / efectele exercitate de unii hormoni în cazul hipersecreției lor: 1. ADH stimulează peristaltismul intestinal 2. Vasopresina provoacă hiperglicemie 3. Aldosteronul determină absorbție suplimentară de Cl - 4. Insulina provoacă hipoglicemie severă 55. Secreția celulelor care reprezintă 20% din pancreasul endocrin: 1. Inhibă unele secreții digestive (gastrică, biliară) 2. Stimulează gluconeogeneza din aminoacizi 3. Scade sinteza de corpi cetonici 4. Activează enzima care intensifică lipoliza în țesutul adipos 56. Tireoglobulina: 1. Este o proteină cu moleculă mare secretată de celule speciale C 2. Difuzează din coloid în sânge, sub influența TSH-ului 3. Exercită efecte hiperglicemiante și hipocolesterolemiante 4. Are în alcătuirea ei molecule de tirozină 57. Hormonii timici: 1. Sunt reprezentați de numeroase peptide secretate de celulele epiteliale timice 2. Pot determina, în hiposecreție, infecții, inflamații, slăbiciune 3. Reglează maturarea limfocitelor T 4. Intervin în apărarea față de infecții cu evoluție lentă 58. Epinefrina: 1. Dilată vasele coronare, pulmonare și cutanate 2. Are același efect asupra glicogenului hepatic ca și glucagonul 3. Inhibă mobilizarea acizilor grași din depozite 4. Este secretată sub influența stimulării nervului splanhnic mare 59. ACTH și MSH au următoarele caracteristici comune: 1. Provin din același precursor, prin clivaj enzimatic 2. Sunt secretați de lobul care reprezintă 75% din masa hipofizei 3. Au secreția reglată de nucleii mijlocii ai hipotalamusului 4. Provoacă depigmentarea pielii când se secretă în doze mari 60. Acromegalia se caracterizează prin: 1. Modificarea fizionomiei prin îngroșarea nasului și buzelor 2. Slăbirea musculaturii și dureri articulare 3. Creșterea dimensiunii mâinilor, degetelor și senzație de furnicare 4. Scurtarea ciclului menstrual la femeie 7

8 III. Probleme La următoarele întrebări (61-70) alegeţi răspunsul corect din variantele propuse. 61. Analizatorul gustativ asigură detectarea diferitelor substanțe chimice prezente în alimente. Alegeți varianta corectă referitoare la următoarele trei aspecte care vizează acest analizator: a) Caracteristici structurale și funcționale ale segmentelor analizatorului gustativ; b) Particularități ale celulelor senzoriale gustative; c) Substanțe care determină gustul (excitanți ai receptorilor gustativi). A Microvilii/cilii gustativi asigură suprafața receptoare pentru moleculele substanțelor insipide B Prelungiri celulipete ale neuronilor ganglionari fac sinapsă cu neuroni de ordinul II în nucleul solitar C Impulsurile de la papilele circumvalate sunt transmise prin fibrele senzoriale cu originea în ganglionul geniculat D Proiecția corticală a impulsurilor gustative se realizează în porțiunea inferioară a unei circumvoluțiuni parietale Pot fi stimulate și de substanțe insolubile în salivă Răspund doar la un singur tip de stimuli gustativi Din mugurii bolții palatine percep mai slab gusturile acid și amar Din mugurii papilelor caliciforme posedă cel mai scăzut prag de excitație Acru este dat de baze (cu cât sunt mai puternice, cu atât senzația este mai intensă) Sărat este dat de săruri ionizate, în special de cationii de Ca 2+ Dulce este determinat de o singură clasă de substanțe reprezentate de glucide Amar este determinat de substanțe organice diverse, cum sunt substanțele care conțin azot 62. Pentru ora de biologie, Gabriel se documentează pentru a putea argumenta afirmația Activitatea sistemului nervos se desfășoară într-o unitate, în diversitatea ei extraordinară. Pentru aceasta, el trebuie să identifice: a) Caracteristici ale corpilor geniculați laterali; b) Roluri ale sistemului reticulat ascendent activator; c) Funcții ale diferitelor arii corticale. A Conțin neuroni de releu la care ajung axoni ai neuronilor ganglionari retinieni B Sunt în relație cu coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal C Reprezintă locul unde începe procesul de fuzionare a imaginilor D Emit radiații optice care ajung în centrul unui șanț orizontal numit scizura calcarină Reglarea ritmului somnveghe Producerea unei excitații difuze a scoarței cerebrale Pregătirea funcțională a scoarței cerebrale Întreținerea tonusului cortical Aria de asociație parieto-occipitală integrarea superioară a sensibilității viscerale și a informațiilor vestibulare Aria lui Broca înțelegerea cuvintelor auzite Aria de asociație temporală controlul activității sexuale Aria de asociație prefrontală controlul activității vegetative 63. Funcția principală a analizatorului vizual este perceperea luminozității, formei și culorii obiectelor din lumea înconjurătoare. Andrei vrea să afle mai multe informații despre acest subiect și solicită ajutorul vostru în a identifica: a) Caracteristici ale cristalinului în cazul unui glob ocular ce asigură vederea clară a unui obiect situat la infinit; b) Modificări care au loc în procesul de acomodare pentru vederea unor obiecte situate la o distanță mai mică de 6 metri; c) Particularități ale pigmentului vizual numit și purpurul retinian. 8

9 A Este învelit de o capsulă conjunctivă cu numeroase fibre colagenice B Este aplatizat și focalizează pe retină razele de lumină paralele care intră în globul ocular C Are aproximativ 1/3 din totalul puterii de refracție a aparatului dioptric al globului ocular D Este bogat inervat de terminații senzoriale trigeminale Corneea își modifică curbura suprafeței anterioare A) Mușchii intrinseci circulari ai globului ocular se contractă Raza de curbură și puterea de refracție a lentilei cresc Ligamentul suspensor și cristaloida se tensionează Rezultă din combinarea unei lipide cu cis-retinalul (derivat al vitaminei Se descompune în scotopsină și trans-retinal, când absoarbe energia luminoasă Se leagă de retinen și reface pigmentul fotosensibil, la întuneric Se găsește în citoplasma celulelor fotoreceptoare cu sensibilitatea cea mai mare 64. Nervii cranieni fac parte din sistemul nervos periferic și sunt în număr de 12 perechi. Alegeți varianta corectă referitoare la următoarele trei aspecte care vizează nervii cranieni: a) Particularități ale perechii a XI-a de nervi cranieni; b) Funcții ale nervilor cranieni micști; c) Distribuția nervilor cranieni. A B C D Asigură contracția unor mușchi striați de la nivelul extremității cefalice Prezintă două rădăcini cu origini reale și aparente diferite Participă și la inervația unui viscer de la nivelul segmentului care leagă capul de trunchi Poartă numele de nervi accesori sau spinali și sunt somatomotori Mișcări ale limbii, vălului palatin și faringelui Ridicarea pleoapei superioare și secreția glandelor lacrimale Stimularea secreției glandelor mucoasei nazale și a glandelor parotide Constricția bronhiolelor respiratorii și a pupilelor Ramura maxilară a nervului V inervează și palatul moale Fibrele preganglionare ale nervului X se distribuie și la plămâni, vezică biliară și vezică urinară Nervul IX are și fibre senzitive pentru bifurcația arterei carotide comune Fibre somatice ale nervului VII se distribuie și în regiunea mandibulară 65. Mirela primește ca sarcină de lucru realizarea unui minieseu cu tema Elemente de igienă și de patologie a organelor nervoase și organelor de simț. Pentru aceasta, ea are nevoie de ajutorul vostru în selecția informațiilor corecte cu privire la: a) Caracteristici ale convulsiilor; b) Cauze / manifestări ale afecțiunilor urechii; c) Caracteristici ale acneei. A Se manifestă prin activitate motorie necontrolată Otita medie acută poate avea etiologie infecțioasă Vezicule pline cu lichid care se transformă în cruste B Pot apărea în cadrul unor afecțiuni febrile la copii Otita externă poate fi cauzată de o secreție excesivă de cerumen Inflamația purulentă a foliculului pilo-sebaceu C Pot fi determinate de stimularea excesivă a celulei nervoase D Pot fi localizate sau generalizate Otita externă se poate manifesta prin senzația de mâncărime Otita externă poate apărea ca o consecință a infecțiilor căilor respiratorii superioare Leziuni purulente și pustule cu lichid, cauzate de streptococi Puncte negre și coșuri purulente cauzate de înmulțirea necontolată a unei bacterii 9

10 66. Fiecare glandă suprarenală are o zonă corticală corticosuprarenala (CSR) și o zonă medulară medulosuprarenala (MSR). Alegeți varianta corectă referitoare la: a) Factori implicați în reglarea secreției hormonale a zonei glomerulare a CSR; acțiuni/efecte ale hormonilor secretați la nivelul acestei zone; b) Manifestări ale disfuncției endocrine provocate de hipersecreția hormonilor secretați de zona fasciculată a CSR; c) Acțiuni /efecte ale secrețiilor sistemului simpato-adrenal. A Variații ale concentrației plasmatice a Na +, K + ; Obezitate, Creșterea excitabilității inimii Creșterea aciduriei și a potasemiei diabet consecutiv B Angiotensina II; Adipozitate, Contracția splinei C D Reabsorbție de Na +, însoțită de reabsorbția de Cl - Peptidul natriuretic atrial; Secreție de apă, K + sau H + la nivelul sistemului tubular al nefronului Corticotropina hipofizară; Creșterea natremiei și a potasiuriei hirsutism Osteoporoză, diminuarea masei musculare Tulburări cardiovasculare, depresie Relaxarea musculaturii netede a arborelui bronșic Relaxarea musculaturii netede a pereților și a sfincterelor digestive 67. Gonadele sunt glande mixte: exocrine, prin formarea gameților și endocrine, prin secreția hormonilor sexuali. Alegeți varianta corectă referitoare la următoarele trei aspecte care vizează gonadele: a) Particularități ale reglării / controlului funcțiilor gonadelor; b) Acțiuni / efecte ale hormonilor sexuali; c) Caracteristici ale disfuncțiilor care apar în hiposecreția hormonilor sexuali. A Secreția adenohipofizară de hormoni gonadotropi este inhibată de G n RH B Secreția de progesteron, ovulația și formarea corpului galben sunt stimulate de LTH C Secreția de estrogeni și maturația foliculului ovarian sunt stimulate de FSH D Secreția de testosteron este stimulată de hipofiza anterioară prin ICSH Testosteronul stimulează secreția de oseină și depunerea calciului în oase Progesteronul stimulează proliferarea mucoasei și a musculaturii uterine Inhibina inhibă secreția de FSH și LH Foliculina favorizează retenția apei și a sodiului în organism Sindromul androgenital la copil instalarea unei pubertăți precoce Eunucoidism la copil pubertate tardivă, incompletă Sindromul androgenital la femeia adultă apariția pilozității faciale Eunucoidism după pubertate regresia caracterelor sexuale secundare 68. Mircea trebuie să explice următoarea afirmație: Perceperea mirosului alimentului preferat declanșează reflexe secretorii digestive. Pentru aceasta, el trebuie să stabilească: a) Particularități ale receptorilor implicați; b) Caracteristici ale structurile nervoase implicate; c) Manifestări ale bolilor care afectează analizatorul olfactiv. A B Se formează prin diviziunea și diferențierea celulelor bazale Prezintă o dendrită cu mai mulți cili mobili, care sunt acoperiți de mucus Hipotalamus colaborează cu sistemul limbic pentru elaborarea emoțiilor asociate unor mirosuri Circumvoluțiuni ale lobilor temporali situate deasupra orbitelor sunt implicate în formarea senzației de miros Febra de fân rinoree și prurit nazal Rinita infecțioasă congestie nazală, rinoree 10

11 C Fiecare posedă mai multe tipuri de proteine receptoare D Formează sinapse cu celulele mitrale și celulele granulare Centri parasimpatici din bulb stimulează secreția gastrică Bulb olfactiv este implicat în realizarea convergenței pentru diferite tipuri de receptori olfactivi, în același glomerul Rinita alergică cronică secreție nazală abundentă, conjunctivită Rinita alergică sezonieră secreție nazală purulentă 69. La ora de biologie, Mihai primește următoarele sarcini de lucru: a) Precizați acțiuni / efecte caracteristice hormonilor tiroidieni; b) Caracterizați mecanismele de reglare a secreției de hormoni tiroidieni; c) Identificați caracteristicile disfuncțiilor glandei tiroide. Ajutați-l să le rezolve corect! A B C D Provoacă edem retroorbitar, în doze nefiziologice Cresc forța contractilă a mușchiului cvadriceps femural Produc vasodilatație asociată cu bradicardie Cresc amplitudinea mișcărilor respiratorii În condiții de frig, se intensifică descărcările adenohipofizare de TRH Stimulii psihici pot modifica, prin mecanism indirect, secreția de tiroxină Căldura provoacă reducerea ratei de secreție a TSH-ului În condiții obișnuite, reglarea secreției de T 3 și T 4 se face în funcție de concentrația lor în sânge Hipotiroidism la copil și adult țesuturile sunt îmbibate cu un edem mucos Hipertiroidism - celulele foliculare își intensifică rata sintezei de tireoglobulină Gușa endemică secreția pituitară de tireotropină se intensifică Boala Graves protruzia globilor oculari este determinată și de tumefacția mușchilor intrinseci 70. Anca recapitulează funcțiile sistemului nervos. Pentru recapitularea funcției de conducere, ea trebuie să rezolve următoarele sarcini de lucru: a) Precizați fasciculele / tracturile nervoase prin care sunt conduse informațiile proprioceptive; b) Stabiliți caracteristicile căilor de conducere descendente; c) Identificați caracteristicile fasciculului piramidal încrucișat. Ajutați-o să le rezolve corect! A Fasciculul cuneat, care apare în măduva cervicală și toracală superioară B Fasciculul gracilis, care este situat lângă șanțul median posterior C D Lemniscul medial, care se întinde între bulb și diencefal Fasciculele spinocerebeloase, care fac legătura între substanța cenușie medulară și cerebel Fasciculele piramidale se termină la nivelul motoneuronilor medulari direct sau indirect Fasciculul rubrospinal conduce impulsuri care stimulează mușchii extensori Căile extrapiramidale cu origine corticală fac sinapsă în nuclei asociați funcțional cu subtalamusul Fasciculul corticospinal lateral conduce motilitatea voluntară a mușchilor gâtului Include fibre din care 75% se încrucișează, formând decusația piramidală Este situat în cordonul lateral, anterior față de fasciculul rubrospinal Poate avea originea și în aria 4 a lui Brodmann din lobul frontal Dă colaterale către nucleii somato- și visceromotori ai trunchiului cerebral Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 3 ore. În total se acordă 100 de puncte (pentru întrebările 1-60 câte 1 punct, pentru întrebările câte 3 puncte și 10 puncte din oficiu). Succes! 11

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 SUBIECTE: CLASA A XI-A I. COMPLEMENT SIMPLU(alegere simplă)-30 puncte : La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE:

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Indentificați

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016 OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE 17-21 aprilie 2016 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse:

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

GLANDELE ENDOCRINE GENERALITĂŢI COMPLEMENT MULTIPLU COMPLEMENT SIMPLU

GLANDELE ENDOCRINE GENERALITĂŢI COMPLEMENT MULTIPLU COMPLEMENT SIMPLU GLANDELE ENDOCRINE COMPLEMENT MULTIPLU GENERALITĂŢI COMPLEMENT SIMPLU 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă b. se mai numesc şi exocrine c. secretă hormoni d. secretă enzime

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. PROBA TEORETICĂ CLASA a XI-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Stimularea nucleului dorsal al vagului produce: A.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

GENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza.

GENERALITATI. 8. Glande endocrine propriu zise sunt următoarele: a. glanda pineală; b. ovarul; c. glanda pituitară; d. hipofiza; e. epifiza. GENERALITATI 1. Glandele endocrine: a. se mai numesc şi glande cu secreţie internă; b. se mai numesc şi exocrine; c. secretă hormoni d. secretă enzime; e. secreta sucurile digestive. 2. Hormonii sunt:

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Organizarea sistemului nervos central

Organizarea sistemului nervos central SNA Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in: -sistem nervos central (SNC), cuprinzand encefalul si maduva spinarii -sistemul nervos periferic, ce

Διαβάστε περισσότερα

CĂILE SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE I. Căile sensibilităţii proprioceptive pentre trunchi şi membre

CĂILE SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE I. Căile sensibilităţii proprioceptive pentre trunchi şi membre 1 SNC CURS CĂILE SENSIBILITĂŢII PROPRIOCEPTIVE I. Căile sensibilităţii proprioceptive pentre trunchi şi membre 1. Calea sensibilităţii kinestezice sau proprioceptive conştiente Sensibilitatea kinestezică

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI IAȘI 2018 În această lucrare sunt cuprinse întrebările teste din tematica pentru concursul de admitere din sesiunea august 2018 TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia sistemului endocrin

Fiziologia sistemului endocrin Fiziologia sistemului endocrin Sistemul endocrin = sistem major de control al functiilor organismului, alaturi de sistemul nervos Hormonii: substante eliberate de la nivel celular in lichidele organismului

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.

Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. 1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ

BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD IAȘI BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ TESTE PENTRU ADMITERE LA FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Coordonator: Conf. dr. Geta Pavel

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica.

CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica. GLANDELE SUPRARENALE Sunt organe pereche situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi. Glanda suprarenala este invelita de o capsula conjunctiva, iar tesutul glandular este format din doua parti

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

XII FIZIOPATOLOGIA DURERII

XII FIZIOPATOLOGIA DURERII XII FIZIOPATOLOGIA DURERII 1. SISTEMUL SENZORIAL AL DURERII 1.1. Receptorii pentru durere (nociceptorii) Stimulii pentru durere sunt mecanici, termici, sau chimici. O mare parte dintre nociceptori sunt

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI IAŞI 2017 TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT GRIGORE GHICA VODĂ În această lucrare sunt cuprinse întrebările teste din tematica pentru concursul de

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN

BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN 1. Laringele: A. Este aşezat la nivelul extremităţii cefalice B. Aparţine elementelor somatice ale capului C. Este un organ cu dublă funcţie D. Este un viscer situat

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Analizatorul auditiv

Analizatorul auditiv Analizatorul auditiv Caracteristicile sunetului Frecventa sau tonul muzical îi corespunde înălţimea (măsurată în Hz). Intenstatea sau amplitudinea- muzical îi corespunde nivelul de intensitate sonoră (măsurat

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Cauze: A. Durerea poate fi de:

Cauze: A. Durerea poate fi de: URGENTE ABDOMINALE ACUTE 1 DUREREA ABDOMINALA ACUTA (ABDOMEN ACUT) durere abdominala intensa, de lunga durata ce poate deveni in orice moment abdomen acut chirurgical. Tablou clinic: Varsaturi, diaree,

Διαβάστε περισσότερα

Reflexia şi refracţia luminii.

Reflexia şi refracţia luminii. Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE

MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE Catedra de anatomie a omului MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE Prof. ILIA CATERENIUC 1 Prin diversitatea interrelaţiilor cu funcţiile

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea

Διαβάστε περισσότερα

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα