- coeficientul de exces de aer
|
|
|
- Χθόνια Γιαννόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Caitolul 5. Arderea obustibililor Arderea este o reaţie iiă exoteră de oxidare a substaţelor obustibile. Cobustibilii sut substaţe are ri ardere dezvoltă o atitate iortată de ăldură are este folosită î roese idustriale. Î ooziţia obustibililor itră asa orgaiă (arbo, idroge, azot, oxige, sulf), asa ierală ( substaţe eobustibile are dau euşa) şi uiditatea. Proesul de ardere oate fi desris ri euaţiile iie ale arderii î are se osideră eleetele obustibile di obustibil. Arderea oate fi oletă î situaţia î are oxidarea este totală, iar rodusele arderii u ai oţi eergie iiă. Arderea este ioletă âd oxidarea u este totală adiă aar roduse de reaţie are se ai ot oxida, iar roduşii de reaţie ai au eergie iiă. Cooziţia obustibilului se stabileşte ri aaliză iiă eleetară.cooziţia iiă eleetară a obustibililor solizi şi liizi se exriă sub fora artiiaţiilor asie ale eleetelor ooete arbo, idroge, sulf, azot, oxige, uiditate (u ), euşă (a). g ob s o u a Cooziţia iiă a obustibililor gazoşi se exriă sub fora artiiaţiilor voluie a gazelor ooete are forează aesteul obustibil, adiă ooxid de arbo, idroge, idroarburi, idroge sulfurat, oxige, dioxid de arbo, azot şi uiditate. ob o s o o u Eleetele iie are degajează ăldură sut,, s. Arderea se rodue daă obustibilul lus (aer) se adue la teeratura de aridere ri îălzire (u gaze arse), ri oriare sau ri aridere de la o sursă exterioară. e otează aer i - atitatea iiă de aer (are uride oxigeul ii eesar) etru arderea oletă a obustibilului, iar aer - atitatea de aer utilizată etru ardere. Raortul elor două atităţi de aer : atitatea reală de aer are artiiă la ardere şi atitatea iiă de aer se ueşte oiiet de exes de aer. aer aer aer i aer i - oiietul de exes de aer Atui âd etru realizarea arderii olete se utilizează atitatea iiă de oxige, arderea se ueşte oletă, teoretiă sau stoeioetriă. De obiei arderea se rodue u u aort de oxige ai are deât oxigeul ii eesar realizări arderii olete, iar arderea se zie a fi u exes de oxige. 5..Arderea oletă a obustibililor solizi şi liizi Daă se osideră u ilogra de obustibil solid sau liid u ooziţia eleetară uosută:
2 g ob s o u a, u gc g ob g,, s gob g gob (exelu: ăura 0, 85 0, s 0, 0 o 0, 0) ri arderea oletă a arboului, idrogeului şi sulfului iie ale aestor oxidări etru arbo, idroge şi sulf. Petru arbo C C olc ol ol C Carboul are asa atoiă, iar asa olară este M g/ol gc ol ol C gc ol ol C gc ol ol C Petru idroge ol ol ol idrogeul are asa atoiă, iar asa olară este M g/ol g ol ol g ol ol g ol ol Petru sulf ol ol ol ulful are asa atoiă, iar asa olară este Mg/ol g ol ol g ol ol s s s s g ol ol,... se ot srie euaţiile Petru arderea g de obustibil vo utea alula are este atitatea de eesară (dei iiă) etru arderea oletă: s o ol g ob i
3 s o g g ob i i aer i s o, 0, i aer gob r 79% r % aer aer aer i gob g ob aloarea oiietului de exes de aer deide de atura obustibilului şi de tiul istalaţiei de ardere. De exelu etru obustibili solizi,...,( le,, ; ărbue,5.. ), iar etru obustibili liizi,5...,. Produsele arderii sut gazele arse are au voluul egal u sua gazelor rezultate di oxidările reedete, g g C C C, g ob i aer ex gaz g ob u, 8 g ob s, g ob i 0, 79 aer i, 8 g ob ex aer aer aer i aer i Masa roduselor de ardere este C aer g C C C i aer ex M aer i aer ex M g, M i aer i aer ex
4 5..Arderea oletă a obustibililor gazoşi Daă se osideră u etru ub oral de obustibil gazos u ooziţia eleetară uosută: o s o u o C u o,,... î are riialii ooeţi sut ooxidul de arbo ob ob C, idrogeul, idroarburile, idrogeul sulfurat, oxigeul, azotul, uiditatea şi dioxidul de arbo, atui ri arderea oletă a ooxidului de arbo, a idrogeului, a idroarburilor şi a idrogeului sulfurat se ot srie euaţiile iie ale aestor oxidări.(exelu de ooziţie a uui gaz de raare : o 0 0,0 0,8 0, 6 0, 8 0,8 8 0,0 0 0,05 Petru ooxidul de arbo C C C olc ol ol C, C, C C C o o o C o C Petru idroge,,, Petru idroarbura C C C ol C ol olc ol 0,
5 C C C C Petru idroge sulfurat ol ol ol ol,,,, oluul de oxige ii eesar oxidării ob o s o i oluul de aer ii eesar este ob aer, i i aer 0 oluul real de aer i aer i aer Produsele arderii sut gazele arse are au voluul egal u sua gazelor rezultate di oxidările reedete, g i aer ex C g ob C o o C ob u ob ob, aer i i 79 0 ob aer aer i ex aer Masa roduselor de ardere este aer ex C g i C C C
6 i aer ex M aer i aer ex M g, M 5..Puterea aloriă Puterea aloriă este atitatea de ăldură degajată ri arderea oletă (la 760 g ) a uităţii de obustibil (are este ilogra g etru obustibilii 0 solizi şi liizi şi etru ub oral etru obustibilii gazoşi).puterea aloriă se otează u şi se ăsoară î J/g ( J /g) sau al/g (al/g) etru obustibilii solizi sau liizi sau i J/ etru obustibilii gazosi. Puterea aloriă a obustibilului se lasifiă duă starea de agregare a aei di gazele arse î utere aloriă suerioară şi iferioară. Puterea aloriă suerioară rerezită atitatea degajată ri arderea uităţii de obustibil î odiţiile î are vaorii de aă se află î stare liidă (adiă s oţie ăldura latetă de odesare a aei di gazele de evauare ). Puterea aloriă iferioară rerezită atitatea degajată ri arderea uităţii de obustibil î odiţiile î are vaorii de aă se găses î stare gazoasă (adiă i u oţie ăldura latetă de odesare a aei î gazele de evauare). Puterea aloriă se deteriă exerietal sau fuţie de ooziţia eleetară a obustibilului : - la obustibili solizi şi liizi o i s 500u 8 i - la obustibili gazoşi 6o s J J g Petru aesteuri de obustibili gi - etru obustibilii raortaţi la asă, u g i artiiaţia asiă a i i obustibilului di aesteul de obustibili ; ri - etru obustibilii raortaţi la voluul oral, u r i artiiaţia i i voluiă a obustibilului di aesteul de obustibili. 6
7 6.Cilurile teoretie ale aşiilor terie Maşiile terie sut sistee terodiaie are trasforă eergia teriă î luru eai sau lurul eai î eergie teriă. Di ria ategorie fa arte otoarele terie şi turbiele u abur şi gaze, di ea de-a doua oresoarele şi istalaţiile frigorifie. 6..Cilurile teoretie ale otoarelor terie Motoarele terie sut aşii terie are trasforă eergia iiă a obustibilului degajată ri ardere î luru eai. Duă loul î are are lo obustia, otoarele terie se îart î otoare u ardere exteră şi otoare u ardere iteră. Motoarele u ardere iteră se lasifiă duă ai ulte riterii ditre are se desrid uărul de tii ( otoare î atru tii şi otoare î doi tii),, odul de aridere (otoare u aridere ri sâteie - tto, otoare u aridere ri oriare Diesel),tiul obustibilului ( ooobustibil, dual), tiul răirii ( u liid de răire, u aer). Î ilidru se delasează istoul legat de arborele otit ri iterediul bielei. Cilidrul este îis î artea de sus u o iesă uită iulasă 5 î are sut alasate două suae A suaa de adisie ri are se itrodue aesteul aer-obustibil ri aalizaţia 6 şi suaa de evauare E ri are se evauează î exterior gazele arse ri oduta 7. uaele sut oadate de arborele de distribuţie AD. Aesteul itrodus î aera de ardere este aris u bujia 8. Î artea iferioară otorul este îis ritr-o iesă uită arter, suerior 9 şi iferior, şi este fixat e reazeele 0. Î tiul fuţioării istoul se işă ître două ute liită uite ute oarte. Atui âd istoul se află la utul ort suerior deasura istoului răâe u saţiu are rerezită voluul aerei de ardere. Atui âd istoul se delasează la utul ort iferior istoul arurge u saţiu uit ursă, iar voluul oresuzător aestei delasări se ueşte voluul ursei. Fuţioal, otoarele u aridere ri sâteie (as) asiră u aeste de aer şi vaori de beziă are este oriat î aera de ardere, fiid arişi u o sâteie rodusă de bujie; aare u frot de flaără are se roagă î toată aera de ardere, arderea fiid raidă. Motoarele u aridere ri oriare (diesel sau a) diferă ri fatul ă u există sursă de sâteie, î aera de ardere fiid itrodus aerul are este oriat de isto ( reşte resiuea şi teeratura) şi aoi este ijetat obustibilul sub resiue fi ulverizat; î otat u aerul ald di aera de ardere riele iături de obustibil ijetat se vaorizează şi se autoarid, are lo o ardere sub fora uei autoarideri exlozive (ardere raidă); obustibilul ijetat î otiuare arde rogresiv e ăsura ijetării (arderea rogresivă). Cilul otor uride o suesiue de roese are se reetă eriodi î ilidrul otor. Proesul are se desfăşoară îtr-o ursă a istoului se ueşte ti. Cilul otor se oare realiza i atru tii ( două rotaţii ale arborelui
8 otit) sau î doi tii ( o rotaţie a arborelui otit);la otoarele î atru tii, roesele terie oresud u deuirea urselor istoului: adisia, oriarea, destiderea şi evauarea. Fig.9. eţiue ritr-u otor u ardere iteră ardere destidere sâteie oriare evauare. adisie a s Fig.0. Diagraa ilurilor reale di otorul î atru tii.
9 Paraetrul ostrutiv seifi otoarelor este raortul voluetri de oriare diit a raortul ditre voluul ilidrului î utul ort exterior şi el di utul ort iferior. e ueşte raort voluetri de oriare a a a Î studiul teoreti al fuţioării otoarelor u ardere iteră se itrodu ioteze silifiatoare: a) Agetul teri este gaz erfet. u se ţie seaa de sibarea aturii gazelor î tiul fuţioării. e osideră ă aeeaşi atitate de gaz erfet evoluează otiuu î ilu, eţiâdu-se seaa de roesele de adisie şi evauare. b) Proesele de oriare şi destidere se osideră adiabatie (evetual olitroie). ) Petru îiderea ilului se itrodue o trasforare eivaletă u u roes de răire izoor, are oresude evauării libere a gazelor di roesul real. Cilul teoreti are aeeaşi foră atât la otoarele î atru tii ât şi la ele î doi tii, ăi u se iau î osiderare difereţele de adisie şi evauare. Există ai ulte iluri teoretie ale otoarelor u ardere iteră di are rerezetative sut urătoarele: 6...Cilul teoreti al otorului u ardere la volu ostat Aest ilu odelează u buă aroxiaţie roesele terie di otoarele u aridere ri sâteie (as). Ioteza : roesul real de ardere se îlouieşte u o trasforare izooră de îălzire a agetului teri. 0 s
10 Fig.. Proesele teoretie ditr-u ilu otor u ardere la volu ostat a - oriare adiabatiă - îălzire la volu ostat-arderea - destiderea gazelor de ardere adiabatiă - răire la t (evauare liberă) J 0 e itrodu doi araetri: ) a raort voluetri de oriare, 9 7 la as atuale ) i f raort de reştere a resiuii î roesul de ardere, 5, a.date iiţiale,, a a, a -resiuea atosferiă, a -teeratura atosferiă Presuue uosute şi R M R R M a b.paraetrii de stare ai utelor ilului - trasforare adiabatiă - trasforare la volu ostat
11 - trasforare adiabatiă.urul eai al ilului şi uterea otorului ilu J ad [ ] ilu J Puterea teoretiă a otorului i rot ilu J P t 0 i se 60 i τ τ - uăr de tii,, i uăr de ilidri W P P t e id ilu real r idiat r e urul eai al ilului este egal u aria trasforării şi se alulează ri laietrare. urul eai real r este lurul eai deteriat exerietal u ajutorul diagraei idiate. urul eai etiv este lurul eai rodus la arborele otor. d.radaetul terodiai al ilului v v v v D Radaetul terodiai al ilului u ardere la volu ostat D deide uai de valorile raortului voluetri de oriare.
12 - araetrul ostrutiv rerezită ua di ăriile iortate ostruţiei otorului ăi odiţioează eooiitatea otorului. t Fig.. ariaţia radaetului terodiai u raortul de oriare reştere sesibilă a radaetului se obţie âă la 0. Prati ( 7,9).Aeastă liitare se datorează obustibilului folosit bezia, are la ărirea este 9 0 rodue arderea u detoaţie feoe erturbat exloziv are trebuie evitat fiidă sade uterea otorului şi deteriă distrugerea ieselor. e. Radaetul etiv al otorului Radaetul etiv exriă eooia reală a otorului. ost r Did e real Î faza atuală de ostruţie 0, 0, 0 di ăldura degajată î aera de ardere otribuie la obţierea de luru eai, restul se disiă ătre ediul îojurător. 6...Cilul teoreti al otorului u ardere ixtă Aest ilu odelează u buă aroxiaţie roesele terie di otoarele u aridere ri oriare (a sau diesel).proesul real de ardere se îlouieşte u două roese de îălzire. - trasforarea izooră oresuzătoare arderii raide autoaridere exlozivă; - îălzire izobară la t oresuzătoare arderii rogresive.
13 v s 0 Fig.. Proesele teoretie ditr-u ilu otor u ardere ixtă a - oriarea adiabatiă - îălzire, ardere la volu ostat ( raida) - îălzire, ardere la resiue ostata ( rogresiva) - destidere adiabatiă (gaze de ardere) - răire izooră (evauarea liberă) 0 v tudiul a foloseşte trei araetri: ) 6 0 a Diesel, î ursa de adisie se itrodue î ilidru uai aer î ursa de oriare, se oriă uai aerul iar obustibilul se ijetează la sfârşitul oriării. u există ardere u detoaţie. ) ),,5.. (, ), 7 raort de reştere a resiuii î roesul de ardere raida raort de reştere a voluului î arderea rogresivă (grad de ijeţie) a. Date iiţiale Petru studiul ilului a -resiuea atosferiă, a -teeratura atosferiă a a A,,,, R
14 b. Paraetrii de stare ai utelor ilului - oriare adiabatiă - trasforarea izobară - destiderea adiabatiă.uru eai al ilului ilu J ude
15 J rot ilu i Pt i τ se 60 0 i P ( W ) τ - uăr de tii i uăr de ilidri P ( W ) idiat e id r e r t real - lurul eai al diagraelor reale id radaetul idiat exriă gradul de erfeţiue al diagraei teoretie. Ca şi la as, lurul eai al ilului este egal u aria trasforării şi se alulează ri laietrare. urul eai real r este lurul eai deteriat exerietal u ajutorul diagraei idiate. urul eai etiv este lurul eai rodus la arborele otor. d.radaetul terodiai al ilului 0 t v v 0 ( ) ( ) 0 v ( ) 0 0 se ia 0 valoare absolută ( ) D v v ( ) ( ) e osideră ăldurile seifie edii la volu şi resiue ostată aroiate a valoare e itervalele de teeratură osiderate, de aeea se silifiă ţiâdu-se seaa de relaţia ditre ele: [ ] t ( ) ( ) [ ] t ( ) ( ) Aalizâd t se ostată ă radaetul terodiai reşte u reşterea raortului de oriare.e ostată ă radaetul terodiai reşte âd raortul de reştere a resiuilor sade, resetiv âd raortul de reştere a voluelor r sade. e. Radaetul etiv r r t id e Petru a valorile urete ale radaetului etiv sut 0,6 0,
16 bservaţii: A. Pri silifiarea ilului teoreti u ardere ixtă se oate obţie ilul teoreti u arderea la volu ostat, etru - disare arderea izobară. t B. Daă se oară t etru ilul u ardere a) etru aelaşi t( v t ) t( ixt ) (seulaţie teoretiă) b) î realitate as 7 9 a 6 0 t şi el u ardere ixtă se ostată: Datorită valorii ridiate a lui, t ( ixt ) t( v t ) Dei radaetul etiv la a este ai are deât la as uai datorită fuţioării la valori ai ari ale lui.
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE
COMISIA DE SUAVEGHEE A SISTEMULUI DE ENSII IVATE Nora r. 7/200 rivid ratele de retabilitate ale fodurilor de esii adiistrate rivat ublicată î Moitorul Oficial al oaiei, artea I, Nr. 369 di 4 iuie 200 Î
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
T deoarece căldura specifică la presiune constantă, c p, este independentă de c presiune p. 0, pe când volumul unui gaz depinde de temperatură,
48 ermodiamia 4 PRINCIPIUL AL DOILEA AL ERMODINAMICII. CICLUL CARNO DIREC, REVERSIBIL 4. Etroia Etroia ete o fuţie de tare, are u e oate defii e baza feomeelor fizie. Etroia u e oate măura diret. Fuţia
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
3 TRANSFORMĂRI SIMPLE DE STARE A GAZELOR
34 ermotehica 3 RANSFORMĂRI SIMPLE DE SARE A GAZELOR Î termodiamică se cosideră că rocesele e care le suferă ageţii termici î iteriorul istalaţiilor termice sut comuse ditr-u asamblu de trasformări termodiamice
6.1.Ciclurile teoretice ale motoare cu ardere internă (continuare)
6..Ciclurile eoreice ale mooare cu ardere inernă (coninuare) Fig.9. Secţiune rinr-un moor cu ardere inernă În cilindru se delasează isonul lega de arborele coi rin inermediul bielei. Cilindrul ese închis
8.COMPRESOARE. 8.1.Compresorul teoretic, monoetajat, cu piston. dp=0. dp=0
9 ermotehică 8.COMPRESOARE Comrimarea gazelor î tehică se efectuează cu ajutorul uor maşii de lucru umite comresoare, care ot ridica resiuea la valori de âă la 000 bar. Comresorul asiră aer ditr-o sursă
DIMENSIONAREA CONDUCTELOR INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE CU APĂ CALDĂ ŞI APĂ FIERBINTE
Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite IMENSIONAEA CONUCTELO INSTALAŢIILO E ÎNCĂLZIE CU APĂ CALĂ ŞI APĂ FIEBINTE Calculul de diesioare a reţelelor istalaţiilor
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
REFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE
Facultatea de Igierie Electrică, Eergetică şi Iformatică Alicată Iaşi Deartametul Utilizări, Acţioări şi Automatizări Idustriale Laboratorul Utilizări ale eergiei electrice tudet: ecializarea: Grua: Data:.
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
2. Probleme rezolvate Principiile termodinamicii şi ecuaţii de stare
76. robleme rezolvate În ontinuare vom analiza problemele de bază propuse pentru rezolvare în timpul leţiilor pratie [3]... rinipiile termodinamiii şi euaţii de stare roblema. Folosind prima lege a termodinamiii,
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Beton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3
II.6.. Fundaţii ti taă de eton armat Fundaţiie ti taă de eton armat entru stâi şi ereţi de eton armat ot fi de formă rismatiă (Fig. II.4-a) sau formă de oeis (Fig. II.4-).
Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Formula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Sisteme de ecuatii liniare
Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
CALCULUL ENTALPIEI, ENTROPIEI ŞI A ENTALPIEI LIBERE LA DIFERITE TEMPERATURI
CALCULUL ENALPIEI, ENROPIEI ŞI A ENALPIEI LIBERE LA DIFERIE EMPERAURI 1. Consideraţii teoretice Entalia H este o funcţie de două variabile de stare indeendente, şi, adică H = H(,), rezultă că: H H dh =
ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].
![Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].](/thumbs/70/63994121.jpg "Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].")
Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45
Main Chiiu INEGLITĂŢI TIGONOMETICE DE L INIŢIEE L PEFOMNŢĂ Cuins Consideații eliminae... 7 Soluţii Caitolul Inegalități u unghiui. Inegalitatea lui Jensen... 4 4 Caitolul Funții tigonometie ale jumătății
3.5. Forţe hidrostatice
35 oţe hidostatice 351 Elemente geneale lasificaea foţelo hidostatice: foţe hidostatice e suafeţe lane Duă foma eeţilo vasului: foţe hidostatice e suafeţe cube deschise foţe hidostatice e suafeţe cube
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R
3 FUNCTII CONTINUE 3.. Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale. 3... Saţiul euclidian R Pentru N *, fixat, se defineşte R = R R R = {(x, x,, x : x, x,, x R} de ori De exemlu, R = {(x, y: x, yr} R 3
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Arderea. Combustibilii sunt fosili si neconventionali.
Arderea Arderea este un proces chimic exotermic obtinut prin oxidarea combustibililor. Combustibilii sunt surse de energie termica, izvoare termodinamice. Se numesc combustibili (SOLIZI, GAZOSI, LICHIZI)
REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
![REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita](/thumbs/75/72305087.jpg "REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita")
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:
Olipiaa e Fiziă Etapa naţională- ARAD Pagina in 6 Subiet Parţial Puntaj. subiet A. Coniţiile e ehilibru pentru pârghii: =( + 4), 4e=f, O ( + + 4)a=b a b e f + 4 = f 4= e 4,5 4 4 4 =, =8g f + e =4g a =
10. Calculul curenţilor de scurtcircuit şi măsuri de limitare a acestora
10. Calculul cureţilor de urtcircuit şi măsuri de limitare a acestora 10.1. Geeralităţi curtcircuitul este u cotact galvaic sau ri arc electric ce se staileşte ître ucte di istalaţie care treuie să fucţioeze
1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice
Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
L3. Măsurarea rezistenţelor prin metode indirecte şi directe
L3. Măsurarea rezistenţelor prin etode indirete şi direte. Obietul lurării În pria parte a lurării se studiază o etodă indiretă de ăsurare a rezistenţelor şi, anue, etoda aperetrului şi voltetrului. În
2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Tipul F2. m coboară cu frecare ( 0,5 ) pe prisma de. masă M 9 kg şi unghi 45. Dacă prisma se deplasează pe orizontală fără frecare şi
Tiul F. În sistemul din figură, corul de masă 4 kg m coboară cu frecare ( 0, ) e risma de 0 masă M 9 kg şi unghi 4. Dacă risma se delasează e orizontală fără frecare şi g 0 m/s, modulul acceleraţiei rismei
Probleme rezolvate. 1. Pe mulţimea matricelor
Pobleme ezolvate CAPITOLUL I. Pe mulţimea matielo M m (K) {A A [a ij ], a ij K, i, m, j, } se defies opeaţiile: "" : M m (K) M m (K) M m (K) pi C A B, C [ ij ], ij a ij b ij, " " : K M m (K) M m (K) pi
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII
7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate
Tema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI
CAPITOLUL 2 CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI 2.. Model ateatic de caal discret de trasisiui Î acest odel trebuie precizate ulţiile sibolurilor aplicate la itrarea caalului, ale sibolurilor recepţioate la
Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
M p f(p, q) = (p + q) O(1)
l k M = E, I S = {S,..., S t } E S i = p i {,..., t} S S q S Y E q X S X Y = X Y I X S X Y = X Y I S q S q q p+q p q S q p i O q S pq p i O S 2 p q q p+q p q p+q p fp, q AM S O fp, q p + q p p+q p AM
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
CERCUL. Prof. V Corcalciuc Scoala nr. 146 I.G. Duca Bucuresti ( Lectie facuta dupa manualul de clasa a 7-a Prof.Radu)
ERUL Prof. V orcalciuc Scoala r. 46 I.G. Duca ucuresti ( Lectie facuta dupa maualul de clasa a 7-a Prof.Radu) Defiitie:ercul cu cetrul i si de raza r este multimea tuturor puctelor di pla situate la distata
TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ
TEMA 0 TESTE DE CONCORDANŢĂ Obiective Cuoaşterea coceptelor reritoare la testele de cocordaţă Aaliza pricipalelor teste de cocordaţă Aplicaţii rezolvate Aplicaţii propuse Cupris 0. Cocepte reritoare la
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Bilanţ termoenergetic pe centrala termică a unei fabrici de bere. Breviar de calcul
Bilanţ termoenergetic pe centrala termică a unei fabrici de bere Breviar de calcul Cluj-Napoca: 2013 Cuprins 1. DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR... 3 1.1. Descrierea centralei termice... 3 1.2. Caracteristici
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Cuprins 1 Cinematica şi dinamica mecanismului motor Cinematica mecanismului motor Cinematica mecanismului bielă manivelă de tip
Curins Cinematica şi dinamica mecanismului motor.... Cinematica mecanismului motor..... Cinematica mecanismului bielă manivelă de ti normal..... Cinematica manivelei... 3..3 Cinematica istonului... 3..4
Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.
II 4»» «i p û»7'' s V -Ζ G -7 y 1 X s? ' (/) Ζ L. - =! i- Ζ ) Η f) " i L. Û - 1 1 Ι û ( - " - ' t - ' t/î " ι-8. Ι -. : wî ' j 1 Τ J en " il-' - - ö ê., t= ' -; '9 ',,, ) Τ '.,/,. - ϊζ L - (- - s.1 ai
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Olimpiada Internaţională de Matematică "B. O. Zhautykov" Ediţia I, Alma-Ata, 2005
Olimpiada Internaţională de Matematiă "B. O. Zhautykov" Ediţia I, Alma-Ata, 2005 Enunţuri şi Soluţii juniori Prima zi 1 ianuarie 2005 1. Pe o tablă 9 9 sunt marate 40 elule. O linie orizontală sau vertială
rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
CULEGERE DE PROBLEME
Colecţia "LICEU CULEGERE DE PROBLEME petru eameul de admitere la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Facultatea de Electroică şi Telecomuicaţii, Facultatea de Arhitectură Descrierea CIP a Bibliotecii
1.NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Termotehnica. Obiectul şi metodele sale de studiu
erotehnică 7 1.NOŢIUNI INRODUCIVE 1.1 erotehnica. Obiectul şi etodele sale de studiu Substanţa şi energia sunt asecte fundaentale ale naturii înconjurătoare. Substanţa este alcătuită din articule. Moleculele
Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A
1 Rezolvaţi î R ecuaţiile: (4p) a) x 1 5 = 8 (3p) b) Clasa a IX-a x 1 x x 1 + + + =, N x x x Se cosideră mulţimile A = { }, A = { 3,5}, A { 7, 9,11}, 1 1 3 = (p) a) Determiaţi elemetele mulţimii A 6 (3p)