Cap.4 Amplificatoare elementare cu tranzistoare. 2. Scheme de principiu, scheme electrice, scheme echivalente

Σχετικά έγγραφα
CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

i1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

Structura circuitelor digitale N. Cupcea

Factorul de amplificare (amplificarea) se introduce cu expresiile:

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

CAPITOLUL 6 TRADUCTOARE DE VITEZĂ

CAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE

Tehnica producerii semnalelor cu modulaţie liniară

LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Couplage dans les applications interactives de grande taille

Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications

CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

STUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

ELECTRONICĂ ANALOGICĂ

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

ACI sécurité informatique KAA (Key Authentification Ambient)

3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE

Jeux d inondation dans les graphes

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Transformata Laplace

P r s r r t. tr t. r P

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

Robust Segmentation of Focal Lesions on Multi-Sequence MRI in Multiple Sclerosis

Analiza bivariata a datelor

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

ΔΗΜΟΤΙΚΕΣ ΕΚΛΟΓΕΣ 18/5/2014 ΑΚΥΡΑ

3. TRANZISTORUL BIPOLAR

Prelucrarea semnalelor

Transformations d Arbres XML avec des Modèles Probabilistes pour l Annotation

Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

( ) 2. TRANSMITEREA SEMNALELOR PE LINII Transferul maxim de putere. Z g Z sarc U g

Consommation marchande et contraintes non monétaires au Canada ( )

Annulations de la dette extérieure et croissance. Une application au cas des pays pauvres très endettés (PPTE)

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii, sem. 4. Laurenţiu Frangu

r t t r t t à ré ér t é r t st é é t r s s2stè s t rs ts t s

Fig Conexiunea serie Fig Circuit R 1 C 1 R 2 C 2

Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.

2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt

Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

VII. Teorema lui Dirichlet

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Émergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Integrala nedefinită (primitive)

1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

ΤΟ ΟΜΟΓΕΝΕΣ MΑΡΚΟΒΙΑΝΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΔΙΑΚΡΙΤΟΥ ΧΡΟΝΟΥ ΜΕ ΠΕΠΕΡΑΣΜΕΝΗ ΧΩΡΗΤΙΚΟΤΗΤΑ ΣΕ ΜΙΑ ΚΑΤΑΣΤΑΣΗ

Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques

Parametrii canalelor radio ce influenţează transmisia semnalelor numerice

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE

EVALUAREA NECESARULUI DE CǍLDURǍ PENTRU ÎNCǍLZIRE ŞI PREPARARE APǍ CALDǍ DE CONSUM

Subiecte Clasa a VIII-a

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

CAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Microscopie photothermique et endommagement laser

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Vers un assistant à la preuve en langue naturelle

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

4.1. CELE MAI UTILIZATE TIPURI DE MODELE DE CIRCUIT

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Το άτομο του Υδρογόνου

CAPITOTUL IV. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE FIBRELOR TEXTILE

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t

Transcript:

D Amplfatoare elementare N.pea 3 notţe ap.4 Amplfatoare elementare tranztoare 2. Sheme de prnp, heme eletre, heme ehalente Performanţele n amplfator elementar tranztoare P nt determnate de modl de onetare a aetora. - termnal de refernţă - termnal de ntrare de omandă - termnal de eşre de exeţe În hemele reale de amplfatoare e pot întâln orare dntre trtrle fndamentale. rtele de polarzare în.. are a roll de a ara fnţonarea tranztoarelor într-n pnt tat de fnţonare PSF în jrl ăra nt aplate emnalele arale. TP nt araterzate prn parametr de adrpol hrz în onexnea M dar e or fae referr ş la parametr rtl ehalent Gaoletto. * hema de prnp prn are e realzează fnţa dortă de exempl amplfare de tenne, prodere de olaţ, modlare, demodlare, et. * hema eletră ompletă onţne toate elementele fze neeare realzăr fnţe dorte: elemente neeare pentr polarzarea oretă a tranztoarelor, pentr oreţ tate a dname, pentr relaje, et. * hemele ehalente pn în edenţă anmte performanţe ale rtl m ar f omportarea în.., omportarea în rem dnam, araterta de freenţă, de zomot, et. xempl: hemă elementară de amplfare n tranztor, onetat emtorl omn, omandat n enerator de emnal o anmtă reztenţă de enerator ş are lrează pe o arnă dată. Se pne în edenţă modl de realzare a hemelor ehalente pentr.. ş pentr rem dnam. Feare mărme eletră are o omponentă ontnă pete are e prapne o omponentă arală a ăre aloare maxmă ete atfel înât ă n modfe omportarea în.. a rtl ondţe de emnal mnm neeară pentr o omportare lnară a dpoztelor ate.

D Amplfatoare elementare N.pea 4 notţe apatăţle ş realzează plarea la amplfator a eneratorl de emnal repet a reztenţe de arnă. - împedă treerea rentl ontn pre eneratorl de emnal a pre arnă în aşa fel înât aetea ă n nflenţeze PSF-l tranztorl; - ară treerea emnalelor arale; e a ondera ă reatanţele aetor apatăţ la freenţele de lr ale emnalelor nt foarte m nle în omparaţe reztenţele are apar în ere ornele lor; pe aete apatăţ e a tal o tenne ontnă, dar prn ele n a rla deât rentl aral. * lele l Krhhoff pe ohr ş în nodr ş leătrle dntre renţ ş tennle tranztorl: e e

D Amplfatoare elementare N.pea notţe 5,, Se prelrează relaţle: e e e e În aenţa emnall aral 0, în rt e taleşte nma n rem de rent ontn: 0 are araterzează omportarea rtl în rent ontn ş permt determnarea PSF. Se oeră ă aete relaţ orepnd n rt ehalent în..

D Amplfatoare elementare N.pea 6 notţe elă: aet rt ehalent de rent ontn poate f ontrt dret dn hema eletră prn onderarea apatăţlor a o întrerpere de rt prn ele n rlă rent ontn. * determnarea PSF:,, * metoda analtă - arater profnd nelnar al elor doă aratert tate ale tranztorl; * metoda rafo-analtă: ** pentr rtl de ntrare: - araterta tată de ntrare a tranztorl în onexnea are o nflenţă mă. - eaţa orepnzătoare dreapte de fnţonare tată în planl,. - la ntereţa elor doă re e oţne pntl tat de fnţonare în planl,, M, de oordonate,. ** pentr rtl de eşre: - aratertle tate ale tranztorl în onexnea aând a parametr rentl de ază. - dreapta de fnţonare tată în planl, a tranztorl. - la ntereţa dntre aeată dreaptă ş araterta orepnzătoare rentl de ază daă n ete traată ea poate f

D Amplfatoare elementare N.pea 7 notţe dedă prn nterpolare e oţne pntl tat de fnţonare M în planl, de oordonate,. În aet fel, oordonatele omplete ale PSF or f: M,,,. Oeraţe: e poate folo ş o metodă terată pentr determnarea oordonatelor PSF de oe, ete atfăătoare o prmă teraţe aând în edere dpera parametrlor tranztorl ş toleranţele omponentelor pae de rt ş a relor de almentare. a e prepne 0,6V pentr tranztoarele dn l, a 0,3V pentr tranztoarele dn erman; rezltă rentl de ază: aratertle de eşre ale tranztorl e aprează prn relaţa β 0 ş e determnă rentl de oletor al tranztorl: β 0 β 0 ete n parametr de atalo al tranztorl ş dpera aeta are nflenţă foarte mare apra oordonatelor PSF, pentr aet rt de polarzare foarte mpl. tennea rezltă: -.

D Amplfatoare elementare N.pea notţe 8 Oeraţe: ndferent de metoda folotă determnată de modell tranztorl pentr rent ontn, e no oordonatele PSF în peal rentl de oletor ş, a rmare, e pot determna parametr de rem aral a tranztorl pentr orare dntre modelele de.a. ale TP. e determnă tennle ontne are e înară apatăţle de plare ş : V 6 0, În rem dnam la emnale m ş de joaă freenţă, e ad relaţle orepnzătoare reml de.. dn eaţle repete enerale: e e 0 0 e e - e expltează renţ repet dn prmele doă relaţ ş e înloe în ltmele relaţ; e e,, e e e e - e ntrod relaţle dntre renţ ş tennle tranztorl are defne omportarea în rem dnam a rtl. Aete eaţ pot f deenate ş forma n rt ehalent pentr rem dnam al rtl:

D Amplfatoare elementare N.pea 9 notţe Aet rt ehalent pentr rem dnam poate f ontrt dret dn hema eletră folond rmătoarele rel: - rele de rent ontn nt onderate rtrt în rem dnam; - apatăţle de plare ş de deplare nt onderate rtrt la freenţele de lr ale emnall. Performanţele de rem dnam ale rtl analzat pot f dede pe aza rtl ehalent oţnt în are TP poate f araterzat prn ore model de rem dnam modell arly, Gaoletto, parametr hrz, a alte modele. Pentr determnarea performanţelor în rem dnam e foloe fe relaţle enerale de rezolare a n rt eletron, dponle prn metodele eletrotehne, fe olţ de tp eletron prezentate în pararafele rmătoare. ltma relaţe e poate re ş forma: e ş ea reprezntă eaţa ne drepte în planl denmtă dreapta de fnţonare dnamă, ş are ete reprezentată prn ementl de dreaptă A are are o pantă dfertă de ea a drepte de fnţonare tate. Se oeră ă dreapta de fnţonare dnamă ete, de fapt, n ement de dreaptă, are tree metr prn PSF ş are o lnme fntă, determnată de ampltdnea emnall prep nodal.,

D Amplfatoare elementare N.pea 10 notţe Dreapta de fnţonare dnamă poate ă aă o pantă ma mă deât a ele tate, eală aeata daă reztenţa de arnă ete har, repet ma mare în azl în are oletorl tranztorl amplfator ete plat prn tranformator la ra de tenne de almentare. - tat, dreapta de fnţonare ete determnată de reztenţa ere a prmarl foarte mă fnd aproape ertală; - dreapta de fnţonare dnamă ete determnată de reztenţa refletată de endar în prmar, de aloare ma mare. Dreapta de fnţonare dnamă permte determnarea ampltdn maxme a emnall aral e poate f oţnt la eşrea amplfatorl atfel înât elementele ate ă n ntre în zonele de fnţonare profnd nelnare.