NNŢI ŞI ZOLĂI 00. La aetele unui fi onduto se aliă o tensiune de. În tim de minut in aest fi tee o saină eletiă de 7 C. ezistenţa eletiă a fiului este: Ω; b) 6 Ω; ) 0 Ω; d) 8 Ω; e) 4 Ω; f) 5,5 Ω. q Intensitatea uentului ae tee in fi este I =, ia din legea lui Ohm, Δ t Δt ezistenţa eletiă a fiului = = 0 Ω. q I =, ezultă. n fi de uu (oefiientul temi al ezistivităţii α = 4 0 gad - ) ae ezistenţa 0 = 0 Ω la temeatua de 0 o C. Neglijând dilataea fiului, ezistenţa aestuia la temeatua de 00 o C este: 8 Ω; b) 4 Ω; ) 50 Ω; d) 6 Ω; e) 4 Ω; f) Ω. ezistenţa fiului la 00 o C, 00, este: ( ) 00 = 0 +αδ t = 4 Ω. 3. n aumulato u t.e.m. = ae intensitatea uentului de sutiuit I s = 40 A. Legând la bonele aumulatoului un ezisto, tensiunea la bonele sale devine =. aloaea ezistenţei ezistoului este: 4,5 Ω; b) 3,5 Ω; ) 3,3 Ω; d) 4 Ω; e),5 Ω; f) 3 Ω. Din elaţia uentului de sutiuit, I s =, obţinem ezistenţa intenă,, a susei. Din legea lui Ohm, I = şi I =, obţinem ezistenţa a ezistoului: + = = 3, 3 Ω. I s ( ) 4. Două suse identie de uent ontinuu având fieae t.e.m. de şi ezistenţa intenă de 0,4 Ω sunt legate în aalel la bonele unui ezisto u ezistenţa de 5,8 Ω. Puteea disiată e ezisto este:,6 W ; b) 8,4 W, ) 3, W; d) W; e) 5,8 W; f) 45, W. Puteea disiată e ezisto este P = I u I = + 3 ; ezultă P = 3, W.
5. Legea lui Ohm entu o oţiune de iuit ae nu onţine geneatoae eletie, sisă u notaţiile din manualele de fiziă, este: I = ; b) I = ; ) Legea lui Ohm entu o oţiune de iuit este I = ; d) I + = ; e) I = ; f) P = I. I =. 6. În azul tansfeului maxim de utee, andamentul unui iuit de uent ontinuu fomat dint-un geneato u t.e.m, ezistenţa intenă şi un ezisto u ezistenţa este: 75%; b) 95%; ) 50%; d) + Tansfeul maxim de utee se odue ând Pu η= = = 50%. P + + ; e) 5%; f) ( ). =. În aest az, andamentul iuitului este: 7. n o se delasează etiliniu unifom e o suafaţă oizontală e distanţa de 0 m, sub aţiunea unei foţe oizontale de 0 N. Luul meani al foţei de feae este: - J; b) J; ) -00 J; d) 00 J; e) -0 J; f) 0 J. Deoaee delasaea este unifomă, foţa de taţiune este egalată de foţa de feae (ele două foţe având sens ont, astfel înât: L = F d = 00J. t 8. n o este aunat vetial în sus u viteza iniţială v0 =5 m/s. Cunosând aeleaţia gavitaţională g = 0 m/s, timul duă ae oul evine e sol este:,5 s; b),5 s; ) s; d) 3 s; e) 3,5 s; f) s. v0 Timul de uae este egal u timul de oboâe în untul de lansae: t = tu + t = = 3s. g 9. Căldua se măsoaă în S.I. u aeeaşi unitate de măsuă a: temeatua; b) antitatea de substanţă; ) enegia inetiă; d) aaitatea aloiă; e) ăldua molaă; f) ăldua seifiă. [ ] [ ] ăldua = enegia inetiă = J
0. tilizând notaţiile din manualele de fiziă, exesia enegiei inetie este: mv mv kx ; b) mgh ; ) ; d) ; e) mv ; f) kv. xesia enegiei inetie este: mv =.. O antitate de gaz ideal auge un ilu fomat dint-o tansfomae izooă în ae esiunea eşte de 8 oi, o destindee adiabatiă şi o omimae izobaă. xonentul adiabati este =,5. andamentul ilului este: 0,57; b) 3/6; ) 5/6; d) 5/4; e) 43,8%; f) 4/5. andamentul ilu lui este η =, unde este ăldua imită e izooă, ia este ăldua edată e izobaă: =υ C ( T T ), e setiv C ( T T ) =υ. 3 Din tansfomaea izooă, =, ezultă T = 8T şi T T = 7T. Din tansfomăile T T 3 izobaă, =, şi adiabatiă, = 3, ezultă T3 = 4T şi T3 T = 3T. Astfel, T T3 3 5 η= =. 7 4. nitatea de măsuă a aeleaţiei în S.I. este: s/m; b) m/s ; ) [ ] m/s a =. - m s ; d) m/s; e) m s ; f) m s. 3. O maşină temiă ideală funţionează duă un ilu Canot, temeatua susei ei fiind 300K ia ea a susei alde u 00 K mai mae. În usul unui ilu luul meani odus este L = 0, kj. aloaea absolută a ălduii edate susei ei înt-un ilu este: 0, kj; b) 0,3 kj; ) 0,5 kj; d) 0, kj; e) 0,6 kj; f) 0,8 kj. 3
Din exesia andamentului ilului Canot, ia din luul meani L = obţinem η= L Tee = T, ezultă ăldua imită, ald aldă L = L= 0,3 kj. Tee T 4. n gaz ideal se destinde adiabati. La finalul oesului volumul gazului este de 8 oi mai mae şi esiunea este de 3 de oi mai miă. xonentul adiabati este: 3/5; b) 5/3; ),75; d) 3/; e) 7/5; f). uaţia tansfomăii adiabatie, = 5/3. 3 =, se sie = ( 8 ), de unde ezultă 5. Cunosând onstanta univesală a gazelo efete şi - exonentul adiabati, ăldua molaă la esiune onstantă este: ; b) ; ) + ; d) ; e) ( ) ; f) ( ) +. Din elaţia obet-may e, C =. C = C + şi exesia exonentului adiabati, C = C, obţinem 6. n autotuism înee sa fâneze u aeleaţie onstantă. Duă e a aus un sfet din distanţa ână la oie, viteza este egală u 40 3 km/h. iteza autotuismului în momentul îneeii fânăii este: 50 km/h; b) 60 3 km/h; ) 5 m/s; d) 0 m/s; e) 00 km/h; f) 80 km/h. 0 Siem elaţia lui Galilei, v = v + ad, entu distanţa ână la oie: ad ' entu un sfet din aeastă distanţă: v = v0. ezultă v0 80 = km/h. 0 0= v ad' şi 7. O antitate de gaz ideal aflată la esiunea de 8, 4 0 Pa şi temeatua de 80 K sufeă o tansfomae izooă la sfâşitul ăeia temeatua devine 50 K. Pesiunea finală este: 7 MPa; b) 6 MPa; ) 5,5 MPa; d) 6,5 MPa; e) 7,5 MPa; f) 5 MPa. 6 4
Din euaţia tansfomăii izooe, =, ezultă 7,5 MPa. T T 8. Peste un siete fix ideal este teut un fi de masă neglijabilă. Fiul tee int-un manşon fix ae exeită asua sa o foţă de feae onstantă egală u 3 N. La un aăt al fiului este legat un o de masă m = 3 kg, la aătul elălalt unul de masă m. Sistemul se mişă unifom. Se unoaşte g = 0 m/s. Masa m este: 3 kg; b) 6 kg; ) 5,5 kg; d) 0, kg; e) 6, kg; f) 0,5 kg. uaţiile de mişae a elo două oui sunt: mg T = şi mg T =, la ae se adaugă euaţia entu fi: T T F f = 0. F f ezultă m = m+ = 6, kg. g 0 0 5