Laboraratorul 7. Validarea generatorilor

Σχετικά έγγραφα
MULTIMEA NUMERELOR REALE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Laboraratorul 6. AJUSTAREA MATEMATICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.

Hazardul moral în cadrul teoriei contractelor

Integrale cu parametru

ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

cele mai ok referate

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Laboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si

LEC IA 1: INTRODUCERE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON

Curs 4 Serii de numere reale

Radio détection des rayons cosmiques d ultra-haute énergie : mise en oeuvre et analyse des données d un réseau de stations autonomes.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

2742/ 207/ / «&»

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

2. Functii de mai multe variabile reale

sin d = 8 2π 2 = 32 π

ΔΗΜΟΤΙΚΕΣ ΕΚΛΟΓΕΣ 18/5/2014 ΑΚΥΡΑ

Integrale generalizate (improprii)

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

HONDA. Έτος κατασκευής

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5 Ι ^ο 3 X X X. go > 'α. ο. o f Ο > = S 3. > 3 w»a. *= < ^> ^ o,2 l g f ^ 2-3 ο. χ χ. > ω. m > ο ο ο - * * ^r 2 =>^ 3^ =5 b Ο? UJ. > ο ο.

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Subiecte Clasa a VII-a

5. POZIŢIILE RELATIVE ALE ELEMENTELOR GEOMETRICE

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

6. VARIABILE ALEATOARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R

Το άτομο του Υδρογόνου

(2), ,. 1).

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΙΓΑΙΟΥ ΣΧΟΛΗ ΘΕΤΙΚΩΝ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΜΗΜΑ ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΩΝ ΜΕ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗ ΣΤΑΤΙΣΤΙΚΗ ΚΑΙ ΧΡΗΜΑΤΟΟΙΚΟΝΟΜΙΚΑ ΜΑΘΗΜΑΤΙΚΑ

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

())*+,-./0-1+*)*2, *67()(,01-+4(-8 9 0:,*2./0 30 ;+-7 3* *),+*< 7+)0 3* (=24(-) 04(-() 18(4-3-) 3-2(>*+)(3-3*

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

( ) 1995.» 3 ( ). 10 ( ) ( ) 1986, ( ) (1) 3,, ( ),,,,».,,,

Tema: şiruri de funcţii

8 Intervale de încredere

OperaŃii cu numere naturale

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

3.5. Forţe hidrostatice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2

Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté

K r i t i k i P u b l i s h i n g - d r a f t

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare


I X A B e ic rm te e m te is S

INTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura

!"#$%& '!(#)& a<.21c67.<9 /06 :6>/ 54.6: 1. ]1;A76 _F -. /06 4D26.36 <> A.:4D6:6C C4/4 /06 D:43? C</ O=47?6C b*dp 12 :1?6:E /< D6 3:4221N6C 42 D:A6 O=

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Curs 1 Şiruri de numere reale

Consommation marchande et contraintes non monétaires au Canada ( )

Appendix B Table of Radionuclides Γ Container 1 Posting Level cm per (mci) mci

r r t r r t t r t P s r t r P s r s r r rs tr t r r t s ss r P s s t r t t tr r r t t r t r r t t s r t rr t Ü rs t 3 r r r 3 rträ 3 röÿ r t

Émergence des représentations perceptives de la parole : Des transformations verbales sensorielles à des éléments de modélisation computationnelle

I. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP

Jeux d inondation dans les graphes

mărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),

OILGEAR TAIFENG. (ml/rev) (bar) (bar) (L/min) (rpm) (kw)

Transfert sécurisé d Images par combinaison de techniques de compression, cryptage et de marquage

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,


Subanexa 2 PROCEDURA DE ETALONARE [NRSC, NRTC (1) ]

CURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

riptografie şi Securitate

ΕΠΙΣΗΜΗ ΕΦΗΜΕΡΙΔΑ ΤΗΣ ΚΥΠΡΙΑΚΗΣ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑΣ ΚΥΡΙΟ ΜΕΡΟΣ ΤΜΗΜΑ Α

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Transcript:

Lborrtorul 7. Vldre genertorlor Bblogrfe:. I. Văduv. Modele de smulre Edtur Unverstt dn Bucureşt 004.. I. Vduv Modele de smulre cu clcultorul Edtur Tehnc Bucureşt 977. 3. I. Vldmrescu Probbltt s sttstc Note de curs cultte de Mtemtc s Informtc Unverstte dn Crov n III 995-996. 4. R. Trndfr Modele de smulre Note de curs cultte de Hdrotehnc n III AIA 0-0. 5. M. Ghne V. reţenu Mtlb: Clcul numerc- Grfcă-Alcţ ed. Teor Bucureşt 998. Scour: ) Vldre n Mtlb lgortmlor entru smulez unor vrble letore contnue. ) Vldre n Mtlb lgortmlor entru smulez unor vrble letore dscrete. Vldre genertorlor se refer tt l verfcre corecttudn formle rogrmelor ct s l verfcre oteze sttstce de concordnt Η : ~ () cu rvre l funct de rertte select smult vrble letore sur cre s- efectut n de volum n sufcent de mre. Vldre genertorlor resuune urmtorele dou ete: A. Construre grfc hstogrme s comrre ceste cu denstte de robbltte lu. B. Alcre testulu de concordnt entru verfcre oteze (). memorm. Construct hstogrme se relzez utlznd urmtorul lgortm: Psul. Smulm un numr n n de vlor de selecte n e cre le Psul. Alegem un numr cre semnfc numrul ntervlelor hstogrme: II I.

I Psul 3. Determnm e bz selecte urmtorele lmte le ntervlelor hstogrme: n mn s m. Ao formm ntervlele: n unde h 3. Psul 4. Determnm frecventele reltve f n n unde rereznt frecventele bsolute dc numrul vlorlor de selecte ce rtn ntervlulu I. Vom fce ntlzrle: f f 0. Psul 5. Smulm e rnd celellte n n vlor de selecte s entru fecre stfel smult vom relz urmtorele oert: ) dc b) dc tunc setm: mn s f f ; tunc setm: m s f f ; c) dc tunc setm: s f f ; h Psul 6. Rerezentm grfc hstogrm selecte bscs ntervlele nltm frecventele reltve f. n n stfel: lum e I s construm dretunghur cre u c bz ceste ntervle s c y f f f f I I I robblttle Ln unctt sugerez form denstt de robbltte vrble. Observte. Pentru o vrbl letore dscret ce vlorle r funct de rertte: 3 m funct de robbltte f() se defneste rn: f dc 3 m 0 n rest 3 m cu

3 m P 0 3 Odt construt hstogrm utem lc testul entru verfcre oteze (). Se clculez sttstc n n n cre re o dstrbute cu - grde de lbertte (vez teorem lu Krl Person) unde: este numrul de ntervle le hstogrme n rereznt frecventele bsolute consttue robblttle c o observte s rtn ntervlulu I s sunt ermte de:. P P P Iotez H se ccet dc s s se resnge n cz contrr α fnd robbltte eror de genul I (se m numeste nvel de semnmfcte su rsc su robbltte de trnsgresune) r s semnfcnd numrul de rmetr estmt. VALIDAREA ALGORITMULUI PENTRU SIMULAREA UNEI VARIABILE ALEATOARE CU REPARTITIE NORMALA Et I. unct Mtlb urmtore ermte smulre une vrble letore ce re o rertte undmensonl dc dmte o functe denstte de robbltte de form:. e f () functon =renorm(msgn) z=rndn(n);

4 =m+sg*z; Et II. Construm funct Mtlb coresunztore functe denstte de rbbltte dn (). functon f=dnorm(msg) f=/(sg*sqrt(*))*e(-(-m).^/(*sg^)); Et III. Construm funct Mtlb e bz cre vom determn elementele hstogrme. functon [ffi]=normhst(nn) f=zeros(); =zeros(+); =renorm(n); ()=mn(); ()=m(); ()=(); (+)=(); h=(()-())/(-); for =3:- ()=()+(-)*h; for =3: =(-);bb=(); f(-)=length(fnd(>& <=bb)); for =:n-n =renorm(); (n+)=; f <=() ()=mn(()); f()=f()+; f >() (+)=m((+)); f()=f()+; f ()< & <=() =round((-())/h); f(+)=f(+)+; for =: I()=((+)+())/; ff=f/n;

Et IV. Screm secvent Mtlb utlzt entru rerezentre grfc hstogrme s resectv denstt de robbltte. >>[fi]=normhst(0000) >>sublot(); >>br(if'hst') >>sublot(); >>=sort(); >>lot(dnorm()'-b') 5 Et V. Screm funct Mtlb ce ne jut l defnre functe de rertte. functon r=frenorm(zmsg) syms t r=(/(sg*sqrt(*)))*nt(e((-(t-m)^)/(*sg^))t-nfz); Et VI. Construm funct Mtlb ce ne ermte lcre testulu de concordnt entru verfcre oteze () entru 0. 005. functon test_hst(nmsg) [fi]=normhst(n0); f=f*n; ()=frenorm(()msg); for =:- ()=evl(frenorm((+)msg))-evl(frenorm(()msg));

6 ()=-evl(frenorm(()msg)); evl() h_clc=sum(((f-n*evl()).^)./(n*evl())) f h_clc<=0.8 ds('se ccet otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc'); ds('se resnge otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc'); >> test_hst(000) h_clc = 0.700 se ccet otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc VALIDAREA ALGORITMULUI PENTRU SIMULAREA UNEI VARIABILE ALEATOARE CU O vrbl eonentl REPARTITIE EPONENTIALA ~ E re funct denstte de robbltte: f e 0 0 0 s funct de rertte: f t dt f t dt e 0. 0 Vom rton recum n czul recedent fnd necesre urmtorele modfcr: Et I. Se defneste funct Mtlb: functon =eonentl(l) u=rnd(); =(-/l)*log(-u); Et II. Construm funct Mtlb: functon r=de(l) f >0 r=l*e(-l*); r=0; Et III. unct Mtlb normhst.m se modfc stfel: Instructune

=renorm(n); se nlocueste cu: for =:n ()=eonentl(); r nstructune =renorm(); devne: =eonentl(l); Et IV. Instructune >>lot(dnorm()'-b') devne lot(de()'-b') s obtnem grfcul 7 Et V. Vom ve funct: functon r=free(l) f >0 r=-e(-l*); Et VI. unct test_hst.m se modfc stfel:

8 functon test_hst(nl) [fi]=normhst(n0); f=f*n; ()=free(()l); for =:- ()=free((+)l)-free(()l); ()=-free(()l); h_clc=sum(((f-n*).^)./(n*)) f h_clc<.96 ds('se ccet otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc'); ds('se resnge otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc'); >> test_hst(000) h_clc = 5.896 se ccet otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc VALIDAREA ALGORITMULUI PENTRU SIMULAREA UNEI VARIABILE ALEATOARE CU REPARTITIE GEOMETRICA e o vrbl letore cre semnfc numrul de esecur n l rt unu success ntr-un sr orecre de robe Bernoull ndeente. 0 Dec re rertt: : q q q Et I. Defnm funct cre smulez vrbl (vez Lb. 4). functon =rgeom() q=-; u=rnd; =round(log(u)/log(q)); >> =rgeom(0.3); Et II. Construm funct Mtlb: functon f=dgeom(t) q=-; u=fnd((t)==); f length(u)~=0 f=*q^(u-); f=0; n n. q

Et III. unct Mtlb normhst.m se modfc stfel: for =:n ()=rgeom(0.); =rgeom(0.); Et IV. Rerezentm hstogrm. [fi]=normhst(0000) sublot(); br(if'hst') sublot(); =0:99; for t=:00 fg(t)=dgeom(t0.); stem(fg) 9 Et V. Defnm functle: functon r=clcre(t) n=length(); s=fregeom(); f (t)<=() r=0;

0 f (t)>(n) r=; for =:n f (t)>(-)& (t)<=() r=s(); functon r=fregeom() q=-; s()=0; n=length(); for =:n- s(+)=s()+*q^(-); s(n)=; r=s; Et VI. unct test_hst.m se modfc stfel: functon test_hst(n) [fi]=normhst(n0); f=f*n; ()=clcre(); for =:- ()=clcre(+)-clcre(); ()=-clcre(); h_clc=sum(((f-n*).^)./(n*)) f h_clc<3.59 ds('se ccet otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc'); ds('se resnge otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc'); >>test_hst(0000.) h_clc = 3.3864 se ccet otez c rertt emrc se semn cu ce teoretc