STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE. VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON
|
|
- Αμφιτρίτη Κακριδής
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREȘTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ ATOMICĂ Ș FIZICĂ NUCLEARĂ BN STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON 997
2 STUDIUL DEZINTEGRĂRILOR RADIOACTIVE VERIFICAREA DISTRIBUȚIEI POISSON Scopul lucrăr Se verfcă codțle epermetle de relzre dstrbuțe Posso, flâdu-se estmtele prmetrulu ceste dstrbuț Teor lucrăr Să cosderăm u detector rdt cu u fsccul de prtcule ozte, ce sut sttstc depedete u de lt, c de eemplu u fsccul de rze cosmce su d fodul turl de rdț Ajugere ue d prtcule î detector costtue u feome îtâmplător (letoru) De cee, î cursul dfertelor tervle de tmp egle pr detector v trece u umăr dfert de prtcule Cre este î ceste codț probbltte p () t c î cursul tervlulu de tmp t î detector să jugă prtcule? O stfel de problemă este tpcă petru u umăr mre de feomee le fzc uclere, cele m multe dtre ele deosebdu-se de ce prezettă um pr cee că î locul umărulu de prtcule ce jug î detector este lut î cosderre umărul ltor feomee, c de eemplu umărul de deztegrăr le ue substțe rdoctve dtr-u umt tervl de tmp, umărul de stele α pe o umtă suprfță dtr-o emulse ucleră rdtă uform, etc Petru smplfcre, î coture se v vorb um despre umărul de evemete ce u loc îtr-u tervl de tmp t Să cosderăm u tervl de tmp dt forte mc (l lmtă ft mc) ș să presupuem că probbltte relzăr î cursul cestu tervl de tmp uu sgur evemet p ( dt ) este proporțolă cu dt, dcă: p ( dt)= dt () î cre mărme, de obce, este deumtă testte Î geerl testte pote să depdă de tmp, îsă vom presupue că e este costtă Petru c î tmpul dt să bă loc două evemete, este ecesr c după prmul evemet, î cursul tmpulu cre m răms pâă l sfârștul tervlulu dt, să bă loc cel de l dole evemet Probbltte fecăru d ceste czur este dtă de o relțe de form (), fd u ft mc de ordul îtî dtortă lu dt Avâd î vedere depedeț sttstcă celor două evemete, probbltte p ( dt) de relzre celor două evemete este eglă cu produsul probbltățlor lor, dcă v f u ft mc de ordul do î rport cu dt Î mod log e covgem că probbltățle p3( dt), p4( dt), de relzre 3,4, evemete î cursul tervlulu de tmp dt sut fț mc de ordul tre, ptru, De cee, î egltte evdetă: p0( dt) + p( dt) + p( dt) + p3( dt) + =, cre eprmă fptul că î tervlul de tmp dt re loc cu certtude u umăr orecre de evemete, se pot eglj terme de l ordul do î sus, rezultâd că: p0( dt) = p( dt), cre împreuă cu relț () dă: p0 ( dt) = dt D cestă relțe rezultă că: p0 ( dt) = () Codț () eprmă fptul că î cursul uu tervl de tmp de mărme ulă u pote ve loc c u evemet ș dec: p0( 0) = p( 0) = 0 ( )
3 Petru clculre probbltăț p ( t) vom îcepe cu cel m smplu cz, cel l probbltăț p0 ( t) c î cursul tervlulu de tmp t să u bă loc c u evemet Să cosderăm petru îceput u tervl de tmp t + dt u pre mre ș să clculăm p0 ( t + dt ) Petru c î tervlul t + dt să u bă loc c u evemet este ecesr ș sufcet c să u este c u evemet tât î tervlul t, cât ș î tervlul dt Dtortă depedețe sttstce evemetelor ce u loc î tervle depedete (esuprpuse), probbltte relzăr smulte celor două czur este eglă cu produsul probbltățlor fecăru cz î prte, dec: p0( t + dt) = p0() t p0( dt) = p0()( t dt) Pe de ltă prte, cu o precze pâă l termeul de ordul ( dt), vem că: dp0 () t p0( t + dt) = p0( t) + dt dt D cele două epres le lu p0 ( t+ dt ), după smplfcărle corespuzătore, obțem ecuț dferețlă: dp0 () t + p0 = 0 (3) dt petru determre lu p0 ( t) Rezolvâd ecuț (3) cu codț țlă (), obțem că: p0 ()= t e t (4) Să clculăm cum p () t, presupuâd C ș m îte, să clculăm petru îceput p ( t + dt) Petru c î tervlul t + dt să bă loc evemete, este ecesr ș sufcet să se relzeze uul d următorele czur: - î tervlul t u vut loc evemete, î dt c uul; - î tervlul t u vut loc evemete, î dt u evemete; - î tervlul t u vut loc evemete, î dt evemete; - î tervlul t u vut loc c u evemet, î dt u vut loc evemete Dtortă depedețe sttstce evemetelor ce u loc î tervlele esuprpuse, rezultă că: p( t + dt) = p() t p0( dt) + p () t p( dt) + p () t p( dt) p0 ( t) p ( dt) Negljâd fț mc de ordul do ș m mre, relț de m sus deve: p ( t + dt) = p () t p0( dt) + p () t p ( dt), dcă: p ( t + dt) = p ( t)( dt) + p ( t) dt Pe de ltă prte: dp () t p( t + dt) = p( t) + ( dt ) dt Comprâd cele două epres le lu p ( t + dt ) după smplfcărle corespuzătore, obțem ecuț dferețlă: dp + p = p (5) dt petru probbltte p ( t), cre trebue rezolvtă mpuâd codțle ( ) Îlocud succesv = 3,,, î ecuț (5) ș țâd cot de relț (4), obțem probbltățle p(), t p( t), ș ș m deprte Se pote vefc că soluț sstemulu de ecuț (5) ș (3) este: ( t) t p () t = e (6)!
4 Notâd t =, cre este o mărme costtă petru u tervl t ft ș o testte costtă, relț (6) deve: p e = (7)! cre repreztă lege de dstrbuțe Posso Rezulttul obțut pote f terprett î două modur Cosderâd u umăr forte mre de stlț complet detce, compuse d surse de prtcule detce, î cursul uu tervl de tmp t prmul detector îregstreză prtcule, l dole prtcule ș ș m deprte Atuc vlorle,, sut dstrbute după lege Posso (7) Cosderâd cum um u sgur detector ș o sgură sursă, detectorul v îregstr u umăr,, 3, de prtcule î cursul uu umăr mre de tervle de tmp egle ître ele Dcă testte este costtă, dec prmetrul este costt, vlorle vor f de semee dstrbute după lege Posso: p e ( ) = (8)! Fg O mărme, cre repreztă u umăr de evemete (vrbl î rport cu u umt fctor - tmp, suprfță, volum, etc), este dstrbută Posso dcă stsfce codțle: ) este u umăr îtreg ș poztv, clusv zero: b) îtr-u tervl forte mc l domeulu de vrțe se pote produce su u sgur evemet su c uul (probbltte producer două su m multe evemete î cest tervl este ulă); c) probbltte producer uu sgur evemet îtr-u semee tervl forte mc este proporțolă cu mărme tervlulu De c rezultă petru dsperse: σ = = + = (9) Dec prmetrul l dstrbuțe Posso repreztă sperț mtemtcă vrble letor, precum ș dspers σ Estmre prmetrulu l dstrbuțe Repetre de or, î codț detce, măsurăr drecte ue mărm dstrbută Posso oferă u colectv de vlor umerce,, 3,,, evdet uele vlor putâdu-se repet Probbltte W relzăr smulte tuturor celor vlor dvdule este eglă cu produsul probbltățlor dvdule: 3
5 W = e e e = e!!!! căre vlore u pote f clcultă dtortă ecuoșter prmetrulu Î potez pluzbltăț mme, drept estmt l prmetrulu se cosderă ce vlore petru cre fucț W îș tge mmul său, tuc estmtul prmetrulu l dstrbuțe se obțe d codț: lw = 0 () Logrtmâd relț (0), obțem: lw = + l l! ș dervâd î rport cu : lw = +, stfel că d codț () se obțe estmtul: * (0) = est( ) = = () cre este u estmt cosstet ș edeplst Dec, coform relțe (0), estmtul prmetrulu l dstrbuțe Posso este med rtmetcă șrulu de vlor obțute epermetle Dstrbuț vlor med Vlore mede șrulu de vlor epermetle este l râdul său o mărme fluctută Petru stbl lege s de dstrbuțe, să clculăm fucț geertore dstrbuțe Î coformtte cu Teor erorlor, fucț geertore dstrbuțe mede este: m m t ( ) = Deorece vrbl este dstrbută Posso, î coformtte cu relț (9), obțem că: stfel că: m ( ) = e e e m ( ) = e e = e e e Dervtele ceste fucț geertore sut: m ( ) = e e = e e ( e ) m ( ) = e e + e Petru = 0 se obț sperțele mtemtce: (3) (4) 4
6 = (5, 6) = + stfel că dspers este: σ = = + = (7) Dec med șrulu de vlor epermetle este o mărme dstrbută Posso cu sperț mtemtcă ș dspers Estmtul dsperse mede este dec: est( ) S = = (8) Numărul de prtcule cre jug îtr-u detector rdt de o sursă rdoctvă cu o testte costtă ș dec cdeț mpulsurlor îregstrte de detector, dcă umărul de mpulsur îregstrte î tervle de tmp egle, preztă fluctuț Petru u umăr ft de îregstrăr, presupuâd că durtele cestor sut rguros egle, umerele de mpulsur obțute sut dstrbute după lege Posso: P ( ) = e (9)! ude P( ) repreztă probbltte c l îregstrre să se obță mpulsur, r repreztă med sttstcă (sperț mtemtcă) mpulsurlor îregstrte: = P( ) (0) = 0 Petru u umăr lmtt N de îregstrăr se pote presupue că formul () îș păstreză vlbltte dor dcă N este sufcet de mre Î cest cz umărul de îregstrăr î cre se obțe celș umăr de mpulsur v f: Kc ( ) = P( ) N () ude dcele c re semfcț că cestă vlore se obțe pr clcul Kc ( ) este deft c frecveț de prț feomeulu, dcă de câte or î ser celor N îregstrăr vor f îregstrte mpulsur Î cestă lucrre se urmărește se compr petru u umăr N mre de îregstrăr, dstrbuț epermetlă vlorlor cu o dstrbuțe Posso clcultă, dcă comprre frecvețelor de prțe epermetle Ke ( ) cu frecvețele clculte Kc ( ) Petru determre probbltățlor Posso este ecesră cuoștere prmetrulu l dstrbuțe Îsă cest este ecuoscut, vlore lu depzâd de testte surse rdoctve (umărul de prtcule emse î utte de tmp), tpul detectorulu ș tesue s de fucțore, geometr îregstrăr D cestă cuză prmetrul v f îlocut cu estmtul său, cre s- demostrt f vlore mede rtmetcă șrulu de vlor epermetle: î cre K N e( ) est = = j = Ke( ) = N N j= Ke( ) repreztă umărul de vlor dferte obțute () 5
7 Î scopul îlesr clculelor, vlorle probbltățlor Posso se găsesc îtr-u tbel d e lucrăr, petru vlor le prmetrulu ître 7,0 ș 5,0 î ps de 0, Petru comprre dstrbuțlor epermetlă ș clcultă, se utlzeză testul X (Perso) Î cest scop se clculeză mărme X, deftă c: [ ] X = K K e( ) c( ) K c( ) X este, l râdul său, o mărme fluctută, prezetâd o dstrbuțe cu u umăr = grde de lbertte, îtrucât dstrbuțe Posso teoretcă s- mpus codț de ve ceș vlore mede cu dstrbuț epermetlă Probbltte de relzre ue vlor m mr decât o umtă vlore X, petru u umăr de grde de lbertte, este: Vlorle P( X y, ) = y e d y X Γ P( X, ) sut dte îtr-u tbel d e lucrăr petru vlor (3) X [ 30, ] ș [ 65, ] Se cosderă că dstrbuț epermetlă vlorlor cocordă cu o dstrbuțe Posso dcă P( X, ) re o vlore cuprsă ître 5% - 95% P (, ) repreztă probbltte c u lt smblu de determăr epermetle să prezte o btere fță de dstrbuț Posso clcultă m mre su cel puț eglă 3 Dspoztvul epermetl Motjul cuprde u detector cu sctlțe coectt l u umărător electroc NUMEPORT 537A 4 Istrucțu de utlzre umărătorulu electroc Pe poul frotl sut ptru comuttore: ALIMENTARE, IMPULSURI, CICLU UNIC, STOP Se trece comuttorul de STOP pe T, tmp, comuttorul de CICLU UNIC pe cfr, cre corespude l o puză de sec ître îregstrăr cosecutve, comuttorul de IMPULSURI pe cfr cre mrcheză umărul de secude î cre se fce îregstrre de mpulsur Se lmeteză umărătorul de l rețeu de curet ș se trece comuttorul de ALIMENTARE pe pozț LUCRU Numărul de mpulsur este fșt electroc î cset IMPULSURI r tmpul corespuzător î cset SECUNDE Î ceste codț umărătorul îregstreză tmp de două secude umărul de mpulsur detectte ș becul START este prs după cre fșeză tmp de secude (becul START este sts), șterge îregstrre teroră ș porește utomt o ouă îregstrre 6
8 5 Modul de lucru Se îtocmește u tbel î cre pe le se cosderă umărul de mpulsur fște după secude, r pe vertclă se mrcheză prț umărulu de mpulsur fșt corespuzător l fecre îregstrre cosecutvă Se recomdă c vlorle fște să fe cuprse ître 0 ș 0 Dcă umărul de mpulsur îregstrte depășesc 0 de mpulsur se mărește prgul de sesbltte l umărătorulu 6 Prelucrre dtelor epermetle Se îtocmește u tbel c cest: Ke( ) K e( ) P ( ) Kc( ) K ( )- K e c ( ) [ K ( ) K ( )] e c Kc( ) Sum N X Pe prm coloă sut trecute umerele de mpulsur dferte obțute, r pe ce de dou coloă sut trecute frecvețele de prțe epermetle Ke( ) cre se socotesc cu jutorul dtelor îscrse î prmul tbel Sum vlorlor Ke( ) repreztă umărul totl N de măsurător îregstrte Sum vlorlor K e( ) d ce de tre coloă servește l determre estmtulu prmetrulu cu () Pe ce de ptr coloă se trec vlorle probbltățlor Posso P ( ) clculte după relț (9) î cre prmetrul este îlocut cu estmtul său Aceste vlor se etrg d tbelul cu probbltăț Posso d e lucrăr Următore coloă cuprde frecvețele de prțe Kc( ) clculte cu jutorul relțe () cu o precze de o sgură zecmlă ș se promeză cu vlore îregă, pr rotujre corespuzătore Î scopul clculăr mărm X se completeză ultmele două coloe, sum vlorlor cuprse î ultm coloă reprezetâd vlore X Cu vlore X obțută ș umărul = se determă d tbelul de vlor le probbltățlor P( X, ) d e lucrăr vlore probbltăț P( X, ) Se costruesc po pe hârte mlmetrcă hstogrm teoretcă ș hstogrm epermetlă, pe celș grfc, evetul cu culor dferte; pe bscsă se cosderă umărul de mpulsur, r î ordotă frecvețele de prțe clculte Kc( ), respectv epermetele Ke( ) Refertul supr lucrăr v cuprde u rezumt l teore, cel de l dole tbel, grfcul cu cele două hstogrme ș vlore probbltăț P( X, ) 7 Utltte lucrăr; plcț î ecoome Obșure studețlor cu plcre metodelor sttstce î prelucrre evemetelor letore ș lțurlor stochstce 7
9 8 Îtrebăr prelmre ) Ce este dstrbuț sttstcă? ) Cre este prmetrul dstrbuțe Posso? 3) Cre sut codțle de vlbltte dstrbuțe Posso? 4) Î ce costă metod mme pluzbltăț? 5) Cre sut estmtele de mmă pluzbltte petru dstrbuț Posso? 6) Ce este fucț geertore ue dstrbuț? 7) Î ce costă testul X? 8) Imgț o orggrmă petru prelucrre l clcultor dtelor epermetle 9) Cre este motjul utlzt î cdrul lucrăr 0) Ce legătură cuoșteț ître dstrbuț Posso, Guss ș bomlă 9 Observț T estul este o metodă sttstcă prcplă de verfcre fptulu dcă o dstrbuțe este de tp Posso, îtrucât cest test este rpd plcbl, ș ușor de modelt î clculele eecutte utomt Deorece ître dstrbuțle Posso, Guss ș Beroull estă relț de legătură medte, obțute pe bz formule lu Stclg, se pot elbor metode sttstce de verfcre uor stfel de dstrbuț, pr etdere rezulttelor prezete lucrăr Aceste dstrbuț, fd cele m des îtâlte î formtcă, sttstcă mtemtcă, modelre procedeelor d ecoome ș tehcă, mportță ceste lucrăr se etde î fr studlor d cdrul lbortorelor de fzcă X 8
CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότερα6. VARIABILE ALEATOARE
6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă
Διαβάστε περισσότεραCURS 4 METODE NUMERICE PENTRU PROBLEMA DE VALORI PROPRII. Partea I
CURS 4 MEODE NUMERICE PENRU PROBLEM DE VLORI PROPRII ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Prte I. Defț, propretăț.. Metod puter ş
Διαβάστε περισσότερα4. Interpolarea funcţiilor
Iterpolre ucţlor 7 Iterpolre ucţlor Fe : [] R ş e pucte dstcte d tervlul [] umte odur Prolem terpolăr ucţe î odurle costă î determre ue ucţ g : [] R dtro clsă de ucţ cuoscută cu proprette g Pusă su cestă
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραINTEGRAREA ȘI DERIVAREA NUMERCĂ A FUNCȚIILOR REALE
Metode Numerce Lucrre r. 7 NTEGRAREA Ș DERVAREA NUMERCĂ A FUNCȚLOR REALE Modelul mtemtc ș metodele umerce utlzte Cudrtur este o procedură umercă pr cre vlore ue tegrle dete ( este promtă olosd ormț despre
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL. Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr. vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre. Se bzeză
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL NUMERIC MATRICEAL
ELEMENTE DE CLCUL NUMERIC MTRICEL Metode de clcul l verse Metod reducer l mtrce utte / metod elmăr î versue Guss-Jord dgolzăr / metod elmăr vtj: Obţere vlor determtulu fără clcule suplmetre Se bzeză pe
Διαβάστε περισσότεραI. REGRESIA Clasificări. Metode corelationale Regresia si Corelatia. Stud. Master - AMP
9.1.13 Metode coreltole Regres s Corelt Stud. Mster - AMP ISAIC- MANIU ALEXANDRU we www.mu.se.ro e-ml AL.ISAIC-MANIU@CSIE.ASE.RO 9.XII.13 1 Cotet Itre metodele ctttve de cerctre utle sut s cele de studere
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραCurs 4. Metode Numerice de Rezolvare a Sistemelor de Ecuaţii Liniare
Curs 4 Metode Numerce de Rezolvre Sstemelor de Ecuţ Lre As. Dr. g. Levete CZUMBIL Lortorul de Cercetre î Metode Numerce Deprtmetul de Electrotehcă, Igere Electrcă E-ml: Levete.Czuml@ethm.utcluj.ro Notţ
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE APLICAŢII
MARILENA POPA ROMULUS MILITARU METODE NUMERICE APLICAŢII 7 . Metod Guss cu pvotre prţlă l ecre etpă petru rezolvre sstemelor de ecuţ lre Prezetre proleme Se cosderă sstemul lr: () A t ude: A R mtrce sstemulu
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)
Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc
Διαβάστε περισσότερα2. Functii de mai multe variabile reale
. Fuct de m multe vrble rele.. Elemete de topologe R Fe u sptu lr (XK. Det. Se umeste produs sclr plct < > < < λ > λ < v < > < > ; XX K cu omele: > ( X < > ( X ( λ K >< > < > ( X ( Xs < > ; dc s um dc
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
Διαβάστε περισσότεραSondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Διαβάστε περισσότεραANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGRESIE OPTIME
ANALIZA GRAFICA A REZULTATELOR DETERMINAREA FUNCTIEI DE REGREIE OPTIME A. copul lucrr: e urmreste relzre urmtorelor oectve: - prezetre otulor geerle legte de formele de prezetre rezulttelor - prezetre
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR
METODE DE APROXIMARE NUMERICĂ A FUNCŢIILOR. Puere probleme Apre î multe tuţ d ştţă ş tehcă î geerl ş d domele utomtcă formtcă ş clcultore î prtculr. Î cete dome pr plcţ î cre u e cuoşte epre ltcă fucţe
Διαβάστε περισσότεραMETODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC
METODE ȘI PROGRAME DE CALCUL NUMERIC -NOTE DE CURS- GRECU LUMINIȚA I CONCEPTE DE BAZĂ ȘI TIPURI DE ERORI I INTRODUCERE Metodele umerce sut cele tehc cre permt trsformre modelelor mtemtce î modele umerce
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic
Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραProcese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =
Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )
Διαβάστε περισσότερα2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 5 E E} 5.1. ARIA UNEI MULŢIMI PLANE. D I D = pentru i j. Se ştie că aria unui dreptunghi este egală cu produsul
Cp 5 INTEGRALE MULTIPLE 87 CAPITOLUL 5 INTEGRALE MULTIPLE 5 ARIA UNEI MULŢIMI PLANE Î cele ce urmeză, pr mulţme plă polgolă, vom îţelege orce mulţme d pl mărgtă de u polgo Î prtculr, pr mulţme plă dreptughulră
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE. 1. Erori în procesul de masura
INTRODUCERE. Eror î procesul de msur. Geerltt Dup cum este e cuoscut, fzc, u d sttele tur, operez cu otu s mrm exprmle ctttv s, c urmre (m mult su m put) precs determle. O operte fudmetl î fzc este cee
Διαβάστε περισσότεραLaboraratorul 7. Validarea generatorilor
Lborrtorul 7. Vldre genertorlor Bblogrfe:. I. Văduv. Modele de smulre Edtur Unverstt dn Bucureşt 004.. I. Vduv Modele de smulre cu clcultorul Edtur Tehnc Bucureşt 977. 3. I. Vldmrescu Probbltt s sttstc
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Διαβάστε περισσότερα3.6 Valori şi vectori proprii. Fie V un K-spaţiu vectorial n-dimensional şi A L K (V) un operator liniar.
Algebră lnră, geometre nltcă ş dferenţlă 6 Vlor ş vector propr Fe V un K-spţu vectorl n-dmensonl ş A L K (V) un opertor lnr Defnţ 6 Un vector x V, x se numeşte vector propru l opertorulu A dcă exstă K
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS 1. Optimalitate Metode analitice
CUPRINS. Optltte.......................... Optzre.. Forulre ş clscre probleelor de optzre.. Etpele rezolvăr probleelor de optzre.4. Codţ de optltte.5. Cocvtte covette.5.. Fucţ covee ş cocve.5.. Mulţ covee.
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότεραSeminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
Διαβάστε περισσότεραEvaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.
Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραElemente de teoria probabilitatilor
Elemete de teora probabltatlor CONCEPTE DE BAZA VARIABILE ALEATOARE DISCRETE DISTRIBUTII DISCRETE VARIABILE ALEATOARE CONTINUE DISTRIBUTII CONTINUE ALTE VARIABILE ALEATOARE Spatul esatoaelor, pucte esato,
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότερα3. Caracterizarea microgeometriei suprafeţelor de frecare 18
3. Crcterzre mcrogeometre suprfeţeor de frecre 8 3. CARACTERIZAREA MICROGEOMETRIEI SUPRAFEŢELOR DE FRECARE 3.. Mărm stdrdzte [A, A,A9, A5] Ctte suprfeţeor de cotct cupeor de frecre se pote crcterz pr :
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS. CAPITOLUL 1: Module şi spaţii vectoriale
PREFAŢĂ, După ce î lucrre [5] m prezett elemetele de bză le ş zse lgebre bstrcte (mulţm ordote, grupur, ele, corpur, ele de polome, elemete de teor ctegorlor) c o coture frescă cestor, î lucrre de fţă
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,
Διαβάστε περισσότερα6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότεραREZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE
REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR DIFERENŢIALE Itroducere Acest tp de prolee prove d cdrul vst l le ucţole. Ecuţle dereţle su cu dervte prţle costtue odelele tetce petru ortte proleelor gereşt: studul eorturlor
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότεραOperaŃii cu numere naturale
MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραEcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau
EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x
Διαβάστε περισσότεραDRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR
Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,
Διαβάστε περισσότεραANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,
ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραx x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:
ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότεραmărimea de stare (prin conditiile iniţiale x(τ) numita stabilitate internă sistem liniar este stabi mărime de intrare u(t),
/3/5 Stbltte este un dn propretăţle nterne le sstemelor dnmce reflecttă de dependenţ funcţe de trnzţe stărlor x(t) = φ(t,τ,x τ,ω), de fz nţlă (τ,x(τ)). Se spune că un sstem lnr este stbl dcă, lăst să evolueze
Διαβάστε περισσότεραProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. dr. Gabriela-Victoria ANGHELACHE Lector univ. dr. Florin Paul Costel LILEA
Metode ş procedee de ajustare a datelor pe baza serlor croologce utlzate î aalza tedţe dezvoltăr dfertelor dome de actvtate socal-ecoomcă Prof. uv. dr. Costat ANGHELACHE Uverstatea Artfex/ASE - Bucureșt
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότεραProbabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo
Matematcă ș Iformatcă.. Metoda Mote-Carlo.. Metoda Mote Carlo. Aplcaţ. Precza metode. Termeul,,Metoda Mote Carlo este som cu termeul,,metoda epermetelor statstce. Aparţa aceste metode se raportează de
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE. Capitolele îndrumătorului corespund materiei predate şi abordate la seminar pentru Statică, prima diviziune a disciplinei Mecanică.
INTDUEE utor u conceput lucrre de fţă, nttultă Îndrumător ş plcţ pentru studul ndvdul l mecncă prte I: sttc, c un mterl necesr studenţlor pentru consoldre cunoştnţelor teoretce ş formre deprnder rezolvăr
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραCap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραNoţiuni de verificare a ipotezelor statistice
Noţu de verfcare a potezelor statstce Verfcarea potezelor statstce este legată de compararea dfertelor poteze asupra ue populaţ statstce (ş u asupra uu eşato) cu datele obţute pr îcercăr expermetale Dacă
Διαβάστε περισσότεραIntegrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Διαβάστε περισσότεραPROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE
ROIECTAREA SISTEMELOR MECATRONICE Mecc Mectroc Electroc Softwre rof. dr. g. Vler DOLGA, Cprs Fbltte s proectre Icerttd s mod de evlre Coefcet de sgrt Coefcet de sgrt s fbltte Desg for s sgm rof. dr. g.
Διαβάστε περισσότεραElemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv
Elemete de teore a formaţe. Câte ceva desre formaţe la modul subectv Î cele ce urmează vom face câteva cosderaţ legate de formaţe ş măsurare a e. Duă cum se cuoaşte formaţa se măsoară î bţ. De asemeea
Διαβάστε περισσότερα5.6. Funcţii densitate de probabilitate clasice
Elemente de sttistică 5.6. Funcţii densitte de probbilitte clsice 5.6.. Introducere L or ctulă eistă un număr mre de funcţii msă de probbilitte şi funcţii densitte de probbilitte ce crcterizeză diferite
Διαβάστε περισσότερα4. Serii de numere reale
I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de
Διαβάστε περισσότερα3. INDICATORII STATISTICI
3. INDICATORII STATISTICI 3.. Necestatea folosr dcatorlor statstc. Idcator statstc prmar. Idcator statstc dervaţ Am văzut că obectul de studu al statstc îl costtue feomeele ş procesele de masă. Acestea
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro
nlz în regm dnmc scemelr electrnce c recţe Egene Psdărăsc - DCE EM 6 electrnc.gen.r emnr 6 6 NLI ÎN EGIM DINMIC CHEMELO ELECTONICE C ECŢIE 6. Nţn teretce generle de ter trprţlr H s ntrre eşre Fg. 6. În
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA
LUCRARE DE LABORATOR NR. MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA. OBIECTIVELE LUCRARII Isusrea uor otu refertoare la: - eror
Διαβάστε περισσότεραCuprins. Prefaţă Metoda eliminării complete (Gauss Jordan) Spaţii vectoriale Noţiunea de spaţiu vectorial...
Cuprs Preţă Meod elmăr complee Guss Jord Spţ vecorle Noţue de spţu vecorl Depedeţ ş depedeţ lră ssemelor de vecor 8 Ssem de geeror Bă uu spţu vecorl Coordoele uu vecor îr-o bă dă Subspţul vecorl geer de
Διαβάστε περισσότεραTEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE
TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza
Διαβάστε περισσότεραREZIDUURI ŞI APLICAŢII
Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.
Διαβάστε περισσότεραPolinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.
Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul
Διαβάστε περισσότεραCursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραB( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j
. Noţule fudametale ş teoremele geerale ale dam. NŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEREMELE GENERALE ALE DINAMIII Reolvarea problemelor de damă se fae u ajutorul uor teoreme, umte teoreme geerale, deduse pr aplarea
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA
METODE NUMERICE IN INGINERIA ELECTRICA Notte de urs: 4 5, semestrul S.l. Dr. Ig. Mh Iul REBICAN mh.reb@upb.ro Curs: jo, 8: - :, EA4 Cosultt: mrt 6: - 7:; jo -; EC5 IE, hol EB, etj Uverstte Polteh Buurest
Διαβάστε περισσότεραCURS 3 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII LINIARE
CURS EODE NUERICE PENRU SISEE DE ECUAŢII LINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ I etode drecte: Gss; LU; Choesy; Choesy mtrc
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate
Y CURS 0 Regresa lară - aproxmarea ue fuct tabelate cu o fucte aaltca de gradul, pr metoda celor ma mc patrate 30 300 90 80 70 60 50 40 30 0 y = -78.545x + 33.4 R² = 0.983 0 0. 0.4 0.6 0.8. X Fe o fucţe:
Διαβάστε περισσότεραcele mai ok referate
Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere
Διαβάστε περισσότεραECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D
ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x
Διαβάστε περισσότεραTeoria aşteptării- laborator
Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4
Διαβάστε περισσότερα4.1 PROGRAMAREA DINAMICĂ
. PROGRAMAREA DINAMICĂ Prormre dmă repreztă o tehă de ordre e lse de proleme l ăror model mtemt preztă rterstle proes seveţl de deze. Aest tp de proese se rterzeză pr fptl ă î drl feăre etpe tree lesă
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα