LUCRAREA NR COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

Σχετικά έγγραφα
FILTRE LC PROIECTATE PE BAZA PARAMETRILOR DE LUCRU

Analiza bivariata a datelor

Sisteme de ordinul I şi II

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

METODA OPERATIONALA LAPLACE

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Subiecte Clasa a VII-a

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare


METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

6. AMPLIFICATOARE DE RADIOFRECVENŢĂ DE PUTERE

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Studiul chopperelor de putere individuale

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Subiecte Clasa a VIII-a

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

5.1. Noţiuni introductive

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale

Tema: şiruri de funcţii

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Modulatia cu unda continua. Definitii

CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :


Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

9. Circuit de temporizare integrat 555

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

MARCAREA REZISTOARELOR

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

Γενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού χρονών - σύνολο

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Electronică anul II PROBLEME

Γενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Transformări de frecvenţă

Γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο

riptografie şi Securitate

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

(2), ,. 1).

Ποσοστό απασχόλησης στον τριτογενή τομέα του πληθυσμού χρονών - σύνολο

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

V O. = v I v stabilizator

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Ποσοστό μακροχρόνιας ανεργίας (διάρκεια 12+ μήνες) οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15+ χρονών - σύνολο

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

Lucrarea Nr. 10 Etaje cu două tranzistoare

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Transcript:

LUCRARA NR 19 - COMUARA RANZSORULU BPOLAR 1 Sopul lurării: e udiază reimul de omuare al raziorului bipolar, e măoară impii de omuare direă şi iveră, preum şi iflueţa diferielor elemee ale hemei aupra aeora; e udiază efiieţa uor heme de aelerare a omuării şi de eviare a irării î auraţie a raziorului 2 Reimul de omuare al uui razior bipolar oă di reerea lui di area de bloare î area de oduţie - î reiuea aivă ormală au î auraţie - şi iver Î area de bloare, ambele joţiui ale razioarelor u polarizae iver; pri razior irulă ureţii b şi (î oexiuea C), de obiei, elijabili peru razioarele di iliiu, afel îâ eiuile la borele razioarelor bloae u deermiae umai de elemeele iruiului exerior aeora Î area de oduţie, raziorul are joţiuea bază-emior polarizaă dire iar joţiuea oleor-bază ee fie bloaă (î azul fuţioării î reiuea aivă ormală) fie polarizaă dire (î azul î are raziorul fuţioează la auraţie) Fuţioarea raziorului î auraţie, î iruiele de omuaţie, preziă avaaje, preum realizarea uui oefiie bu de uilizare a eiuii de alimeare, puere diipaă miă pe razior, abiliae a eiuii de ieşire, dar are şi dezavaajul uui imp de omuare iveră mai mare, daoriă ariilor oae uplimear î bază Codiţia de fuţioare î auraţie a uui razior bipolar ee a şi joţiuea oleor-bază Ca a raziorului ă fie polarizaă dire, eea e, peru iruiul di fi1 devie: > = â (1) ude ee ureul de bază la auraţie iipieă iar ee ureul dire pri baza raziorului Î auraţie, raziorul ee araeriza pri eiuea bază-emior, V B, de ira,7 -,9 V (î fuţie de ureul de emior) şi pri eiuea de oleor de auraţie, V e a, de ira,1 -,3 V (î fuţie de ureul de oleor), elijabilă eiuile pe joţiui fiid foare mii au, orium, uoue, peru u razior bipolar aura, ureţii pri el u deermiaţi de elemeele iruiului exerior Se adauă şi relaţia: = B + C Î reiuea de auraţie, raziorul ee araeriza şi pri radul de auraţie: = (2) 3 Îârzierea, la omuarea dir-o are î ala, a raziorului, ee deermiaă aâ de feomeele de aumulare a ariii de purăori î baza raziorului, araerizae pri oaele de imp ô (oaa de imp de viaţă a eleroilor mioriari î exe î bază) şi ô (oaa de imp de oare) â şi de apaiăţile de barieră ale joţiuilor raziorului, C be, e oează âd raziorul ee bloa, repeiv C b e oează şi âd raziorul ee dehi, î reiuea aivă ormală (î peial, la rezieţe de oleor de valoare mare) Peru razioarele de omuaţie, e iau măuri eholoie peru mişorarea oaelor de imp ô şi ô (rearea uor eri de reombiare uplimeari pri dopare u aomi de aur, oeraţii mari de impuriăţi) şi a apaiăţilor de barieră (uprafeţe mii ale joţiuilor) Rezulă ureţi reziduali ai joţiuilor de valoare miă şi, dei, eiui diree pe joţiui dehie de valori mai mari (ira,7 -,9 V); de aemei, faorul de ure al raziorului, â, va avea valori relaiv mii, de ira 3-5, avâd î vedere reombiarea favorizaă a purăorilor mioriari î bază 4 Reimul de omuare al raziorului bipolar e poae udia pe iruiul ehivale di fi1, ude rezieţa R limiează ureul de oleor al raziorului, eea e permie şi obţierea reimului de auraţie Cureţii (dire) şi (iver) depid de ofiuraţia iruiului exerior

şi de eiuea bază-emior, V B, a raziorului, la fel a şi ureul de oleor al raziorului, C = C a Formele de udă ale ureţilor de bază şi de oleor u reprezeae î fi2; aşa um e obervă, la omuarea iveră, pri baza raziorului, e abileşe u ure iver (- ) are exiă R B 1 - B 2 1 a 9 a fi 191 fi 19 2 aâ imp â mai exiă ariă de purăori mioriari oaă î baza raziorului V + V Peru iruiul ea, di fi6, e riu ureţii: = (3), + P R2 + V VCC = + (4), C a = (5) + P R2 RC S-au elija ăderile de eiue de pe rezieţele r b şi r foloie peru măurarea ureţilor repeivi 5 Comuarea direă ee araerizaă, pe de o pare, prir-u imp de îârziere, î, deermia de îărarea apaiăţii parazie de irare a raziorului bipolar şi pri impul de difuzie al purăorilor mioriari de la emior la oleor (foare mi), ereprezea î fi2 şi, pe de ală pare, pri impul de reşere are, dedu di euaţiile meodei ariii peru reim razioriu, e alulează u relaţiile: - peru omuarea î reiuea aivă ormală: ô σ = 2,3 ô (6) 1 - peru omuarea î reiuea de auraţie: = τ r l,9 (7) 1 Se remară depedeţa impului de omuare direă ( d = î + r r ) de radul de auraţie al raziorului 6 Comuarea iveră a raziorului di reiuea de auraţie ee araerizaă pri impul de + oare, e e poae alula u relaţia: = ô l (8) + şi pri impul de ădere, da de relaţia: = + l 1 ô (9) Obervaţie: daă ô ô, aui e obţie: = + = + l 1 i ô (1) relaţie are, fiid idepedeă de, araă ă impul de omuare iveră depide de aiaea de ariă oală oaă î baza raziorului (proporţioală u ) şi de ureul de bază iver ( ) are elimiă aria di bază 7 Peru mişorarea impilor de omuare ai uui razior bipolar, e poae foloi o hemă de aelerare a omuării a î fi3 i r i

La apliarea alului poziiv al eiuii de irare, e obţie u ure de bază de valoare mare (apaiaea e omporă a u ur irui pe froul impulului): ( V V C + V P V ) = (11) u: V C =, are aiură u imp de R2 + R2 + P reşere foare mi, dar are ade î imp, afel ă, valoarea de reim aţioar: V + V ( ) = (12) ă aiure aurarea raziorului u u rad de auraţie â mai R + P R 1 mi (1 2), aproape de auraţie iipieă 2 v R P R C a V 1 R 2 B 1 B 1 - B 2 - B 2 ( ) ( ) 8 ( ) 8 ( ) -V fi 19 3 fi 19 4 La apliarea alului eaiv al eiuii de irare, e obţie u ure, (), de valoare foare mare: ( + V C + V P( V ) ) = + (13) u: V C =, are aiură impi de R2 + P oare şi de ădere de valori mii upă apliarea alului de eiue la irare, apaiaea de aelerare îepe ă e îare (deare), eea e due la mişorarea ureţilor de bază (î valoare aboluă) aşa um e vede şi î fi4 R v a ) - -- - -- fi 19 5 8 limiarea impului de oare, are repreziă o îârziere eă îre impulul de omadă şi răpuul iruiului, e fae pri uilizarea uor iruie de eviare a irării î auraţie, are au şi proprieaea de a meţie la ieşire o eiue miă, fixă, idepedeă de paramerii raziorului Î fi5 u reprezeae iruie are foloe meoda ariii eliiare (a), iefiieă, di auza ureului mare e irulă pri razior şi diodă, repeiv meoda reaţiei eaive eliiare pri are, pri diodă, e deviază urpluul de ure de irare de omadă (fi5b) dealizâd araeriiile diodelor î oduţie direă, araeriia diamiă î plaul C, U C al araeriiilor aie ale raziorului va fi a î fi5 Preupuâd ă V = V B, peru azul î are dipoziivele repeive u dehie, e obţi valorile: V = V + peru fi5a; V = - V + V B = peru fi5b SFĂŞURARA LUCRĂR R v b ) ) i C v

1 Se ideifiă moajul di fi6 Se alimeează u V CC = 1 V (la bora 2) şi u V = 3 V (la bora 3) şi e apliă la irare (bora 4) impuluri poziive de ampliudie V = 5 V şi u duraa şi perioada ufiie de mari (µe) Cureul de oleor e vizualizează la borele rezieţei r (bora 5, faţă de maă, pe irarea de aleraiv a oiloopului) Cureul de bază e vizualizează pe rezieţa r b (îre borele 7 şi 8) u u oiloop u irarea difereţială eiuea de ieşire e vizualizează pe oleor (bora 6), pe irarea de ure oiuu a oiloopului 2 Se relează poeţiomerul P afel îâ ă e realizeze o omuare î reiuea aivă ormală Se măoară impul de reşere (pâă la,9 di valoarea fială a ureului de oleor) şi e alulează oaa de imp de viaţă a purăorilor mioriari î exe di bază: ô = r / 2,3 5 r 4 v i R 1 1 P C a 9 r b 7 8 R 6 11 C S 2 -V 3 fi 19 6 Se măoară valoarea fială a ureului de oleor şi valorile ureţilor de bază; e măoară impul de ădere şi e verifiă u valoarea alulaă u relaţia (9) î are e îlouieşe u 3 Se relează poeţiomerul P afel îâ ă e realizeze o omuare direă la limia de irare î auraţie a raziorului (âd ô =) ; măurâd C a şi =, rezulă faorul de ure al raziorului â (daă u e poae măura ureul de bază, e va lua peru â valoarea daă î aexă peru raziorul foloi) 4 Se ree poeţiomerul P pe poziţia miimă (ur iruia) Se alulează ureţii pri razior u relaţiile (3), (4) şi (5) Se udiază iflueţa ampliudiii impulului de omadă, V şi a eiuii de bloare, V, aupra impilor de omuare ai raziorului, ompleâd abelul 1 impii de omuare e alulează u relaţiile (6), (7), (8) şi (9) luâd ô = ô, iar măurăoarea lor e fae pe ureul de oleor Se fixează, peru măurăorile ulerioare, V = 3 V, V = 5 V 5 Se vizualizează ureţii de bază şi de oleor preum şi eiuea de ieşire a iruiului; e deeează formele de udă şi e ompară u ele eoreie peru o omuare î reiuea aivă ormală şi peru o omuare î reiuea de auraţie 6 Se meţie perioada oaă şi e mişorează duraa impulului poziiv de omadă Se oează valoarea la are impul de oare îepe ă e mişoreze şi apoi e va deermia oaa de imp de oare (aproximaiv) 7 Î odiţiile omiale, e uplează apaiaea C B la ieşirea raziorului şi e vizualizează eiuea de ieşire şi ureul pri rezieţa r (ee diferi de ureul de oleor al raziorului!) Se măoară impii de omuaţie, oiderâd a mărime de ieşire eiuea di oleorul raziorului 8 Se uplează iruiul de aelerare şi e vizualizează formele de udă ale ureţilor de bază şi de oleor şi ale eiuii de ieşire Peru o poziţie iermediară a poeţiomerului P, e măoară impii de omuare şi e re î abel Se oaă, aliaiv, efeul poeţiomerului aupra impilor de omuare 9 Se realizează, pe râd, ele două iruie de eviare a irării î auraţie Se oaă iefiieţa meodei u ariă eliiară Peru iruiul di fi5b, e apliă impuluri de omadă şi

e vizualizează eiuea de la ieşire şi ureul pri rezieţa r ; e măoară impii de omuare u şi fără diodă şi e ompară rezulaele Se va lua = 2 V Se alulează ureţii pri razior ( C şi B ) peru P = u şi fără irui de eviare a irării î auraţie a raziorului