METODA OPERATIONALA LAPLACE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "METODA OPERATIONALA LAPLACE"

Transcript

1 5 METODA OPERATIONAA APACE Ace capiol ee axa î pricipal pe aaliza de ip irare-ieşire I-E a iemelor liiare coiue eede cu ajuorul formalimului operaţioal aplace I plu u abordae şi aalizae uele caraceriici rucurale ale iemelor di perpeciva eoriei modere care are la bază formalimul de ip irare-are-ieşire I-S-E Caraceriica pricipală a meodei operaţioale aplace ee forma implă de decriere maemaică a corelaţiei diamice îre irarea şi ieşirea uui iem liiar Aicipâd modelul operaţioal diamic al iemului va avea o formă imilară celei a modelului aţioar la care ieşirea y e obţie pri muliplicarea irării u cu u facor coa de proporţioaliae K : y Ku O aemeea formă implă a modelului operaţioal diamic are coeciţe poziive î aaliza şi ieza iemelor compue de ip erie paralel cu reacţie mixe Simplificarea formalimului maemaic e realizează îă cu preţul creşerii gradului de abracizare Aceaa preupue î primul râd recerea de la udiul iemelor î domeiul impului la udiul î domeiul complex şi î paricular î domeiul frecveţei Meoda operaţioală aplace are ca puc de plecare forma relaiv implă a relaţiei modelului de covoluţie care exprimă răpuul uui iem liiar coiuu la o irare daă u de ip origial ulă peru < auci câd e cuoaşe fucţia podere a iemului răpuul la impul Dirac g : y τ g τ u τ d g * u

2 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII Rezulaul y al operaţiei de covoluţie g * u depide de îreaga evoluţie a emalului de irare u şi a răpuului podere g pe iervalul [ ] I ace mod valoarea cureă a ieşirii y cumulează oae efecele produe de emalul de irare u la momeele de imp di iervalul [ ] Relaţia de covoluţie evideţiază fapul că fucţia podere g coţie oae caraceriicile diamice ale iemului di perpeciva corelaţiei irare-ieşire I cadrul meodei operaţioale aplace relaţia de covoluţie y g * u va căpăa forma algebrică Y U ude ee variabila complexă aplace iar Y şi U u raformaele aplace ale fucţiilor y g şi u Modelul operaţioal ee deci u model abrac î domeiul complex dar care exprimă îr-o formă algebrică implă fapul că ieşirea complexă Y ee produul dire fucţia complexă aociaă caraceriicilor diamice ale iemului şi irarea complexă U 5 TRANSFORMAREA APACE Variabilele de irare de are şi de ieşire ale iemelor liiare coiue aflae î regim aţioar peru < u fucţii de imp de ip origial care admi raformae aplace O fucţie origial f ee ulă peru < ee coiuă şi derivabilă pe porţiui şi are raa de creşere cel mul expoeţială adică exiă A > şi B > afel îcâ B f Ae Peru a fi aifăcuă prima proprieae coiderăm că variabilele iemului fizic repreziă variaţiile mărimilor fizice repecive faţă de valorile lor iiţiale la momeul au chiar la oae momeele di iervalul - dacă iemul ee î regim aţioar peru < I cazul iemelor fizice liiare răpuul are X şi răpuul ieşire Y la orice fucţie origial de irare u răpuuri forţae de ip origial Traformaa aplace au imagiea aplace a fucţiei origial f ee daă de relaţia Δ [ f ] f e C F d 56

3 METODA OPERATIONAA APACE Peru ca iegrala ă fie covergeă parea reală α Re a variabilei complexe α jω ee coideraă ca fiid uficie de mare I mod aural -a ale limia iferioară a iegralei ca fiid peru a iclude î rezulaul raformării şi efecul fucţiilor origial geeralizae de ip diribuţii aşa cum ee fucţia impul Dirac δ I coiuare prezeăm câeva proprieăţi uzuale ale raformării aplace: proprieaea de liiariae k f k f ] k [ f ] k [ f ] [ valabilă oricare ar fi fucţiile origial f f şi coaele reale k k ; proprieaea de derivare iegrare î domeiul real [ k k f ] F k Z ; proprieaea de derivare î domeiul complex [ f ] F ; 3 proprieaea de ralaţie î complex [ e a f ] F a a C; 4 proprieaea de ralaţie î real τ [ f τ ] e F ; 5 proprieaea de calare î real [ f a] F a > ; 6 a a proprieaea valorii fiale lim f limf 7 valabilă umai î codiţiile î care oţi polii fucţiei F au parea reală egaivă deci u iuaţi î âga axei imagiare; proprieaea valorii iiţiale f k I relaţia derivaa ee coideraă fucţie ip diribuţie fiid defiiă icluiv î pucele de dicoiuiae ale fuciei f Afel prima derivaă a fucţiei f e a ee a diribuţia f δ ae ude δ ee fucţia impul uiar Dirac 57

4 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII lim f lim F 8 valabilă auci câd limia di dreapa exiă şi ee fiiă; proprieaea produului de covoluţie [ g τ u τ dτ ] U 9 Traformarea aplace iveră ee operaţia de obţiere a fucţiei origial f di imagiea aplace F Traformaa aplace iveră a imagiii F ee daă de relaţia σ j f F e d πj σ j î care iegrala e calculează de-a lugul drepei cu abcia coaă σ uficie de mică peru a aigura covergeţa iegralei I majoriaea aplicaţiilor peru deermiarea raformaei aplace ivere e uilizează meoda decompuerii imagiii F î fracţii imple peru care e cuoc raformaele aplace ivere fucţiile origial Dire raformaele aplace mai frecve uilizae meţioăm urmăoarele: [ δ ] k k! [ ] [ ] [ ] k a a [e ] [ e ] a a a [e cob ] a a [e ib ] b a b a b b [cob ] [ib ] b 5 FUNCTIA DE TRANSFER b Pri defiiţie fucţia de rafer a uui iem liiar coiuu şi moovariabil ee raformaa aplace a fucţiei podere g a iemului Di relaţia de covoluţie y g τ u τ dτ 58

5 METODA OPERATIONAA APACE care exprimă răpuul forţa y al iemului la o irare arbirară de ip origial u ţiâd eama de proprieaea produului de covoluţie 9 e obţie relaţia operaţioală irare-ieşire Y U ude U ee raformaa aplace a fucţiei de irare u iar Y ee raformaa aplace a fucţiei de ieşire y Teorema fucţiei de rafer Fucţia de rafer a uui iem liiar coiuu ee egală cu raporul dire raformaa aplace a răpuului iemului la o fucţie de irare de ip origial daă şi raformaa aplace a fucţiei de irare adică Y U Relaţia repreziă modelul operaţioal diamic al iemului Ace model are forma imilară modelului aţioar y Ku ude K repreziă facorul aic de proporţioaliae al iemului facorul aic de amplificare Modelul operaţioal diamic are o formă implă dar abracă deoarece u operează direc cu mărimile fizice ale iemului ci cu raformaele aplace ale aceora care u fucţii de ip complex Să coiderăm acum forma primară a modelului de ip I-E al uui iem liiar coiuu moovariabil: a r r a y a y b u b u b u b u a y a y r r Aplicâd raformarea aplace ambilor membri ai ecuaţiei difereţiale a iemului şi ţiâd eama de proprieaea de liiariae şi de proprieaea derivării î domeiul real obţiem forma primară a fucţiei de rafer br b b b a a r r r a a care are la umior chiar poliomul caraceriic al iemului a iemele proprii fizic realizabile poliomul de la umărăorul fucţiei de rafer are gradul mai mic au cel mul egal cu gradul poliomului de la umiorul fucţiei de rafer r 59

6 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII I ecuaţia difereţială de ip I-E a iemului dacă a şi b u coeficieţi adimeioali auci oţi coeficieţii a şi b u di puc de vedere dimeioal i i coae de imp la puerea i Pri urmare puem coidera că variabila di expreia fucţiei de rafer are formal dimeiuea iverului impului Pri defiiţie ordiul fucţiei de rafer ee egal cu gradul umiorului fucţiei de rafer implificae adue la forma ireducibilă adică ee egal cu umărul oal de poli au cu gradul poliomului polilor fucţiei de rafer I coeciţă dacă polioamele de la umărăor şi umior u coprime u au rădăcii comue auci are ordiul Difereţa r dire gradul polioamelor de la umiorul şi umărăorul fucţiei de rafer repreziă ordiul relaiv al fucţiei de rafer au exceul poli-zerouri U iem e umeşe de fază miimă auci cîd fucţia de rafer ee proprie r şi u are zerouri rădăcii ale umărăorului fucţiei de rafer implificae cu parea reală poziivă adică iuae î emiplaul di dreapa axei imagiare a iemele de ip proporţioal caracerizae pri a şi b avem b K a Pri urmare ee facorul aic de proporţioaliae al iemului a iemele de ip iegral caracerizae pri a şi b fucţia de rafer are pe facor comu la umior deci are cel puţi u pol î origie a iemele de ip derivaiv caracerizae pri a şi b fucţia de rafer are pe facor comu la umărăor deci are cel puţi u zerou î origie Regulaoarele coiue de ip PID cu ecuaţia idealizaă c dε ε K d T c R T ε d d i au fucţia de rafer K T 3 R R T d i Aceaă fucţie de rafer ee improprie are gradul umărăorului mai mare decâ cel al umiorului daoriă compoeei derivaive I realiae fucţia de rafer a regulaorului are forma emiproprie 6

7 METODA OPERATIONAA APACE R K R T d 4 T τ ude τ ee coaa de imp de îârziere a compoeei derivaive de regulă cu d valoarea mul mai mică decâ cea a coaei de imp derivaive T d Fucţia de rafer a uui iem poae fi criă şi ub forma b K q p q Z 5 ude K ee facorul de proporţioaliae al iemului q repreziă ordiul iegral iar b şi p u polioame cu ermeul liber uiar deci cu proprieaea b p După cum q q > au q < iemul ee repeciv de ip proporţioal de ip iegral au de ip derivaiv Obervaţii Relaţia Y U permie cofirmarea imediaă a eoremei de echivaleţă irare-ieşire: Două ieme liiare coiue u echivalee I-E au acelaşi răpu la orice irare de ip origial comuă dacă şi umai dacă fucţiile de rafer ale iemelor u egale u reducibile la aceeaşi formă deci au aceleaşi valori peru orice C di domeiul comu de defiiţie Di relaţia operaţioală irare-ieşire Y U rezulă că raformaa aplace H a răpuului idicial h al iemului la irare reapă uiară are expreia H Di H regăim relaţia de legăură îre fucţia idicială h şi fucţia dh podere g aume g d h h δ Di proprieaea valorii iiţiale rezulă i d b h lim H lim 6 a iar dacă b iemul ee ric propriu auci h lim H lim a b 7 Pri urmare u iem emipropriu b are răpuul idicial h dicoiuu î origie u iem ric propriu cu exceul poli-zerouri egal cu uu b şi 6

8 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII b are răpuul idicial h coiuu şi ederivabil î origie iar u iem ric propriu cu exceul poli-zerouri egal cu doi b şi b are răpuul idicial h coiuu şi derivabil î origie age la axa impului I cazul uui iem emipropriu avem b a b h a a Aceaă relaţie poae fi deduă di proprieaea valorii iiţiale pe baza obervaţiei că b iemul ric propriu cu fucţia de rafer are fucţia idicială a b h h a cu proprieaea h h Pri urmare h h lim H lim a a 3 Dacă răpuul idicial h al uui iem ide la o valoare fiiă aceaa ee egală cu facorul aic de proporţioaliae al iemului coform relaţiei b lim h K 8 a Relaţia 8 rezulă imedia di proprieaea valorii fiale afel: limh limh lim Mai puem obţie relaţia 8 pe baza obervaţiei că la u iem caraceriza priru răpu idicial h care ide pre o valoare fiiă deoebim două regimuri aţioare: uul rivial pe iervalul şi uul fial la îcheierea regimului razioriu eoreic peru I cazul celui de-al doilea regim aţioar di ecuaţia modelului aţioar y Ku rezulă y Ku K Pri urmare la iemele de ip proporţioal cu facorul aic de proporţioaliae fii şi eul răpuul idicial h ide la o valoare fiiă şi eulă î imp ce la iemele de ip derivaiv cu facorul aic de proporţioaliae egal cu zero răpuul idicial h ide la valoarea zero b a b 6

9 METODA OPERATIONAA APACE 4 a iemele caracerizae prir-u răpu idicial h care ide la o valoare fiiă defiim facorul raporul de magiudie f m ca fiid raporul dire valoarea iiţială şi valoarea fială a răpuului idicial adică Di 6 şi 8 rezulă f m h f m h ab 9 b a Regulaorul pur proporţioal cu fucţia de rafer K are facorul de magiudie egal cu iar regulaorul de ip proporţioal-derivaiv cu fucţia de rafer R K R T d τ Td are facorul de magiudie f I geeral u facor de magiudie mai m τ d mic care uzual u rebuie ă depăşeacă valoarea aigură u emal de comadă mai eed mai puţi agreiv o amplificare mai mică a zgomoului o uzură mai reduă a ialaţiei comadae u coum mai mic de eergie şi combuibil I cazul regulaorului cu compoeă derivaivă improprie cu τ facorul de magiudie are valoarea 53 MATRICEA DE TRANSFER I coformiae cu pricipiul uperpoziţiei peru u iem liiar mulivariabil cu m irări şi p ieşiri depedeţa ieşirii Y i î rapor cu irările U U U m ee daă de relaţia Y i i i im m U U U ude ij ee fucţia de rafer a caalului cu irarea U şi ieşirea j Y Relaţiile i po fi crie peru oae ieşirile ub forma mariceală d R R d 63

10 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII 64 m pm p p m m p U U U Y Y Y M M O M M M echivaleă cu U Y ude pm p p m m M O M M repreziă maricea de rafer a iemului de ipul m p Relaţia U Y exprimă fapul că î complex vecorul Y al mărimilor de ieşire ee egal cu produul dire maricea de rafer a iemului şi vecorul U al mărimilor de irare Ire irarea U j şi ieşirea Y i exiă relaţia operaţioală U Y j ij i I cazul iemelor proprii maricea de rafer poae fi reprezeaă şi ub forma a a a a K K K K ude i K i u marice coae de ipul m p iar poliomul de la umiorul maricei de rafer ee cel mai mic muliplu comu al polioamelor de la umiorul uuror fucţiilor de rafer ij Dacă oae fucţiilor de rafer ij u ireducibile miimale auci poliomul de la umior ee chiar poliomul polilor maricei de rafer radul poliomului polilor ee egal cu umărul oal al polilor maricei de rafer şi repreziă ordiul maricei de rafer

11 METODA OPERATIONAA APACE Fie Σ A B C D u iem liiar coiuu şi cu parameri coaţi moovariabil au mulivariabil Aplicâd raformarea aplace ecuaţiilor de are şi de ieşire obţiem X & AX BU Y CX DU X I A BU Y CX DU Mai depare îlocuid vecorul de are X di ecuaţia ării î ecuaţia ieşirii rezulă maricea de rafer a iemului de ipul p m ub forma C I A B D Fucţia mariceală Φ I A de ipul repreziă raformaa aplace a maricei fudameale de raziţie a ării Φ e A Ir-adevăr aplicâd raformarea aplace relaţiei ude Φ I obţiem Φ ' AΦ Φ δ Φ AΦ I I A Φ I Φ I A Aşadar î afara meodelor î domeiul impului meoda diagoalizării şi meoda A Sylveer expoeţiala mariceală e poae fi calculaă şi cu relaţia A e [ I A ] 3 Maricea fudameală Φ ee o fucţie mariceală păraă raţioală ric proprie Ea poae fi criă ub forma Φ P E 4 ude P de I A ee poliomul caraceriic iar E - maricea de iverare aociaă maricei I A Elemeele E ij ale maricei părae E u polioame cu gradul mai mic au egal cu Maricea fudameală Φ poae fi aduă la forma ireducibilã 65

12 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII F Φ 5 μ ude μ repreziă poliomul polilor maricei fudameale cu gradul mai mic au egal cu Dacă oae cele polioame E ij şi poliomul caraceriic au cel puţi o rădăciă comuă auci gradul poliomului polilor maricei fudameale μ ee mai mic decâ gradul al poliomului caraceriic Di forma primară a maricei de rafer a iemului CE B C I A B D D P rezulă că aceaa ee o fucţie mariceală raţioală proprie ric proprie î cazul D Maricea de rafer poae fi aduă la forma ireducibilă K 6 P ude K ee o fucţie poliomială mariceală de ipul p m iar P ee poliomul polilor maricei de rafer cu gradul mai mic au egal cu radul poliomului polilor P repreziă ordiul maricei de rafer Dacă oae cele m p polioame ale maricei C E B şi poliomul caraceriic P au cel puţi o rădăciă comuă auci gradul poliomului polilor maricei de rafer P ee mai mic decâ gradul al poliomului caraceriic P I cazul corar poliomul polilor coicide cu poliomul caraceriic deci polii iemului u chiar valorile proprii ale maricei A Obervaţii radele poliomului caraceriic poliomului polilor maricei fudameale μ şi poliomului polilor maricei de rafer P u ordoae afel: gr P gr μ gr P 7 Aşadar ordiul maricei de rafer a iemului Σ A B C D ee mai mic au egal cu dimeiuea a iemului Di relaţia Y U rezulă că două ieme cu fucţiile au maricele de rafer egale au acelaşi răpu forţa la orice irare comuă de ip origial deci u echivalee irare-ieşire Ace rezula coiuie o exidere a eoremei de echivaleţă irare-ieşire la iemele mulivariabile: P P 66

13 METODA OPERATIONAA APACE Două ieme liiare coiue u echivalee irare-ieşire dacă şi umai dacă au maricele de rafer egale Deoarece iemele echivalee I-S-E u şi echivalee I-E rezulă că două ieme echivalee I-S-E au aceeaşi marice de rafer Ace rezula poae fi obţiu şi direc pe baza eoremei de echivaleţă I-S-E Afel dacă iemele Σ A B C D şi Σ A B C D u echivalee I-S-E auci: C I A B D CS I S AS S B D [ C S I S AS S ] B D C I A B D Două ieme cu aceeaşi marice fucţie de rafer u u îă î mod ecear echivalee I-S-E de exemplu î cazul iemelor de ordi diferi I MATAB iemul cu fucţia de rafer e coruieşe cu fucţia f care are ca argumee de irare vecorii liie um [ b b b ] şi de a a a ] b [ a formaţi cu coeficieţii de la umărăorul şi repeciv umiorul fucţiei de rafer : f f umde I cazul r < vecorul um poae fi cri şi ub forma um b b b ] [ r r b Al mod de a iroduce o fucţie de rafer ee acela de a defii variabila aplace afel f ; şi de a crie apoi fucţia de rafer ca o expreie raţioală de variabila De exemplu iemul f cu fucţia de rafer 3 e coruieşe afel: 5 4 f ; f3*/5*^4*; I cazul iemelor mulivariabile corucţia e face pri cocaearea ubiemelor moovariabile De exemplu iemul f cu maricea de rafer e coruieşe afel: 3 5 f[ ] [ ]; f[ ] [ 3 ]; f[5 ] [ ]; 67

14 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII au f [ ]; f[ ; ]; f' '; /^; /^3*; 5/; /^; f[ ; ]; De aemeea iemul mulivariabil poae fi corui pri crearea a două mulţimi de vecori liie aociaţi umărăorilor şi umiorilor fucţiilor de rafer di compoeţa maricei de rafer: Num{[ ] [ ];[5 ] }; De{[ ] [ 3 ];[ ] [ }; ffnumde; Siemul de ordiul zero f cu maricea de rafer poae fi corui afel: 3 4 ff[ ;3 4]; Cu comada fij; di iemul mulivariabil f e exrage ubiemul cu fucţia de rafer ij Siemul cu reacţie egaivă r avâd pe calea direcă ubiemul f şi pe calea de reacţie ubiemul f e coruieşe afel: rfeedbackff; Siemul f de ip I-E poae fi raforma î iemul i de ip I-S-E afel: if; Iver iemul i de ip I-S-E poae fi raforma î iemul f de ip I-E afel: ffi; 54 FUNCTIA DE TRANSFER A SISTEMEOR COMPUSE Cele mai îâlie ieme compue elemeare u coexiuile erie paralel şi cu reacţie I cazul coexiuii erie di figura 4 oăm cu şi repeciv fucţiile de rafer ale ubiemelor Σ Σ şi iemului compu Σ Di 68

15 METODA OPERATIONAA APACE şi Y V V U rezulă Y U deci Fig 4 Coexiue erie I geeral fucţia de rafer a uei coexiui erie de ubieme ee egală cu produul fucţiilor de rafer ale ubiemelor compoee adică: 57 Toţi polii coexiuii erie u poli ai ubiemelor compoee I plu dacă oae fucţiile de rafer şi produul aceora i u fucţii raţioale ireducibile auci ordiul fucţiei de rafer a coexiuii erie ee egal cu uma ordielor fucţiilor de rafer ale ubiemelor compoee De aemeea a coecarea î erie a iemelor mulivariabile rebuie îdepliiă codiţia ca umărul de ieşiri ale uui ubiem ă fie egal cu umărul de irări ale ubiemului urmăor Maricea de rafer a coexiuii ee egală cu produul maricelor de rafer ale ubiemelor compoee î ordiea iveră adică 58 I cazul coexiuii paralel di figura 4 avem Y V V U U U deci I geeral fucţia de rafer a uei coexiui paralel de ubieme ee egală cu uma algebrică a fucţiilor de rafer ale ubiemelor compoee adică 59 69

16 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII Fig 4 Coexiue paralel Ca şi î cazul coexiuii erie oţi polii coexiuii erie u poli ai ubiemelor compoee I plu dacă fucţiile de rafer -au iciu pol comu auci ordiul fucţiei de rafer a coexiuii ee egal cu uma ordielor fucţiilor de rafer ale ubiemelor compoee Siemele mulivariabile po fi coecae î paralel umai dacă au acelaşi umăr de irări m şi acelaşi umăr de ieşiri p Maricea de rafer a coexiuii ee egală cu uma algebrică a maricelor de rafer ale elemeelor compoee relaţia 59 I cazul coexiuii cu reacţie egaivă di figura 43 oâd cu şi fucţiile de rafer ale ubiemelor Σ şi Σ avem Y E U V U Y deci Y U / Pri urmare fucţia de rafer a iemului cu irarea U şi ieşirea Y ee 6 Fig 43 Coexiue cu reacţie Dacă produul ee o fucţie raţioală ireducibilă auci oţi polii coexiuii îchie cu reacţie u diferiţi de polii ubiemelor compoee iar ordiul fucţiei de rafer a coexiuii ee egal cu uma ordielor fucţiilor de rafer ale ubiemelor compoee 7

17 METODA OPERATIONAA APACE Să coiderăm acum iemul de reglare auomaă după eroare abaere di figura 44 avâd ca mărimi de irare referiţa R şi perurbaţia V adiivă la ieşirea proceului Fig 44 Siem de reglare auomaă Di relaţiile rezulă ude cu Y U V U C P C E [ R M ] M Y R R Y R V E R V 6 YR YV R E P YR d ER d d R E E ER YV d T EV 6 T 63 EV d 64 P T Formula fucţiei de rafer a uui caal irare-ieşire al iemului de reglare poae fi abiliă după urmăoarea regulă: - umărăorul ee produul fucţiilor de rafer ale elemeelor caalelor de pe raeul direc irare-ieşire; - umiorul ee uma d ude d repreziă fucţia de rafer a iemului dechi a coexiuii erie cu irarea R şi ieşirea M obţiuă pri îreruperea buclei îchie după raducor Siemul de reglare are ecuaţia polilor 65 R E P T 7

18 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII Obervaţii o Perurbaţia V şi referiţa R u mărimi de irare adiive la mărimea de irare a raducorului repeciv la mărimea de irare a regulaorului Similar puem coidera câe u emal adiiv la irarea fiecăruia di cele paru elemee ale iemului de reglare I coeciţă puem aocia iemului de reglare u umăr de 6 fucţii de rafer care po fi calculae pe baza regulei abilie aerior Siemul de reglare poae fi auci coidera u iem mulivariabil cu 4 irări reprezeae de emalele adiive aplicae la irările celor paru ubieme şi 4 ieşiri reprezeae de ieşirile îumae ale celor paru ubieme Acee coideraţii u uile î aaliza abiliăţii ării iemului de reglare o a iemele de reglare auomaă mulivariabile vecorul referiţă R vecorul ieşire Y vecorul perurbaţie V vecorul măură M şi vecorul eroare E au de regulă aceeaşi dimeiue Siemul de reglare are maricele de rafer: I YR P E R T I 66 P E R YV P E R T I R ER T P E I EV T P E R T 67 I MATAB peru realizarea coexiuilor erie paralel şi cu reacţie e uilizează fucţiile: erieii ; p parallelii ; f feedbackiiig; au operaorii * şi / : i*i*i3; piii3; fi/i*i; 55 CACUU RASPUNSUUI SISTEMEOR COMPUSE Meoda operaţioală aplace permie deermiarea pe cale algebrică a răpuului forţa al uui iem liiar coiuu implu au compu la fucţii de irare aaliice de ip origial auci câd e cuoc ecuaţiile fiecărui ubiem Calculul aaliic al răpuului uui iem compu la o fucţie de irare daă ip impul reapă rampă iuoidal ec e face după urmăoarea meodologie: e deermiă raformaa aplace U a fucţiei de irare u ; e deermiă fucţiile de rafer ale ubiemelor compoee; 7

19 METODA OPERATIONAA APACE e calculează fucţia de rafer a iemului compu corepuză-oare irării U şi ieşirii Y ; e calculează raformaa aplace Y a răpuului iemului cu relaţia Y U ; e calculează răpuul iemului y [ Y ] pri meoda dezvolării fucţiei Y î fracţii imple Calculul fucţiei podere g al fucţiei idiciale h şi al răpuului h la irare rampă uiară e face cu relaţiile h [ ] g [ ] h [ ] 68 Valoarea iiţială a răpuului idicial ee daă de realaţia h Dacă are oţi polii iuaţi î âga axei imagiare auci răpuul idicial are valoarea fială h Pe baza aceor relaţii puem corui caliaiv graficul răpuului idicial al iemelor de ordiul uu direc di fucţia de rafer fără a mai efecua calcului aaliic al aceuia I geeral răpuul idicial h aiface u umăr de codiţii iiţiale ule egal cu exceul poli-zerouri al fucţiei de rafer Prima codiţie iiţială eulă a răpuului idicial ee egală cu raporul dire coeficieţii ermeilor de grad maxim de la umărăorul şi umiorul fucţiei de rafer Afel dacă ee ric proprie b auci h h b şi a h a iemelor mulivariabile peru aflarea răpuului y i la irarea u j daă e calculează fucţia de rafer ij e deermiă Y i cu relaţia Y U iar î fial e efecuează raformarea iveră aplace i ij j y [ Y ] i i 56 CACUU RASPUNSUUI SISTEMEOR EEMENTARE 73

20 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII I cele ce urmează vor fi calculae ierpreae şi aalizae răpuurile iemelor elemeare de ip pur iegral de îârziere de ordiul uu de avaîârzere de ordiul uu derivaiv de ordiul uu de îârziere de ordiul doi derivaiv de ordiul doi şi de ava-îârziere de ordiul doi 56 Răpuul î imp al iemului pur iegral Siemul pur iegral iegraor de ordiul uu cu facorul de amplificare K şi coaa de imp iegrală T are modelul I-E de forma i şi fucţia de rafer Siemul are fucţia podere fucţia idicială d y T i Ku d 69 K 7 T g [ K ] K T i i T i K K h [ ] T T i i şi răpuul la irare rampă uiară u K K [ ] T T i3 i h Se obervă că iemul pur iegral de ordiul uu are fucţia podere ub formă de reapă fucţia idicială ub formă de rampă şi răpuul la irare rampă uiară ub formă parabolică fig 45 74

21 METODA OPERATIONAA APACE Fig 45 Răpuul iemului pur iegral de ordiul uu Siemul pur iegral de ordiul q q cu facorul de amplificare K şi coaa de imp iegrală T are modelul I-E de forma i şi fucţia de rafer q q T y Ku i K T q i 56 Răpuul î imp al iemului de îârziere de ordiul uu Siemele liiare de îârziere de ordiul uu au ecuaţia d y T y Ku d T > 7 şi fucţia de rafer K T 7 ude K ee facorul aic de proporţioaliae iar T - coaa de imp Fucţia idicială h are urm[oarele proprieăţi: h h lim K şi h K fig 46 Fucţia podere fucţia T idicială şi răpuul la irare rampă uiară e calculează afel: / [ K ] K T g e T T [ K ] [ T / T h K ] K e T T 75

22 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII [ K ] [ T T / ] [ T h K KT e ] T T T Fig 46 Răpuul iemului de îârziere de ordiul uu Fucţia idicială h ide implu expoeţial şi cocav pre valoarea fială K aigâd valorile 95K şi 98K repeciv la momeele de imp T r 3T şi 95 T r 4T 98 Mărimile T şi T caracerizează duraa regimului razioriu r95 r98 impul de răpu şi permi o ierpreare geomerică implă a coaei de imp T Ală ierpreare geomerică a coaei de imp T ee iluraă î figura 47 î care egmeul AC ee age la expoeţiala h î pucul A iua arbirar pe expoeţială I cazul T < răpuul iemului la orice ip de irare eulă ee emărgii iemul ee iabil Peru irarea iuoidală de ip origial u iω rezulă ω K ωt ω ωt Y K ω T ω T T ω deci K / T y ωt e iω ωt co ω ω T au ude / T y M ω[e iα i ω α] 76

23 METODA OPERATIONAA APACE M ω K gα ωt α π ω T Fig 47 Ierpreări geomerice ale coaei de imp T I regim iuoidal permae după elimiarea compoeei raziorii de ip expoeţial răpuul iemului are expreia Siemul are modelul aţioar y p M ωi ω α y Ku 563 Răpuul î imp al iemului derivaiv de ordiul uu Siemul derivaiv de ordiul uu are ecuaţia T y& y K u& T 73 τ şi fucţia de rafer Kτ 74 T ude K ee facorul de proporţioaliae τ coaa de imp derivaivă şi T coaa de imp de îârziere τ Fucţia idicială h are urmăoarele proprieăţi: h K şi T h fig 48 Siemul are fucţia podere Kτ Kτ [ ] [ Kτ ] [ / T g δ e ] T T T T T > 77

24 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII şi fucţia idicială h Kτ Kτ / T [ ] e T T Fig 48 Răpuul idicial al iemului derivaiv de ordiul uu Siemul derivaiv de ordiul uu ee frecve uiliza î geerarea emalelor de comadă cu caracer aicipaiv deoarece răpuul idicial ee de ip impul cu valoarea iiţială K τ şi valoarea fială zero Timpul de răpu î care h T / T realizează o variaţie de 95 % di valoarea iiţială expoeţiala e valoarea iiţială la valoarea e 3 5 ee T r 3T 95 Scriid fucţia de rafer ub forma Kτ T T cade de la rezulă că iemul derivaiv de ordiul uu poae fi obţiu pri coecarea paralelopuă a uui iem de ip aic şi a uui iem de îârziere de ordiul uu ambele avâd acelaşi facor aic de proporţioaliae 564 Răpuul î imp al iemului de ava-îârziere de ordiul uu Siemul de ava-îârziere de ordiul uu are ecuaţia şi fucţia de rafer T y& y K τ u& T 75 u > 78

25 METODA OPERATIONAA APACE K τ 76 T ude K ee facorul aic de proporţioaliae T - coaa de imp de îârziere iar τ - coaa de imp de ava Efecul de îârziere ee domia î cazul T > >τ iar efecul de ava ee domia î cazul T < τ Fucţia idicială h are urmăoarele proprieăţi fig 49: şi τ h K T h K Fucţia podere fucţia idicială şi răpuul la irare rampă uiară e calculează afel: K τ [ ] K T τ / [ ] K τ [ T g τ Tδ e ] T T T T T K τ [ ] [ T τ τ / T h K ] K[ e ] T T T K τ h [ ] K [ T T τ T T τ T ] [ τ / T KT e ] T T Siemul de ava de ordiul uu cu τ > T ee frecve uiliza î geerarea emalelor de comadă cu caracer aicipaiv deoarece răpuul idicial are o valoare iiţială de τ ori mai mare decâ valoarea fială Raporul m τ dire T T valoarea iiţială maximă şi cea fială a răpuului idicial e umeşe facor de / T magiudie Timpul de răpu î care expoeţiala e cade de la valoarea iiţială la valoarea e 3 5 ee T r 3T 95 I cazul τ < cu zerou poziiv iemul u ee de fază miimă Di h Kτ / T şi h K rezulă că răpuul idicial are la îcepu o variaţie < brucă de e opu faţă de valoarea fială 79

26 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII Fig 49 Răpuul idicial al iemului de ava-îârziere de ordiul uu Scriid fucţia de rafer ub forma τ T K[ ] T rezulă că iemul de ava-îârziere de ordiul uu cu τ > T poae fi obţiu pri coecarea paralel-opuă a două ieme uul de ip aic şi celălal de ip derivaiv de ordiul uu Scriid fucţia de rafer ub forma τ τ / T K T T rezulă că iemul de ava-îârziere de ordiul uu poae fi obţiu pri coecarea paralel-opuă a uui iem de ip aic şi a uui iem de îârziere de ordiul uu 565 Răpuul î imp al iemului de îârziere de ordiul doi Siemul de îârziere de ordiul doi are ecuaţia difereţială şi fucţia de rafer T & y T y& ξ y Ku T 77 T K ξ T > 78 ude ξ repreziă facorul de amorizare Coiderâd facorul aic de proporţioaliae K şi îlocuid coaa de imp T cu /ω ude ω > ee pulaţia aurală ecuaţia difereţială şi fucţia de rafer devi afel: 8

27 METODA OPERATIONAA APACE repeciv & y ξ ω y& ω y u T 79 > ω ξω ω 8 Deoarece exceul poli-zerouri ee egal cu doi fucţia idicială h ee coiuă î origie şi ageă la axa impului adică h h I plu dacă ξ > auci h Ecuaţia difereţială a iemului poae fi criă şi ub forma ude T şi T u coae de imp T && y T y& y Ku T T > Cazul < ξ < regim ocila amoriza Peru irare reapă uiară raformaa aplace a răpuului iemului ee Y ω ξω ω ξω ξω ω Cu oaţiile ω ω ξ ξ coα α π răpuul idicial are expreia ξω ξω ξω ω ξ ξω ξω ξ e co i e y ω ω i ω α 8 ξ ξ fiid de ip ocila amoriza fig 4 cu pulaţia ω < ω Pri aularea derivaei răpuului idicial ω ξω y& e iω ω e obţi momeele de exrem şi valorile de exrem y k k π k N k ω k ξω k k k π cgα e e 8

28 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII di care reiee că pucele de exrem u iuae pe expoeţialele ξω e f Fig 4 Răpuul idicial al iemului de îârziere de ordiul doi peru <ξ< Valoarea σ k a pulului k ee Pulul maxim k k k k y πcgα k σ k e σ πcgα e e πξ ξ σ 8 e umeşe uprareglaj au upradepăşire iar σ δ 3 σ σ repreziă gradul de amorizare a ocilaţiilor fig 4 Fig 4 Depedeţa de ξ a uprareglajului σ şi a gradului de amorizare δ 8

29 METODA OPERATIONAA APACE Cazul ξ regim ocila îreţiu Siemul are răpuul idicial y ω [ ] [ ] coω ω ω Răpuul idicial ee iuoidal cu ampliudiea coaă egală cu şi cu pulaţia egală cu pulaţia aurală ω fig 4 Fig 4 Răpuul idicial al iemului de îârziere de ordiul doi peru ξ şi ξ Aplicâd la irare emalul armoic răpuul y ω [ ] ω iω ω u coω cu pulaţia ω e obţie caraceriza pri ocilaţii iuoidale cu ampliudie liiar crecăoare î imp Cazul ξ regim criic Siemul are răpuul idicial ω ω ω y [ ] [ ] e ω ω ω ω Răpuul idicial ee ric crecăor peru fig 4 Cazul ξ > regim upraamoriza Fucţia de rafer a iemului poae fi criă ub forma 83

30 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII T >T > 83 T T care evideţiază fapul că iemul de ordiul doi upraamoriza poae fi decompu î două ubieme de îârziere de ordiul uu coecae î erie Ire paramerii formelor de reprezeare a fucţiei de rafer 8 şi 83 exiă urmăoarele relaţii: T ξ ± ξ T ξ ξ ω T ω TT T T ξ TT Siemul are răpuul idicial / < / T / e x T y e 84 x x ude x T T Ca şi î cazul ξ răpuul idicial ee ric crecăor peru - fig 43 Fig 43 Răpuul idicial al iemului de îârziere de ordiul doi peru ξ > Cazul < ξ < regim ocila iabil Răpuul idicial al iemului ee da de relaţiile 8 î care α π / π Răpuul idicial e caracerizează pri ocilaţii expoeţial crecăoare fig 46 Cazul ξ < ub forma regim upraamoriza iabil Fucţia de rafer poae fi criă T <T < T T Răpuul idicial ee da de relaţia 84 ee ric crecăor şi emărgii fig 44 84

31 METODA OPERATIONAA APACE Fig 44 Răpuul idicial al iemului de îârziere de ordiul doi peru ξ < 57 APICATII Aplicaţia 5 Fie iemul moovariabil Σ A B C D cu A B 3 C [ ] D Să e afle: a raformaa aplace a maricei fudameale şi fucţia de rafer; b fucţia podere şi fucţia idicială Soluţie a Avem de I A Φ I A 5 4 CΦ B D Se obervă că poliomul caraceriic al iemului poliomul polilor maricei fudameale şi poliomul polilor fucţiei de rafer coicid b Pri decompuerea î fracţii imple a fucţiei de rafer obţiem fucţia podere 4 [ ] 3e e g şi fucţia idicială 3 4 h g τ dτ 3 4e e 4 Fucţia idicială poae fi calculaă direc afel: 85

32 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII ] ] [ U h e 4e Aplicaţia 5 Fie iemul 3 A B [ ] C D Să e afle: a fucţia de rafer ; b răpuul iemului la irarea u ; c răpuul iemului la irarea 3 i u ; d maricea fudameală Φ ; e răpuul liber di area iiţială 5 X ; f răpuul la irarea u di area iiţială 5 X Soluţie a Avem A 3 3 I Φ şi 3 3 D B C Φ Poliomul caraceriic coicide cu poliomul polilor maricei fudameale adică 3 μ P î imp ce poliomul polilor fucţiei de rafer ee P Fucţia de rafer ee de ordiul b Tiâd eama că U obţiem e ] [ U y c Deoarece 9 3 U rezulă ] [ U y 5i3 co3 e 3

33 METODA OPERATIONAA APACE 87 I regim iuoidal permae răpuul iemului ee 5i3 co3 3 y p d Avem 3 3 Φ deci e e e e e e e e Φ e Sarea evoluează liber afel: l X X 4e e 7e e 5 e e e e e e e e Φ Răpuul liber ee l l l x x y e 7 f Avem y y y f l ude l e y 7 - pucul e iar 6 4 f e y - pucul b Rezulă e y Aplicaţia 53 Să e afle fucţia de rafer a iemului A B [ ] C D Soluţie Avem I de A I A Φ D B C Φ Siemul are poliomul caraceriic P poliomul polilor maricei fudameale μ şi poliomul polilor fucţiei de rafer P

34 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII Aplicaţia 54 Să e afle maricea de rafer a iemului mulivariabil Σ A B C D cu A B 3 C D Soluţie Avem 3 Φ I A 4 CΦ B D Maricea de rafer ee de ordiul doi Ea poae fi criă şi ub forma: Aplicaţia 55 Fie coexiuea erie de mai jo formaă di ubiemele: Σ v& v u & u Σ 4 y v y& Să e afle răpuul iemului peru: a u δ ; b u ; c u ; d u i Soluţie Avem 4 4 a b c 3 / 4 Y 5e / e y ; / / 4 Y y e 3e ; 4 4 Y y / e / 4 e ; d Y

35 METODA OPERATIONAA APACE y co 85 i 85 / 4 e / e Aplicaţia 56 Coiderăm că elemeele iemului de reglare auomaă de mai jo au urmăoarele fucţii de rafer: 5 R k ; E ; P ; 5 T Peru k ă e afle răpuul y peru: a r δ b r c r şi răpuul e peru: d v δ e v f v Soluţie I coformiae cu 6 şi 63 obţiem: a Avem b Avem k 5 YR 5 6 k YV 5 6 k 5 5 ER 5 6 k EV 5 6 k 6 Y YR 5 6 5[ 6 ] 6 y e co i Y YR y 5 5e co i c Avem Y YR 89

36 SISTEME DE REARE AUTOMATA TEORIE SI APICATII y 5 e co 5i d Avem 5 6 E EV e e co i e Avem E EV 6 7 [ ] 6 6 e 5 5e co 7i f Avem E EV e 5 e co 55i Remarcă Tiâd eama de proprieaea valorii fiale eroarea aţioară fială peru v şi k > ee Δ pvf e lim lim lim lim e E EV V EV k De aemeea peru r avem e lim e lim I ambele cazuri k ER eroarea aţioară ee eulă dar cu aâ mai mică cu câ facorul de proporţioaliae al regulaorului ee mai mare 9

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante RA C5 4. Aaliza î im a iemelor liiare coiue şi ivariae Aaliza î im rereziă deermiarea răuului î im a iemelor coiderae, la divere iuri de emale de irare şi deermiarea ricialelor rorieăţi (abiliae, erformaţe

Διαβάστε περισσότερα

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer 5. Polii şi zerourile fucţiei de rafer 5.. Răpuul la emalul expoeţial Fie iemul m bm ( z ) i= i Y() = G()U() (.), G () =, cu poli impli. a ( p ) j= j λ u u( ) = ue σ Se aplică : ( ), U() =. (5.) λ Se uilizează

Διαβάστε περισσότερα

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model. 2. SISTEME DINAMICE 2.. Procee i ieme diamice. Model. U iem ee u aamblu de obiece delimia de mediul îcojurăor prir-o uprafaţă reală au imagiară, aamblu ale cărui elemee e află î ieracţiue şi ervec îdepliirii

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cap PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METODE GENERALE DE CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î aces paragraf vom reamii oţiuea de primiivă, proprieăţile primiivelor şi meodele geerale de calcul ale acesora Defiiţia

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de ordinul I şi II

Sisteme de ordinul I şi II Siseme de ordiul I şi II. Scopul lucrării Se sudiază comporarea î domeiul imp şi frecveţă a sisemelor de ordiul II. Siseme de ordiul I. Comporarea î domeiul imp a sisemelor de ordiul I U sisem de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE Elea Chirilă METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE NOTE DE CURS . NOTIUNI DE TEORIA AUTOMATIZARII.. Elemee ip ale sisemelor de reglare auomaa Relaţiile maemaice care exprimă feomeele fizice

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI) Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6) SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru

Διαβάστε περισσότερα

AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ

AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ Prefaţă Cartea e adreează î primul râd tudeţilor pecializării AUOMAICĂ ŞI INFORMAICĂ APLICAĂ îvăţămât la zi şi cu frecveţă reduă care au î plaul de îvăţămât diciplia cu acelaşi ume eoria itemelor automate

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR Teoria sisemelor repreziă u asamblu de cocepe cuoşiţe meode şi pricipii idepedee de aplicaţii ecesare şi uile sudiului srucurii proprieăţilor şi caracerisicilor diamice

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017 Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior 4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI a XI-a A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI 122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE OBIECTIVE Aaliza sistemelor de ordiul doi folosid modele matematice Calculul polilor şi zerourilor fucţiei de trasfer Reducerea schemelor bloc 41 Itroducere Aaliza

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ Curs 9 Teorema limiă cerală 9 Teorema limiă cerală Euţ Teorema Limiă Cerală TLC) ese ua dire cele mai imporae eoreme di eoria probabiliăţilor Iuiiv, orema afirmă că suma uui umăr mare de v a idepedee,

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Inegalitati. I. Monotonia functiilor Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE

ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE 6 ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE In sudiul sabiliăţii sisemelor se uilizează două concepe: concepul de sabiliae inernă (a sării) şi concepul de sabiliae exernă (a ieşirii) 6 STABILITATEA

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformaa Laplace GOM mai 8 Tranformaa Laplace În cele ce urmează vom udia ranformaa Laplace, care din punc de vedere maemaic nu ee decâ o inegrală improrie şi cu parameru (vezi formula ()), dar are numeroae

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte. Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 5. functia sa de transfer (reprezentarea intrare-iesire a sistemului) determinandu-se cu relatia

LUCRAREA NR. 5. functia sa de transfer (reprezentarea intrare-iesire a sistemului) determinandu-se cu relatia LUCRAREA NR. 5 1. Proprieăţi rucurale ale iemelor liniare (abiliae, conrolabiliae, obervabiliae). Reprezenarea în frecvenţă a iemelor O problemă imporană în udiul iemelor auomae o reprezină proprieaea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Matematici Speciale. Conf.Dr. Dana Constantinescu Departamentul de Matematici Aplicate Universitatea din Craiova

Matematici Speciale. Conf.Dr. Dana Constantinescu Departamentul de Matematici Aplicate Universitatea din Craiova Maemaici Seciale CofDr Daa Cosaiescu Dearameul de Maemaici Alicae Uiversiaea di Craiova Curis Ecuaţii difereţiale Cosideraţii geerale 3 Ecuaţii difereţiale de ordiul I 5 Ecuaţii cu variabile searabile

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII 7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE. Fucţii de o variabilă reală Fucţiile defiite pe mulţimi abstracte X, Y cu f : X Y au î geeral puţie proprietăţi şi di acest motiv, puţie aplicaţii î rezolvarea uor probleme

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode

Διαβάστε περισσότερα

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

LUCRAREA NR COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR LUCRARA NR 19 - COMUARA RANZSORULU BPOLAR 1 Sopul lurării: e udiază reimul de omuare al raziorului bipolar, e măoară impii de omuare direă şi iveră, preum şi iflueţa diferielor elemee ale hemei aupra aeora;

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Funcţia. nu este derivabilă în sensul analizei clasice. () t. 0, t 0, 2 1, t 0. t. t dt. t t , 0, ( t ) Heaviside. Heaviside. ( t ) t t.

Funcţia. nu este derivabilă în sensul analizei clasice. () t. 0, t 0, 2 1, t 0. t. t dt. t t , 0, ( t ) Heaviside. Heaviside. ( t ) t t. ANEXE Aexa B. Disribţii (fcţii geeralizae) Fcţia Heaviside (reapa iară) repreziă caz liiă ideal al or feoee frecve îâlie î aplicaţii. De exepl, ea se poae obţie la liiă î fell răor: ( ),, ()(),,,, - Fcţia

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2 5..04 u Fig..83.5..3. Elemeul de îârziere de ordiul doi, Elemeul de îârziere de ordiul doi coţie douǎ elemee cumulore de eergie su subsţǎ. Peru elemeul de ordi doi ecuţi difereţilǎ se oe scrie î mi mule

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit

Διαβάστε περισσότερα

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...

1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii... Cupris 1. Operaţii cu umere reale... 1 1.1. Radicali, puteri... 1 1.1.1. Puteri... 1 1.1.. Radicali... 1 1.. Idetităţi... 1.3. Iegalităţi... 3. Fucţii... 6.1. Noţiuea de fucţii... 6.. Fucţii ijective,

Διαβάστε περισσότερα

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI CAPITOLUL 2 CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI 2.. Model ateatic de caal discret de trasisiui Î acest odel trebuie precizate ulţiile sibolurilor aplicate la itrarea caalului, ale sibolurilor recepţioate la

Διαβάστε περισσότερα

Analiza sistemelor liniare şi continue

Analiza sistemelor liniare şi continue Paula Raica Departamentul de Automatică Str. Dorobanţilor 7, sala C2, tel: 0264-40267 Str. Bariţiu 26, sala C4, tel: 0264-202368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Analiza bivariata a datelor

Analiza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1

Varianta 1 Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A ETAPA JUDEŢEANĂ - martie 0 Filiera tehologica : profil tehic BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A a) Daţi exemplu de o ecuaţie de gradul al doilea avâd coeficieţi raţioali care admite ca rădăciă umărul x= +

Διαβάστε περισσότερα

FILTRE LC PROIECTATE PE BAZA PARAMETRILOR DE LUCRU

FILTRE LC PROIECTATE PE BAZA PARAMETRILOR DE LUCRU FILTE L POIETATE PE BAZA PAAMETILO DE LUU Obieul lurării Măurăori aupra uor filre L obţiue pri ieă pe baa paramerilor de luru şi aume, abariul aeuării de luru şi reieţele de ermiaţie. Apee eoreie Proiearea

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Varianta 1 - rezolvari mate MT1 Variata - rezolvari mate MT Soluţii a + a + a + ; + 5 + 9 + + a + ; ; a + a ; a,, ;, y >, y + ; f :,,, f submulţimi cu trei elemete C 5 m + + m 6 cos ; m ± 6+ cos cos a Calcul direct b Se demostrează pri

Διαβάστε περισσότερα

REPREZENTAREA MATEMATICA A SISTEMELOR

REPREZENTAREA MATEMATICA A SISTEMELOR EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO Comporamel i sisem î regim iamic care icle regiml saţioar şi regiml raziori poae fi escris pe baza i moel maemaic, forma i ecaţii algebrice şi i ecaţii ifereţiale oriare sa

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR IOANA MONICA MAŞCA Prezetăm mai multe procedee de calcul al puterilor matricelor ilustrate pri probleme cu soluţii cometate. Putem realiza selecţii de metode şi/sau exemple

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii. Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

2.2. Vibraţii libere. Folosind metoda clasică de rezolvare, soluţia ecuaţiei diferenţiale omogene (2.16) folosind condiţiile iniţiale (2.

2.2. Vibraţii libere. Folosind metoda clasică de rezolvare, soluţia ecuaţiei diferenţiale omogene (2.16) folosind condiţiile iniţiale (2. . iamica siemelor cu u sigur grad de libertate diamică.. Vibraţii libere Vibraţiile libere ale uei ructuri au loc atuci câd ructura ee scoasă di poziţia de echilibru atic şi lăsată să vibreze liber fără

Διαβάστε περισσότερα