GESTIUNEA FINANCIARĂ A AFACERILOR Fişa disciplinei

Sauul discipliei: obligaorie Aul de sudii: I Semesrul: GESTIUNEA FINANCIARĂ A AFACERILOR Fişa discipliei Tiularul cursului: Ș.l. dr. ec. Moica Bogda, Ș.l. drd. ig., ec. Daiela Coria Juca Numărul de ore/ erificarea / Cred ie Curs Semiar Laboraor Proiec Examiare Credie 28-4 - E 4 A. OBIECTIELE - îsuşirea ermiologiei specifice gesiuii fiaciare a afacerilor; - dimesioarea srucurii fiaciare opime; - îsuşirea meodelor de evaluare a afacerilor; - cuoşerea surselor de fiaţare a afacerilor. B. PRECONDIŢII DE ACCES ARE A DISCIPLINEI Elemee de coabiliae si fiae C. COMPETENŢ E SPECIFICE - capaciaea de a crea o îrepridere iovaivă; - capaciaea de a gesioa o îrepridere compeiivă; - formularea de proiece de fiaţare şi moiorizarea implemeării acesora. D. CONŢINUTUL DISCIPLINEI a) Curs Capiolul Coţiuuri Nr. ore. Orgaizarea fiaciară a.. Obiecivele gesiuii fiaciare a afacerii 2 afacerii.2. Riscul fiaciar 2. Sudiul şi pracica gesiuii afacerii. Dimesiuile afacerii 2.. Caracerisicile şi eapele uei afaceri 2.2. Dimesiuile afacerii 2 3. Srucura fiaciară a afacerii şi reabiliaea 4. Modul de uilizare a siuaţiilor fiaciare şi aaliza raelor 5. Cosul capialului şi eorii referioare la acesa 6. Alegerea fiaţării afacerii. Surse clasice şi surse modere de fiaţare a afacerii 3.. Cocepul de srucură fiaciară 3.2. Reabiliaea uei afaceri 3.3. Iflueţa srucurii fiaciare asupra reabiliăţii uei afaceri 4.. Siuaţiile fiaciare elaborarea şi uilizarea lor 4.2. Aaliza raelor pe baza siuaţiilor fiaciare şi limiele uilizării lor 5.. Cosul capialului propriu 5.2. Cosul capialului împrumua 6.. Sursele de fiaţare ale uei afaceri 6.2. Avaajele şi dezavaajele surselor proprii de fiaţare 6.3. Avaajele şi dezavaajele surselor împrumuae de fiaţare 7. Poliica de divided 7.. Teorii privid poliica de divided 7.2. Poliica de divided î pracică 8. Evaluarea parimoială si 8.. Meode de evaluare parimoială a afacerii fiaciară a afacerii 8.2. Cocepul de evaluare fiaciară a afacerii 9. Evaluarea mixă a afacerii. 9.. Evaluarea pe baza valorii parimoiale şi a valorii fiaciare 9.2. Goodwill-ul ca remuerare a acţioarilor şi crediorilor 2 4 4 4 4 2 2 Pag. 9

afacerii 0. Evaluarea afacerii î 0.. Efecele iflaţiei asupra srucurii parimoiale 2 codiţii de iflaţie Toal ore 28 b) Aplicaţii Tipul de aplicaţie Coţiuuri Nr. ore. Lucrare Srucura fiaciara a îrepriderii î mediu ecoomic fără 2 (Discuii) impozi şi î prezeţa impoziării 2. Lucrare 2 Aaliza riscului fiaciar pe baza efecului de levier 2 (sudiu de caz) 3. Lucrare 3 Cosul capialului propriu 2 (sudiu de caz) 4. Lucrare 4 sudiu de caz Cosul capialului împrumua 2 5. Lucrare 5 (refera) Pracica poliicii de divided 2 6. Lucrare 6 (rapor/sudiu de Evaluarea parimoială si fiaciară a afacerii pri 2 caz) acualizarea profiurilor ee de impozi 7. Lucrare 7 (sudiu de caz) Calculul goodwillului si parajului său 2 Toal ore 4 E. EALUARE Mod de examiare: Aplicaţiile (A), pri meodele/formele de evaluare folosie (mucă î echipă, discuţii/dezbaeri, referae, sudii de caz), permi ideificarea dobâdirii de căre sudeţi a abiliăţilor şi compeeţelor ecesare. Exameul scris (E) cosă î verificarea cuoşiţelor (cuoaşere, îţelegere şi explicare limbaj specific, explicare şi ierpreare) aî pri rezolvarea uor probleme pracice, câ si a uor ese scrise. Compoeele oei: N=0,5 E + 0,5 A; Codiţia de obţiere a credielor: E > 5; A > 5; Sadarde miime de performaţă:. Realizarea uor siuaţii fiaciare lucrâd î echipă şi cuoscâd valorile şi pricipiile deoologice ale profesiei 2. Aaliza riscului fiaciar a uei afaceri 3. Demosrarea capaciăţii de îţelegere şi aplicare a meodelor de evaluare parimoială şi fiaciară 4. Calculul cosului capialului uiliza de căre o eiae ecoomică. F. REPERE METODOLOGICE Sraegia didacică alerează urmăoarele ipuri de meode didacice: expuerea, meode ieracive, problemaizarea, prezeări power-poi. Maeriale de curs folosie: supor de curs, sudii de caz, fişe bibliografice, sie-uri pe Iere. Resurse folosie: ablă albă, ablă ieracivă, reroproiecor şi videoproiecor, flip-char. G. BIBLIOGRAFIE. Brezeau P Fiae Corporaive, Ed. Ch Beck 2008; 2. Brezeau P; Triadafil C: M: - Maagemeul siuaiilor fiaciare, Ed. Cavallioi, 2008; 3. Sacu I. Fiae, Ed. Ecoomica, 2005. Pag. 20

Ș ef. lucr. drd. ig., ec. Daiela Coria Juca GESTIUNEA FINANCIARA A AFACERILOR Supor de curs Cap.. ORGANIZAREA FINANCIARĂ A AFACERII... Obiecivele gesiuii fiaciare a afacerii Gesiuea fiaciară poae fi defiiă ca u asamblu de decizii, operaţiui şi modaliăţi de orgaizare a aciviăţii fiaciare î vederea procurării şi uilizării capialurilor î scopul obţierii, reparizării şi uilizării câ mai eficiee a profiurilor afacerii. Obiecivele gesiuii fiaciare a afacerii su:. Maximizarea valorii afacerii aloarea uei afaceri u ese daă umai de valoarea prezeă a parimoiului său ci rebuie luae î cosiderare şi urmăoarele aspece: valoarea afacerii ese o valoare acuală, adică echivaleul preze al rezulaelor sale viioare; valoarea ese o mărime diamică şi u saică, ea ese percepuă î ierdepedeţă cu procesul de valorificare a parimoiului; evaluarea afacerii reflecă î acelaşi imp şi efecele riscurilor iere şi exere ce po afeca ivelul şi sabiliaea viioare a rezulaelor aşepae. Î cocluzie, se poae spue că maximizarea valorii afacerii depide de ivelul performaţelor asigurae de aciviaea acesei afaceri şi de săpâirea riscurilor fiaciare î geeral. 2. Meţierea ivelului performaţelor fiaciare Gesiuea fiaciară rebuie să asigure meţierea performaţelor afacerii la u ivel care să asigure obţierea uor veiuri suficiee peru a asigura plaa furizorilor de resurse şi, dacă ese ecesar, să permiă resiuirea acesor resurse. Obţierea de căre afacere a uor rezulae defavorabile sau isuficiee reflecă o risipire a resurselor care ese dăuăoare aâ peru afacerea î sie câ şi peru furizorii săi de foduri şi peru ecoomia aţioală. De asemeea, gesiuea fiaciară a afacerii u urmăreşe obţierea cu orice preţ a profiului maxim pe erme scur ci acordă o mai mare imporaţă sabiliăţii performaţelor pe erme lug, îcercâd să găsească u compromis saisfăcăor îre sabiliae şi reabiliae. 3. Meţierea solvabiliăţii sau săpâirea echilibrului fiaciar Solvabiliaea repreziă apiudiea uei afaceri de a face faţă daoriilor sale câd acesea ajug la scadeţă. Meţierea solvabiliăţii ese eseţială peru preveirea riscului de falime. Î cazul afacerilor isolvabile creaţierii prejudiciaţi po cere urmărirea î jusiţie, acţiue ce se poae îcheia cu pierderea oală sau parţială a parimoiului debiorului falimear. 4. Săpâirea riscurilor fiaciare Riscul la o afacere poae fi defii pri referire la variabiliaea aicipaă a rezulaelor fiaciare care su suscepibile de a fi asigurae. Dacă variabiliaea rezulaului fiaciar defieşe forma geerală a riscului fiaciar, formele specifice ale riscului care rebuie aalizae şi săpâie de căre gesiuea fiaciară su: Riscul de exploaare şi srucura socurilor; Riscul de îdaorare şi efecul de levier fiaciar; Riscul de falime; Riscul de schimb valuar şi raa dobâzii bacare. Pri urmare, gesiuea fiaciară are u domeiu de acţiue foare larg impuâd, î special, rezolvarea a două probleme eseţiale: asigurarea echilibrului fiaciar, respeciv echilibrarea fluxurilor de îcasări şi plăţi; reabilizarea uilizării fodurilor, asigurâdu-se aâ remuerarea acesora câ şi dezvolarea afacerii. Pag. 2

.2. Riscul fiaciar Riscul ese ameiţarea (pericolul) ca u eveime sau o acţiue să afeceze egaiv capaciaea uei orgaizaţii de a-şi aige scopul şi obiecivele sabilie. Riscul poae devei u pericol real şi o pierdere efecivă. Operaţiuile fiaciare, pri aura diversiăţii lor, implică aproape îodeaua u aumi grad de risc, geera de pierderea de aură maerială (sau de ala aură) pe care o po îregisra ua sau mai mule persoae juridice sau fizice implicae î operaţiuea fiaciară respecivă. Pricipalele riscuri fiaciare la care ese expusă afacerea su: riscul de exploaare are î vederea srucurarea cosurilor afacerii î cosuri fixe şi cosuri variabile, aceasă repariţie deermiâd o depedeţă mai mică sau mai mare a rezulaelor de evoluţia producţiei şi vâzărilor. Asfel, o afacere avâd cheluieli fixe foare mari ese mai supusă riscului deoarece dacă acese cheluieli se reparizează pe o caiae limiaă de producţie deermiă pierderi îsemae. Daca aciviaea afacerii şi cererea de pe piaţă permi o producţie ridicaă, cheluielile fixe se reparizează asupra uei producţii suficiee şi se po obţie profiuri. riscul de îdaorare ese lega de srucura de fiaţare a afacerii şi se maifesă auci câd reabiliaea ecoomică a afacerii îdaorae ese iferioară raei medii a dobâzii aferee credielor acordae. Daca îrepriderea creşe volumul de credie ea se obligă să obţiă profiuri suplimeare care să permiă remuerarea şi rambursarea acesor credie. riscul de falime ese coseciţa isolvabiliăţii afacerii şi poae deermia chiar dispariţia aceseia. Crizele de solvabiliae u coduc îodeaua la falime, deseori afacerea îşi asigură supravieţuirea dar chiar şi î aces caz su areae cosuri specifice care po afeca aciviaea viioare a afacerii. riscul valuar şi riscul de raă a dobâzii su riscuri fiaciare specifice legae de evoluţia cursului de schimb a moedei aţioale şi de evoluţia posibilă a raei dobâzii. Orice afacere care efecuează operaţii î devize sau moedă srăiă se expue riscurilor de pierdere legae de evoluţia defavorabilă a cursului de schimb îre momeul îcheierii uei razacţii şi momeul efecuării efecive a plăţii. De asemeea, afacerile su expuse efecelor defavorabile dae de variaţia raelor dobâzii pe piaţa de capial. Aces risc afecează aâ afacerile care agajează oi credie (cheluielile fiaciare cresc ca urmare a creşerii dobâzilor) câ si cele împrumuăoare (daca au acorda credie cu dobâda fixă care asigură o remueraţie plafoaă î imp ce dobâda de pe piaţa fiaciară poae creşe). Cap. 2. STUDIUL ŞI PRACTICA GESTIUNII AFACERII. DIMENSIUNILE AFACERII 2.. Caracerisicile şi eapele uei afaceri Afacerea repreziă u asamblu de operaţiui iiţiae, orgaizae şi coduse de uul sau mai mulţi îreprizăori, care vizează producerea şi vâzarea de buuri şi/sau servicii peru saisfacerea evoilor clieţilor şi obţierea de profi. Cu referire direcă la oţiuea de afacere se po evideţia urmăoarele răsăuri: repreziă u ip de aciviăţi ecoomice proprii sisemului de piaţă; cosă î îcheierea de razacţii cu scopul obţierii, de căre paricipaţii la acesea, a aumior avaaje; cocepţia geerală şi compoeele afacerii su adopae î viruea auoomiei maageriale şi a raporurilor razacţioale, cocureţiale sau de cooperare sabilie. Caracerisicile uei afaceri po fi euţae asfel : afacerea ese, de cele mai mule ori, u produs ou care, eexisâd î momeul coracării şi al cumpărării sale de căre cosumaor, presupue o serie de riscuri peru ambele părţi implicae (vâzăor şi clie); afacerea are ca puc de plecare şi se bazează pe evoile şi soliciările clieului şi se raporează la ecesiăţile specifice exprimae de acesa, ceea ce o face foare greu reproducibilă; vâzarea uei afaceri se realizează, de regulă, de căre o persoaă juridică; afacerea areează î acul decizioal mai mulţi paricipaţi, cu resposabiliăţi şi obligaţii specifice; se derulează, î majoriaea cazurilor, pe erme mediu şi lug, fiid expusă facorilor de mediu perurbaori; implică asumarea aumior riscuri de căre oţi cei areaţi î desfăşurarea sa; Pag. 22

îreprizăorii îşi exerciă ieresele şi fucţiile ce le revi î sisemul ecoomic, cu luarea î cosiderare a raporurilor coracuale, cocureţiale, de colaborare şi de îcredere sabilie cu pareerii. Eapele pe care le parcurge afacerea şi resposabiliăţile ce revi maagerului po fi srucurae asfel: eapa prospecării afacerii, pri care se urmăreşe ideificarea clieului şi precizarea evoilor acesuia, implică urmăoarele acţiui: aaliza rezulaelor precedee; ideificarea cocureţei, obţierea referiţelor şi aaliza avaajelor de care aceasa dispue; deecarea uor oi oporuiăţi de afaceri; sabilirea coacelor cu poeţialii pareeri de afaceri; defiirea obiecivelor şi elaborarea plaurilor de acţiue soliciae de oua afacere; eapa de sudiu, care are î vedere pregăirea şi redacarea oferei, soliciă urmăoarele acţiui: cosularea clieului, ideificarea evoilor şi soliciărilor acesuia; cosularea echipei şi a furizorilor; redacarea oferei, asfel îcâ aceasa să fie câ mai adapaă evoilor reale ale clieului; elaborarea plaului de afaceri; eapizarea aciviăţilor pe care le implică obiecul afacerii (producţie/servicii); aragerea, dacă ese cazul, a uor oi pareeri de afaceri, î fucţie de specificul aciviăţii acesora; eapa egocierii, care are drep scop realizarea îţelegerii îre pareeri şi sabilirea acordului privid ieresele ambelor părţi, se cocerează asupra urmăoarelor aspece: colaborarea permaeă cu clieul, pe baza buei îţelegeri şi a pareeriaului; puerea de acord î legăură cu eveualele reduceri de preţ sau arife şi discuarea implicaţiilor pe care acese reduceri le-ar puea avea asupra ambelor părţi (î aces puc lucrurile rebuie expuse foare deschis şi documea, peru ca fiecare pare să şie ce ar implica o asemeea acţiue peru ea şi peru pareer); iformarea operaivă a clieului î legăură cu oae propuerile de modificare a îţelegerilor coracuale; eapa de realizare a prevederilor coracului, ca urmare a comezii ferme veie di parea clieului, are î vedere o serie de operaţiui, prire care: aalizarea şi egocierea eveualelor soliciări de modificare a clauzelor di corac şi discuarea implicaţiilor acesor modificări asupra derulării afacerii; obţierea acordului defi iiv al clieului peru irarea comezii î execuţie; aaliza şi corolul cosurilor pe care le implică realizarea comezii; verificarea sadiului de execuţie a coracului; coordoarea eficieă a propriei echipe; urmărirea caliăţii procesului de execuţie şi fializarea comezii la ermeul prevăzu î corac; respecarea uuror obligaţiilor coracuale; eapa fializării afacerii, cu momeele ei pricipale, recepţia şi soluţioarea eveualelor deficieţe, implică urmăoarele resposabiliăţi: aaliza modului î care s-a derula afacerea î oae eapele sale, cu specificarea aspecelor favorabile şi a celor mai puţi favorabile şi îchiderea dosarului afacerii; meţierea buelor relaţii pareeriale şi culivarea acesora şi după fializarea afacerii; exploaarea uuror iformaţiilor exisee î legăură cu posibiliaea lasării uei oi afaceri; pregăirea peru deschiderea uui ou dosar de afaceri şi iiţierea coracelor viioare. 2.2. Dimesiuile afacerii Dimesiuea opimă a îrepriderii presupue cuoaşerea şi aprecierea câ mai exacă a capaciăţii pieţei, ţiâd seama, î primul râd, de mărimea cererii, de mărimea şi volumul vâzărilor. Dimesiuile diferie ale îrepriderilor coduc la obţierea de buuri la cosuri diferie, ceea ce preziă ieres peru aaliza comparaivă a facorilor de compeiiviae şi reabiliae. Îr-o ecoomie moderă po şi rebuie să coexise îreprideri mari, mijlocii şi mici, fiecare cu avaajele şi dezavaajele lor. Îrepriderile mici şi mijlocii se clasifică u doar î fucţie de umărul mediu de salariaţi, ci şi î fucţie de cifra de afaceri auală eă sau acivele oale pe care le dei, î urmăoarele caegorii: a) microîreprideri - au pâa la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri auală eă sau deţi acive oale de pâa la 2 milioae euro, echivale î lei; Pag. 23

b) îreprideri mici - au îre 0 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri auală eă sau deţi acive oale de pâa la 0 milioae euro, echivale î lei; c) îreprideri mijlocii - au îre 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri auală eă de pâa la 50 milioae euro, echivale î lei, sau deţi acive oale care u depaşesc echivaleul î lei a 43 milioae euro. Caracerisicile îrepriderilor mici: maagemeul de idepede, maagerul fiid de regulă propriearul îrepriderii; capialul ese asigura de o persoaă sau de câţiva asociaţi care su propriearii îrepriderii; aria geografică de aciviae ese î primul râd aria locală; îrepriderea ese mică î comparaţie cu cei mai imporaţi cocureţi di ramura respecivă. Avaajele îrepriderilor mici şi mijlocii su: gradul mare de adapabiliae la cererile pieţei; capaciaea mare de iovare deermiaă de compeiţie şi cocureţă; srucura orgaizaorică simplificaă, care coduce la u cos scăzu; clima de creaiviae, circulaţia corecă a iformaţiilor şi deciziilor; exiseţa uui sisem de iformare direc; o mai buă gesiue a resurselor umae; crearea de oi locuri de mucă; ameajarea eriorială echilibraă. Dezavaajele îrepriderilor mici şi mijlocii su: dispu de u capial redus; isuficieţa mijloacelor comerciale; dificulăţi ehico-ehologice peru a face faţă cocureţei; imposibiliaea realizării uor ivesiţii sisemaice; proecţia socială a salariaţilor relaiv redusă. Cap. 3. STRUCTURA FINANCIARĂ A AFACERII ŞI RENTABILITATEA 3.. Cocepul de srucură fiaciară Srucura fiaciară a afacerii reflecă raporul exise îre fiaţările pe erme scur şi cele pe erme lug. De cele mai mule ori, afacerea u îşi poae asigura fiaţarea doar di foduri proprii ci apelează şi la fiaţări exere. Capialurile permaee (capialul propriu + daoriile pe erme mediu si lug) asigură ecesarul de mijloace fixe al afacerii şi o pare a mijloacelor circulae, difereţa fiid acoperiă di resursele de rezorerie (credie comerciale şi credie bacare pe erme scur). Sabilirea srucurii fiaciare ese ua di cele mai imporae decizii fiaciare ce rebuie luaă î cocordaţă cu specificul aciviăţii desfaşurae de firmă ecoomic. Asfel, î imp ce fiaţarea cu capialuri permaee ese mai pui cosisioare, fiaţarea pe erme scur asigură o mai mare flexibiliae şi adapare a volumului aciviăţii la ecesiăţile fiecărei perioade. Deşi crieriul reabiliăţii ese primordial, la sabilirea srucurii fiaciare a uei firme su luaţi î calcul şi alţi facori, cum ar fi presiuea acţioarilor, a băcilor, poliica ecoomică a saului, cojucura ecoomică-fiaciară î geeral (siuaţia pieţei fiaciare, oscilaţiile raei dobâzii, devalorizarea moeară ec.). Î ulimă isaţă, adoparea uei srucuri fiaciare ese deermiaă de credior care are î vedere riscurile pe care şi le asumă: risc de pierdere de capial, risc de dobâdă sau risc de imobilizare a capialului. 3.2. Reabiliaea uei afaceri Reabiliaea repreziă capaciaea uei afaceri de a realiza profi, respeciv de a obţie veiuri de pe urma vâzării şi îcasării producţiei, care să depăşească cheluielile ocazioae de aciviaea sa., profi care ese ecesar aâ reproducţiei şi dezvolării câ şi remuerării capialurilor. Deoarece pri iermediul reabiliăţii se apreciază performaţele afacerilor, ea repreziă o iformaţie idispesabilă băcilor, crediorilor şi pareerilor de afaceri, fiid defiiă ca u rapor îre rezulaul obţiu şi mijloacele uilizae. Reabiliaea poae fi aalizaă sub două aspece şi aume pri prisma profiului privi ca u idicaor de volum şi pri raa profiului (raa reabiliăţii), care exprimă eficieţa folosirii pricipalelor resurse agajae î obţierea profiului. Pag. 24

Reabiliaea repreziă pricipala formă de maifesare a eficieţei ecoomice, iar profiul, ca fudame al reabiliăţii, se preziă î cadrul diverselor modele de aaliză a reabiliăţii sub mai mule forme, şi aume: profi de exploaare, profi fiaciar, profi impozabil, profi e (profi după impoziare). 3.2. Iflueţa srucurii fiaciare asupra reabiliăţii (efecul de levier) Î ţările cu ecoomie de piaţă dezvolaă, efecul srucurii fiaciare asupra rezulaelor fiaciare poziive (profi) ese cuoscu sub umele de efec de levier, deimire care provie de la fapul că împrumuurile de la băci sau cele obligaare repreziă o pârghie care iflueţează ivelul reabiliăţii capialului propriu. Efecul de levier poae fi defii ca mecaismul pri care îdaorarea iflueţează reabiliaea fiaciară, reabiliae exprimaă ca rapor dire profiul e şi capialurile proprii. Dacă remuerarea îdaorării (dobâda) ese egală cu reabiliaea ecoomică, reabiliaea fiaciară va fi egală cu reabiliaea ecoomică. Dimporivă, î cazul î care cosul împrumuurilor ese iferior sau superior reabiliăţii ecoomice, rezulaul fiaciar al deţiăorilor de capialuri va creşe sau se va dimiua daoriă împrumuurilor. Ţiâd seama de efecul de levier, reabiliaea capialurilor proprii poae fi calculaă cu formula: Rcp Re C Cp Re D î care: Rcp reabiliaea capialurilor proprii; Re reabiliaea ecoomică; C crediul (împrumuul); D dobâda crediului bacar; Cp capialurile proprii. Raporul C/Cp di aceasă relaţie poară deumirea de raă a levierului (L) sau coeficie de îdaorare, asfel că: Rcp = Re + L (Re - D). Efecul levierului ese poziiv, adică ameliorează reabiliaea capialului propriu, dacă (Re - D) > 0. Efecul poziiv sau egaiv ese cu aâ mai impora cu câ îdaorarea ese mai ridicaă. Se po despride urmăoarele cocluzii: O firmă care u lucrează decâ cu capialuri proprii îşi păsrează reabiliaea obţiuă di uilizarea acesor capialuri; Orice firmă care foloseşe credie modifică aceasă relaţie de bază î plus sau î mius, porivi proporţiei dire capialurile proprii şi cele împrumuae uilizae. Aces levier a devei u isrume impora de poliică fiaciară sraegică a firmei. Se poae spue că o îdaorare u ese ici buă, dar ici rea şi poae fi priviă, î codiţiile uei gesioări opime, ca u acceleraor de performaţă şi de risc peru firmă. Capialurilor ivesie de căre proprieari sau acţioari rebuie să li se asigure u radame superior, iar firma respecivă apreciază cosul de oporuiae al acesora. Maagerii rebuie să cosidere fodurile proprii ca isrumee de fiaţare, deci de plasame î afaceri, asfel că imperaivul radameului (reabiliaea fiaciară) preziă u ieres deosebi peru îreprizăori. Reabiliaea capialurilor proprii ese desiaă î buă măsură să asigure disribuirea de dividede, difereţa urmâd să fie uilizaă peru creşerea ecoomică a firmei. Î cocluzie, efecul de levier acţioează î două sesuri, şi aume: câd rezulaele exploaării î cadrul firmei su slabe, îdaorarea va acceua îrăuăţirea siuaţiei fiaciare a aceseia; câd rezulaele exploaării su favorabile şi se asociază cu o srucură fiaciară opimă, firma poae să obţiă o reabiliae a capialurilor proprii şi împrumuae mul mai ridicaă. Cap. 4. MODUL DE UTILIZARE A SITUAŢIILOR FINANCIARE ŞI ANALIZA RATELOR a. Siuaţiile fiaciare elaborarea şi uilizarea lor U se de siuaţii fiaciare cupride: u bilaţ, u co de profi şi pierdere, o siuaţie a modificărilor poziţiei fiaciare (siuaţia fluxurilor de rezorerie sau siuaţia fluxurilor de foduri), poliici coabile şi oe explicaive. Pag. 25

Obiecivul siuaţiilor fiaciare ese furizarea de iformaţii referioare la poziţia fiaciară, performaţa şi modificările poziţiei fiaciare, rezulaul admiisrării firmei şi modul de gesioare a resurselor. Poziţia fiaciară, performaţa şi modificările poziţiei fiaciare, geerează iformaţii privid capaciaea firmei de a geera umerar sau echivalee ale umerarului. Poziţia fiaciară a firmei ese iflueţaă de: Resursele ecoomice pe care le corolează Srucura sa fiaciară Lichidiaea şi solvabiliaea Capaciaea de adapare la mediu Acese iformaţii su uile peru: Aiciparea capaciăţii firmei de a geera umerar Aiciparea evoilor de crediare, a şaselor de a primi fiaţări î viior Evaluarea modificărilor poeţiale ale resurselor pe care firma le va corola î viior Posibiliaea firmei de a geera fluxuri de rezorerie Iformaţiile privid modificările poziţiei fiaciare a firmei su uilizae î evaluarea aciviăţii sale de exploaare, fiaţare şi ivesiţie î perioada de raporare. Poziţia fiaciară se deermiă pe baza iformaţiilor di bilaţ, iar performaţa pe baza coului profi şi pierdere. Uilizaorii siuaţiilor fiaciare: Ivesiorii, preocupaţi de riscul iere razacţiilor şi profiul adus de ivesiţiile lor Agajaţii, ieresaţi de sabiliaea şi profiabiliaea firmei Crediorii fiaciari, ieresaţi de lichidiaea şi solvabiliaea firmei peru rambursarea credielor şi plaa dobâzilor Furizorii şi crediorii comerciali Clieţii, preocupaţi de coiuiaea aciviăţii firmei cu care colaborează pe erme lug sau de care su depedeţi Guverul şi isiuţiile sale, î vederea deermiării poliicii fiscale şi calculul uor idicaori saisici Publicul, ieresa î aplicarea poliicilor fiscale locale Aproape oţi uilizaorii iau decizii peru: a) a hoărî câd să cumpere, să păsreze sau să vâdă o ivesiţie de capial; b) a evalua răspuderea sau gesioarea maagerială c) a evalua capaciaea firmei de a plăi salariile, a-şi păsra locurile de mucă şi de a oferi ale beeficii agajaţilor d) a evalua garaţiile peru crediele acordae firmei e) a deermia poliicile de impoziare f) a deermia profiul şi dividedele ce se po disribui g) a reglemea aciviaea firmei 4.2. Aaliza raelor pe baza siuaţiilor fiaciare şi limiele uilizării lor Aaliza siuaţiilor fiaciare presupue sudiul relaţiei dire iformaţiile cuprise î acese documee, la u mome da şi ediţa evoluţiei acesora, îr-u aumi ierval de imp. Scopul pricipal al aalizei siuaţiilor fiaciare ese acela de a obţie o imagie perieă a siuaţiei iere a firmelor, reflecaă cocera î ivelul reabiliăţii, eficieţei şi riscului, iformaţii care permi apoi selecarea deciziilor opime de ivesiţii. Pri aaliza fiaciară se elaborează previziui cu privire la evoluţia viioare a subiecului aaliza şi se poae diagosica sarea fiaciară a firmei. Aaliza fiaciară permie, de asemeea, evaluarea echipei maageriale. Mai presus de oae, îsă, aaliza fiaciară reduce umărul deciziilor bazae pe iuiţie şi subiecivism, îgusâd subsaţial ieviabilele maifesări ale iceriudiii. Aaliza raelor ese u isrume frecve uiliza î aa liza siuaţiilor fiaciare. Raele fiaciare po fi folosie peru a dezvola o serie de saisici care să scoaă la iveala caracerisici fiaciare cheie ale uei compaii. Î aproape oae cazurile, raele su uilizae î două modaliăţi. Î primul râd, raele su comparae cu media ramurii de aciviae di care firma face pare. Oricare ar fi sursa acesor rae, rebuie avuă aeţie, î sesul comparării firmei supuse aalizei cu sadardele defiie peru firmele di aceeaşi caegorie şi cu aproximaiv aceeaşi valoare a profiului. Pag. 26

U al doilea aspec î ceea ce priveşe uilizarea raelor ese aaliza evoluţiei î imp a uei firme aume. Spre exemplu, evoluţia marjei de profi al uei firme poae fi evaluaă peru o perioadă de cici sau zece ai. Ese uil adesea să se urmarească raele-cheie î decursul a ua sau două recesiui aerioare peru a se deermia câ de bie poae firma respecivă să rezise fiaciar î perioadele dificile di puc de vedere ecoomic. Pricipalul obieciv î cadrul aalizei pe baza raelor cosă î sudierea succesivă a cel puţi rei dimesiui fiaciare ale firmei:. Reabiliaea poae fi aalizaă cu ajuorul a umeroase rae, dire care cele mai imporae su: raa reabiliăţii comerciale Profi e ROS 00 azari auale raa reabiliăţii ecoomice Profi e ROS 00 Toal acive raa reabiliăţii fiaciare (raa reabiliăţii capialului propriu) Profi e ROE 00 Capial propriu 2. Lichidiaea: poae fi sudiaă pe baza uor rae cum su: Acive curee Lichidia ea geerala Pasive curee Lichidia ea imediaa ieza de roaie a socurilor Duraa uei roaii ieza ieza icasarilo r plailor Acive curee Socuri Pasive curee Socuri medii azari zilice Creae azari zilice Sold furizori Cumparari zilice azari auale Socul mediu ro a 365 Soc mediu azari auale 365 Creae azari auale zile Sold furizori 365 Cumparari auale 3. Srucura fiaciară se poae aaliza î special pri raele de îdaorare, dar şi pri efecele daoriilor asupra rezulaelor: Daorii oale Coeficie ul oal de idaorare Capialuri proprii Raa capaciaii de rambursare zile zile Daorii pe erme lug simediu Capaciaea deauofiaare Cap. 5. COSTUL CAPITALULUI ŞI TEORII REFERITOARE LA ACESTA Cosul capialului ese raa de recuperare care rebuie uilizaă la alocarea resurselor de capial. Alfel spus, cosul capialului repreziă cosul ecesar peru obţierea uuror buurilor firmei (achiziţii de ere, clădiri, echipamee îrebuiae î producţia de buuri sau presarea de servicii). Cosurile de capial u se limiează doar la cosruirea uor clădiri sau afaceri; spre exemplu achiziţioarea uei maşii care va duce la creşerea producţiei şi implici profi, poae dura ai de zile şi ese u cos de capial. O firmă rebuie să-şi orgaizeze resursele şi să seleceze proiecele cu scopul de a obţie veiuri care să acopere cel puţi cosul capialului. Cosul capialului apare ca u cos de oporuiae al fiaţării de căre firmă a ivesiţiilor sale. Dacă iegrăm diversiaea de surse de fiaţare î două mari grupe, capialuri proprii (CPR) şi capialuri împrumuae (DAT), auci cosul de oporuiae al capialului k cc se calculează asfel: Pag. 27

î care: k cc k fi CPR CPR DAT k d DAT CPR DAT k fi cosul capialurilor proprii, echivale cu reabiliaea scoaă de acţioari; k d cosul capialurilor împrumuae, echivale cu dobâda scoaă de împrumuuri. 5.. Cosul capialului propriu I geeral, cosul capialului propriu ese mai mare deca cosul capialului de împrumu, iar riscul pe care-l implică ese şi el mai mare. Cosul capialului repreziă raa miimă de reabiliae pe care o firmă ar rebui să o realizeze peru a arage ivesiţiile acţioarilor. aloarea de piaţă a firmei = aloarea de piaţă a capialurilor proprii + aloarea de piaţă a daoriilor CF cc PN fi D ob ude: cc raa de acualizare a fluxurilor de rezorerie, ce ţie co de oae riscurile firmei (de exploaare); fi raa de acualizare a profiurilor ee, ce ţie co şi de riscul fiaciar; d raa de dobâdă, ce ţie co de riscul de falime. Î ipoeza uor fluxuri de rezorerie auale cosae pe o perioadă de imp îdelugaă (edefiiă): P 0 PN fi CF cc D ob d PN, CF, D ob rezulaele fiaciare esimae peru aul viior PER fi ude: PER P0 PNA PER coeficie de capializare bursieră (price earig raio); P 0 valoarea de piaţă (cursul bursier) al acţiuilor; PNA profiul e per acţiue î aul cure. Cosul capialurilor proprii î codiţii de creşere ecoomică DI fi DI 0 fi Modelul Gordo Shapiro: g fi d DI DI P 0 g g fi raa de acualizare a dividedelor; DI - raa auală de remuerare pri dividede plăie; P 0 g raa auală de creşere a dividedelor. fi 5.2. Cosul capialului împrumua Sursele proprii de fiaţare se po dovedi isuficiee peru acoperirea evoilor globale ale firmei, asfel se recurge la ale mijloace de fiaţare precum: împrumuuri bacare pe erme lug sau scur, emisiuea de obligaţiui, credie-furizori. Foduri imprumuae d Ramburs d cosul explici al împrumuului solicia peru fiaţarea ivesiţiilor oi. Cazul împrumuului ordiar A, D ob d Pag. 28

0 A d 0 suma împrumuului ordiar; A i auiăţi; d cosul explici al uui împrumuului ordiar Sub icideţa impoziului: 0 î care: R R 0 - d d τ - îr-o amorizare proporţioală a împrumuului d raa omială a dobâzii; τ raa impoziului pe profi Cazul împrumuului obligaar cu primă de rambursare X E î care: A X d X umărul de obligaţiui; 0 valoarea omială; E preţ de emisiue; d cosul împrumuului obligaar; X ( 0 - E) τ ecoomie de impozi Cosul leasigului E î care: τ CH c τ 0 A E PR τ raa impoziului pe profi; E cosul de achiziţie şi moaj al echipameului îchiria; CH chiria auală; PR preţul rezidual; l cosul acuarial al leasigului. l Cap. 6. ALEGEREA FINANŢĂRII AFACERII. SURSE CLASICE SI SURSE MODERNE DE FINANŢARE A AFACERII 6.. Sursele de fiaţare ale uei afaceri Orice afacere ese obligaă să se adapeze mediului î care fucţioează, meţiâdu-şi î acelaşi imp coeziuea ieră şi reducâd la miimum iceriudiea care caracerizează rasformările mediului ier şi exer. Peru ca o afacere să fucţioeze ea are evoie să fie fiaţaă. Fiaţarea repreziă procesul de asigurare a uor foduri băeşi ecesare desfăşurării uor aciviăţi ale uei firme, ea ese abordaă ca alocare de resurse băeşi, cu ilu rambursabil sau erambursabil î codiţii deermiae, uor persoae fizice sau juridice î scopul acoperirii uor evoi ecoomice sau sociale. Î ses mai resrîs sau mai larg, fiaţarea repreziă u rasfer de foduri băeşi de la bugeul de sa sau ale surse cu ilu erambursabil peru subveţii ş.a. Alegerea surselor de fiaţare a aciviăţii ocupă locul ceral î aciviaea firmei, deorece capialul, aâ cel propriu câ şi cel împrumua comporă cosuri, care se reflecă, î mod direc, asupra rezulaului fiaciar al firmei, dimiuâdu-l. Raporul dire capialul propriu şi cel împrumua deermiă, î mare măsură, ivelul reabiliăţii obţiue de firmă, fiidcă acese surse au cosuri diferie, fiid diferiă şi ordiea î care se face remuerarea capialurilor uilizae (crediorii au prioriae faţă de acţioari). Pag. 29

Diferie afaceri, î fucţie de forma de proprieae, folosesc căi diferie î uilizarea uora sau alora di sursele de capial posibile. Experieţa, observarea şi aaliza sisemaică a pieţelor fiaciare şi de credi au u rol deosebi de impora î sabilirea diferielor surse de capial, deoarece cosul aragerii fiecărei compoee şi riscul pe care-l implică uilizarea ei diferă foare mul de la o sursă la ala. Peru desfăşurarea î bue codiţii a aciviăţii uei eiăţi o imporaţă majoră o are sabilirea modului de fiaţare. Examiarea srucurii pasivului bilaţului demosrează că majoriaea firmelor apelează la forme de fiaţare variae: fiaţare pri foduri proprii (auofiaţare), emisiue de acţiui (ordiare, prefereţiale), fiaţare pri împrumuuri (credie bacare, crediele de la orgaisme fiaciare, împrumuuri obligaare). Î pracica fiaciară gama surselor iere de formare a capialurilor îrepriderilor ese mul mai redusă comparaiv cu cea a surselor exere de fiaţare. 6.2. Avaajele şi dezavaajele surselor proprii de fiaţare Avaajele surselor proprii de fiaţare su urmăoarele: meţierea idepedeţei şi auoomiei fiaciare, deoarece u se creează obligaţii suplimeare (dobâzi, garaţii); păsrarea capaciăţii firmei de a coraca credie. Dezavaajele surselor iere de fiaţare su: fodurile proprii su î geeral desul de limiae şi po frâa dezvolarea afacerii; î caz de ereusiă, pierderea va fi suporaă î îregime de îreprizăor; firma va fi puţi cuoscuă de isiuţiile fiaciare şi va puea mai greu mobiliza foduri î siuaţii speciale. 6.3. Avaajele şi dezavaajele surselor împrumuae de fiaţare 6.3.. Crediul bacar Crediul bacar repreziă o sursă pricipală de foduri, î special peru firmele mici şi mijlocii. Î cazul Româiei, accesul la credi al firmelor oi sau de mici dimesiui ese mai dificil. Avaaje ale crediului bacar: obţierea de foduri suplimeare, pese cele proprii; sabilirea uei relaţii cu o isiuţie fiaciară cuoscuă, accesul mai uşor la ale servicii furizae de căre bacă; obţierea uui credi poae fucţioa ca u semal ce aesă viabiliaea afacerii î faţa alor ivesiori poeţiali; î cazul aumior forme de credi exisă u grad de flexibiliae î ceea ce priveşe sumele agajae, daele la care se agajează sumele respecive, dobâzile şi ermeele de rambursare; ecesiaea de a covige baca de viabiliaea afacerii sau simpla compleare a uei cereri de crediare poae "forţa" îreprizaorul să îşi aalizeze î mod obieciv afacerea, să obţiă o imagie clară a siuaţiei sale fiaciare şi u ablou al pucelor slabe, pucelor ari, oporuiăţilor şi ameiţărilor care caracerizează siuaţia firmei. Dezavaaje ale crediului bacar: reiceţa băcilor î ceea ce priveşe fiaţarea oilor firme, baca avâd evoie de siguraţa că va primi îapoi baii acordaţi drep credi, î imp ce firmele ou-ifiiţae u oferă aceasă garaţie, di diferie moive (u au isoric, u au experieţă, u au foare mule elemee care să facă di acese firme elemee sabile î cadrul ecoomiei); riscul de a pierde garaţiile depuse sau chiar riscul de falime î cazul eresiuirii crediului; implicarea uui facor "exer" î maagemeul firmei, apariţia uor resricţii; expuerea la riscuri oi - de exemplu riscul raei dobâzii; riscul îreruperii crediării î cazul uor eveimee efavorabile peru firmă. 6.3.2. Emierea de acţiui si obligaţiui repreziă o sursă imporaă de fiaţare peru firmele mari, dar su foare pui accesibile firmelor aflae la îcepu. 6.3.3. Programe speciale de fiaţare Firmele au acces la diferie programe de fiaţare erambursabile. Surse poeţiale de fiaţare su programele Uiuii Europee, cele ale guverului Româiei, ale USAID ec. Obţierea uor asfel de fiaţări presupue: iformarea permaeă asupra programelor exisee; Pag. 30

sudierea crieriilor de eligibiliae, a documeaţiei ecesare, a ermeelor de depuere a cererilor de fiaţare şi a codiţiilor de derulare a fiaţării şi de evaluare a proiecului; selecarea variaelor porivie cu profilul de aciviae al firmei; alcăuirea documeaţiei ecesare şi depuerea proiecului. Avaaje ale fiaţărilor erambursabile : pri folosirea uor surse exere de fiaţare, ce u mai rebuie reurae, se po implemea proiece la u ivel mul mai mare decâ dacă s-ar folosi resursele proprii şi î codiţii fiaciare mai bue deca la folosirea uor credie; ese păsraă idepedeţa şi auoomia fiaciară a orgaizaţiei; raporul de reabiliae al uei ivesiţii ese mul mai mare. Dezavaaje ale fiaţărilor erambursabile: acces dificil (fodurile se acordă pe baza uei documeaţii foare bie puse la puc, care presupue de obicei apelarea la u cosula fiaciar); corol sric al modului de uilizare a fodurilor de căre fiaţaori, iclusiv pri colaborare cu ale isiuţii de specialiae (Curea de Couri ec.). Ese recomadabilă evaluarea riguroasă a şaselor de reuşiă ale cererii de fiaţare îaie de a o iiţia; po fi asfel eviae cosumuri ieficiee de imp şi bai. Ese posibil ca îsuşi programul să sugereze posibiliăţi de exidere/diversificare a aciviăţii firmei. Îaie de a se agaja pe aceasă cale, îreprizăorul va rebui să esimeze corec efecele uei asfel de mişcari sraegice. Fodurile acordae î codiţii eoreic avaajoase se po dovedi o problemă î cazul î care firma u are capaciaea de a le folosi î codiţiile prevăzue de fiaţaor. Î plus, îreprizăorul rebuie să fie coşie de imporaţa codiţiilor referioare la coribuţia proprie î cadrul proiecului, precum şi la eveualele garaţii. Mai mul, coracarea uui cosula peru realizarea uei cereri de fiaţare ese, î ea isăşi, a aciviae care comporă o serie de riscuri: pe lâgă riscurile legae de cofideţialiaea daelor privid firma, ueori cosulaul ici u are ieţia de a realiza măcar documeaţia soliciaă. De obicei, persoaele care îcearcă asemeea acţiui se îcadrează îr-u aumi "porre robo": Se araă foare sigure pe ele; Se laudă cu relaţii î isiuţiile care derulează programul de fiaţare; Po îcerca să obţiă bai peru ghidul soliciaului sau peru ale documee di pacheul iformaiv, care su dispoibile graui la sediile ageţiilor şi pe Iere; Cer oţi baii îaie: de regulă, î cazul cosulaţei reale, se soliciă o pare di bai îaie - proceual di valoarea fiaţării, aproximaiv 2% - şi u comisio de succes - de exemplu, 5% - dacă proiecul e aproba; Sumele cerue variază foare mul de la u clie la alul; Po pracica preţuri de dumpig, foare reduse î comparaţie cu firme cocuree sau, dimporivă, po cere foare mul. 6.3.4. Fodurile de capial de risc Su surse de fiaţare specializae î ivesiţii î cazul cărora probabiliaea uui eşec ese mai mare - dar cazurile de succes su suficiee peru a compesa pierderile. Fodul de risc ivesese î capialul firmei (de regulă ca acţioar mioriar), urmâd să îşi reragă aceasă paricipaţie după o aumiă perioadă (de regulă 3-5 ai). Fodul de risc câşigă di difereţa dire valoarea paricipaţiei îre momeul efecuării ivesiţiei şi cel al lichidării paricipaţiei la capialul firmei. Avaaje ale acesei forme de fiaţare su: primirea uei ifuzii de capial pe o perioadă îdelugaă, imp î care u rebuie plăie dobâzi (ici dividedele u su o prioriae a acesui ip de fod); primirea uei sume care u figurează î evideţele firmei ca daorii ci ca surse fiaciare proprii. Pri urmare, capaciaea de îdaorare a firmei u ese afecaă; o daă cu baii, fodul aduce şi specialişii săi care vor asisa îreprizăorul la maagemeul firmei; păsrarea corolului majoriar asupra capialului firmei; exiseţa uui semal asupra viabiliăţii firmei pe erme mediu. Dezavaaje ale acesei forme de fiaţare, cum ar fi: dificulaea de obţiere a fodurilor (î geeral, î ecoomiile dezvolae, se apreciază că umai % di cererile de fiaţare su aprobae); ecesiaea de a paricipa cu foduri proprii cosiderabile la afacere (fodurile de risc su de regulă acţioari mioriari); implicarea uui pareer exer î maagemeul firmei; Pag. 3

ecesiaea uor eforuri suplimeare privid prezearea regulaă a siuaţiei firmei căre fodul de ivesiţii; ecesiaea găsirii uei surse aleraive de fiaţare î momeul reragerii fodului de risc şi posibiliaea ierpreării acesei rerageri ca u semal egaiv privid firma. Î Româia, fodurile de capial de risc u su desiae î special IMM-urilor, ci mai ales firmelor mari care doresc o ifuzie de capial peru o aumiă perioadă. Evide, exisă posibiliaea ca u fod de risc să dorească să fie pareer şi cu o firmă ou-îfiiţaă. 6.3.5. Leasig-ul Leasig-ul ese o formă specială de realizare a operaţiei de crediare pe erme mediu şi lug peru procurarea, de regulă, de echipame idusrial. Echipameul ese cumpăra de căre socieaea de leasig şi se îchiriază ulerior soliciaului. De mule ori, soliciaul îsuşi ese madaa î umele socieăţii de leasig să cumpere echipameul de care are evoie. Coracul de leasig se îcheie apoi îre socieaea de leasig şi solicia şi pri aces corac soliciaul primeşe î folosiţă echipameul. Aceasa formă de leasig se mai umeşe şi leasig comercial şi repreziă forma pricipală de leasig. Forme speciale de leasig su lease-back şi ime-sharig: î forma de lease-back, posesorul echipameului se cofudă cu soliciaul care are evoie urgeă de bai. Î aces caz, el vide uilajul uei socieăţi de leasig, îchiriidu-l apoi de la aceasa; î forma de ime-sharig, su mai mulţi soliciaţi care vor să uilizeze acelaşi echipame, dar fiecare îl foloseşe o aumiă perioadă de imp. Idifere de forma î care se face leasigul, la sfârşiul perioadei soliciaul are mai mule opţiui: Îcearea coracului; Coiuarea lui peru o ouă perioadă de imp; Cumpărarea uilajului la preţul presabili. 6.3.6. Crediele de la furizori şi cliei Di momeul î care firma a primi buurile/serviciile livrae de căre furizori şi pâă î momeul plăţii efecive, îreprizăorul beeficiază efeciv de u credi di parea furizorului. O siuaţie asemăăoare apare î cazul î care clieţii firmei plăesc aicipa. Evide, aces ip de fiaţare reciprocă se face îre pareeri de afaceri care preziă îcredere uul peru celălal, iar sumele care se vehiculează u su foare mari, dar su suficiee peru a opimiza fluxul de umerar al uei firme peru o perioad ă scură de imp. Ese î ieresul firmei să prelugească perioada de plaă a furizorilor şi, î acelaşi imp, să îşi îcaseze câ mai repede creaţele. Aceasă "opimizare" u rebuie ouşi să afeceze relaţiile de afaceri ale firmei. Acumularea uor daorii excesive îre pareeri poae duce la blocaje fiaciare. Cuoaşerea meodelor aleraive de plaă şi egocierea avaajoasă a coracelor sub aces aspec se po dovedi exrem de uile î maagemeul firmei. 6.3.7. Facorigul şi scoarea Facorigul repreziă o formă de crediare pe erme scur acordaă de băci comerciale pri compesarea crediului furizor. Crediul se garaează cu o facură îaie de scadeţa apăruă dir-u corac de vâzare-cumpărare îre u furizor şi u cumpărăor. Di puc de vedere juridic, facorigul repreziă u corac îcheia îre bacă (facor) şi clie (adere) pri care facorul (baca) se obligă să plăească la prezearea documeelor care aesă o creaţă comercială o aumiă sumă de bai î schimbul uui comisio. Suma de bai pe care o plăeşe baca la prezearea facurilor poară deumirea de fiaţare imediaă sau facorig dispoibil. Suma de bai pe care baca o achiă î momeul îcasării facurilor poară deumirea de fiaţare la îcasare sau facorig idispoibil. Î cazul î care exisă o facură achiabilă la scadeţă, dar ecesiaea de bai apare îaie de scadeţă, auci facura va fi achiaă de căre bacă la u preţ mai mic decâ cel îscris pe facură, urmâd ca baca să îcaseze preţul oal. Di difereţa îre preţul plăi de bacă şi cel îcasa de ea la scadeţa facurii, baca îşi acoperă cheluielile şi se formează profiul ei. Baca va cumpăra, pracic, facura la u preţ mai mic. Î Româia facorigul are o răspâdire redusă, ese accesibil peru firmele cu o repuaţie deja cosiuiă şi presupue garaţii imporae soliciae de căre bacă. Scoarea repreziă o formă de crediare pe erme scur acordaă de băci comerciale pri achiarea îaie de scadeţă a uor efece comerciale (rae, bilee la ordi, ec.). Scoarea repreziă o Pag. 32

operaţiue de cumpărare de căre băci a efecelor de comerţ deţiue de clieţii lor î schimbul acordării crediului de sco şi reţierii de căre bacă a uei sume deumiă agio formaă di valoarea scoului aduaă cu comisioaele. Ca orice operaţiue de crediare, scoarea presupue depuerea uei garaţii sabilie de comu acord şi cocreizae prir-u proce aplica la valoarea omială a efecelor scoae. U efec comercial repreziă u agajame pe care u răgăor îl ia î umele uui ras î favoarea uui beeficiar. De exemplu, u plăior (răgăor), depue baii la o bacă comercială (rasul) şi emie u cec (efecul comercial) căre u furizor (beeficiarul), urmâd ca furizorul (beeficiarul) să recupereze baii de la baca comercială (rasul) la scadeţă pri prezearea cecului (efecul comercial). Î cazul î care beeficiarul are evoie de bai îaie de scadeţă, el poae scoa efecul comercial respeciv la o bacă comercială, urmâd ca baca să-l ooreze la o sumă mai mică decâ cea îscrisă pe efecul comercial, şi să recupereze la scadeţă baii de la ras, sau să escoeze efecul comercial îaie de scadeţă la ală bacă sau chiar la Baca Naţioală. Cap. 7. POLITICA DE DIIDEND 7.. Teorii privid poliica de divided Poliica de divided ese opţiuea coducerii firmei de a disribui dividede şi/ sau dea reivesi profiul e. Ambele desiaţii ale profiului e su beefice peru acţioari, deşi coradicorii: prima remuerează capialurile proprii, cea de-a doua (auo)fiaţează creşerea ecoomică. Î codiţiile î care se acordă o raă mai mare a dividedelor căre acţioari, aceasa implică o raă mai mică a profiurilor acumulae şi implici, ecesiaea apelării la oi foduri di exerior, peru fiaţarea proiecelor de ivesiţii. Toodaă, aribuirea uui volum mare de dividede acţioarilor, va duce la o raă scăzuă a profiului î viior, câ şi a dividedelor viioare. O poliică opimă de divided se poae fudamea pe rei curee eoreice, şi ele coradicorii: a euraliăţii, a creşerii valorii de piaţă şi a reziduului (a resului).. Poliica de divided eură faţă de valoarea firmei a fos fudameaă de Modigliai & Miller, demosraţia lor poreşe de la corpul de ipoeze al pieţei perfece şi al preţului uic, de echilibru al acivelor di ecoomie. Cocluzia lor ese aceea că reivesirea iegrală a profiului e î ivesiţii oi sau disribuirea lui iegrală sub formă de dividede şi, î coseciţă, aragerea de capialuri oi (pri emisiuea de acţiui oi) î vederea fiaţării ivesiţiilor oi u modifică valoarea firmei. Peru acţioari ese egal efecul dimiuării valorii P a acţiuilor lor ca urmare a disribuirii de dividede cu acela al subscrierii peru cumpărarea de acţiui oi emise î vederea fiaţării ivesiţiilor: m P X I0 P0 k c deoarece irările de lichidiăţi pri vâzarea de acţiui oi (m P ) şi pri cash-flowul aual (X ) su egale cu ieşirile de lichidiăţi peru plaa dividedelor ( D ) şi achiarea ivesiţiilor (I 0 ): (m P +X ) = ( D +I 0 ), î care ese umărul de acţiui vechi. Î coseciţă, valoarea acuală a firmei ( 0 ) ese deermiaă de valoarea fială ( ), de cash-flowul X dimiua cu ivesiţia I 0 şi u de variabila divided (D ): X I 0 0 k c 2. După Gordo & Shapiro, disribuirea de dividede îr-o raă g cosaă de creşere auală favorizează valoarea acţiuilor şi a firmei. Î modelul lor de evaluare a acţiuilor de creşere, variabila divided de la sfârşiul aului (D ) alăuri de raa g auală de creşere a acesuia deermiă î mod direc proporţioal, valoarea de piaţă: D P0 k g c Simpliaea acesui model îl face desul de vulerabil la erorile de esimare ale variabilelor D şi g, î cele di urmă a variabilei g, deoarece D = D 0 (+g). 3. După Waler, cele mai imorae decizii fiaciare ale firmei su cea de ivesiţii şi cea de fiaţare. Aâa imp câ valoarea ajusaă (ANA), după adoparea deciziilor de ivesiţii, ese poziivă pri reivesirea profiului e, aceasa va fi calea spre creşerea valorii de piaţă a acţiuilor (ANA>0). După (auo)fiaţarea ivesiţiilor, profiul e rezidual (rămas eivesi) se va disribui sub formă de dividede: Pag. 33

r PNA D D kec P0 kec ude: r raa ieră de reabiliae a ivesiţiilor oi; PNA profiul e per acţiue la sfârşiul aului; k ec cosul de oporuiae al capialului. Aâa imp câ r > k ec, poliica de reivesire a profiului e maximizează valoarea de piaţă P 0. Dimporivă, ori de câe ori r < k ec, poliica de disribuire de dividede ese cea preferabilă peru maximizarea valorii P 0. Alegerea uei aumie poliici de divided (reivesire sau disribuire) ese deermiaă şi de fiscaliaea aplicaă celor două veiuri obeabile di deţierea de acţiui: dividedul şi/sau câşigul de capial (di creşerea de valoare a acţiuii). Dacă raa de impoziare ese aceeaşi, auci poliica de divided poae fi cosideraă eură. Dacă cele două surse de vei se impoziează diferi, auci impacul poliicii de divided asupra valorii, devie evide. Î pricipiu, o raă ridicaă de impoziare a câşigurilor de capial, î rapor cu raa impoziului pe divided, îcurajează acordarea de dividede, î imp ce o raă redusă de impoziare a câşigurilor de capial comparaiv cu raa impoziului pe divided, simulează reivesirea profiului. 7.2. Poliica de dividede î pracică Î sabilirea poliicii de divided, maagerii uei firme rebuie să ţiă co de fapul că auţarea uui divided esima peru viior cosiuie u moor de creşere a preţului aciuilor î piaţă. Aprecierea acesor aciui î piaţă ese moivaă, î afara de dividedul propriu-zis care se esimează a se acorda, şi de fapul că esimările de divided cosiuie o semalare a uor profiuri viioare, a uor fluxuri de umerar cu sold poziiv. Pe de ală pare, coducerea u poae igora preferiţele uor acţioari mai imporaţi. Asfel, u acţioar fod de ivesiţii poae să aleagă o raă mai mare a dividedului, î derimeul sumei di profiuri alocaă ca sursă de ivesiţii sau fiaţare a aciviăţii firmei. U al acţioar ar puea să u acorde o imporaţă aşa mare uui vei imedia di dividede, ci să susţiă ferve reivesirea uei părţi câ mai mari di profiul e. Î saele cu o piaţă de capial dezvolaă, su pracicae mai mule poliici de dividede, asfel îcâ maagerii po alege variae aleraive de disribuire a profiulu i e obţiu de socieae, saisfacad o caegorie sau ala de acţioari. Posibilele poliici de divided su:. Poliica dividedelor reziduale Aceasa declară că o firmă rebuie să urmeze urmăorii paru paşi peru a decide proporţia di profiuri disribuiă sub formă de dividede: () deermiarea bugeului opim de ivesiţii; (2) deermiarea capialului ecesar peru fiaţarea acesui buge; (3) uilizarea profiurilor acumulae î cadrul capialului propriu, pe câ posibil şi (4) plaa de dividede umai dacă profiurile obţiue su mai mari decâ cele ecesare realizării ivesiţiilor propuse. Aceasă meodă poreşe de la premisa că ivesiorii preferă ca firma să reţiă şi să reivesească profiurile, dacă raa de reabiliae pe care o obţie î urma acesei reivesiri ese mai mare decâ raa de reabiliae pe care ivesiorii o po obţie peru ale ivesiţii cu u grad comparabil de risc. Î cazul î care firma se află î siuaţia uor oporuiăţi de ivesiţii foare bue, auci aceasă poliică de divided îi va dezavaaja pe cei care preferă acordarea uei părţi di profiul e sub formă de dividede. 2. Dividede cosae sau progresiv crescaoare Aceasă poliică prevede acordarea de dividede î sumă cosaă sau cu o raă de creşere cosaă (aceasa de regulă se ajusează cu raa iflaţiei). Pri modul de fucţioare, acordarea de dividede pri aceasă meodă presupue sabiliae moeară şi sabiliae ecoomică î geeral. Ese mai mul pracicaă î saele dezvolae. Raţiuile care sau la baza acesei poliici su de aură a arage ivesiorii, ţiâd co de preferiţele acesora peru sabiliae. Asfel, ivesiorii coferă o valoare mai mare dividedelor pe care su siguri că le vor primi. Dividedele flucuae (reziduale) au u grad de risc mai ridica, ceea ce deermiă o apreciere mai mică î piaţă a acţiuilor respecive. Î ală ordie de idei, mulţi acţioari uilizează sumele primie ca divided peru cheluieli curee, iar aceşia preferă să îşi poaă plaifica cheluielile lor î fucţie de veiuri sabile. Ei su puşi î siuaţii eplăcue dacă su evoiţi săşi lichideze o pare di deţieri peru a face ros de umerar 3. Raa cosaă a dividedelor Ese posibil ca o firmă să urmeze o poliică de dividede care să se caracerizeze prir-o proporţie cosaă di profiuri disribuiă sub formă de dividede. Aceasă poliică ese î dezavaajul ivesiorilor auci câd profiurile su mici. Nu are u grad mare de predicibiliae ca şi cea a dividedelor progresiv Pag. 34