Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietăţile şi natura luminii, modul de producere a acesteia, şi legile propagării şi interacţiunii luminii cu substanţa.
Optica geometrica este acea parte a opticii in care se studiaza legile propagarii luminii si formarii imaginelor optice fara a lua in consideratie natura luminii.
1.Principiul propagarii rectilinii a luminii Raza de lumina se propaga in linie dreapta printr-un mediu omogen si transparent. 2.Principiul independentei propagarii razelor de lumina fasciculelor de lumina Raza de lumina (fasciculul de lumina) se propaga independent de alte raze de lumina (fascicule de lumina). 3.Principiul reversibilitatii drumului razelor de lumina Propagarea unei raze este independenta de sensul de propagare. 4.Principiul lui Fermat Propagarea unei raze de lumina intre doua puncte date se va face pe drumul corespunzator timpului de propagare minim.
Segmentul de dreapta de-alungul careia se propaga lumina se numeste raza de lumina. Un grup de raze de lumina formeaza un fascicul de lumina. paralele Fasciculele de lumina convergent e divergente
C A N B Unde: AO - raza incidenta BO - raza reflectata OC raza refractata i r NO normala la suprafata de contact O i - unghi de incidenta r - unchi de reflexie O - punct de incidenta
Se numeste reflexie fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care provine, atunci cand intalneste suprafata de separatie cu un alt mediu. Se numeste refractie fenomenul de schimbare a directiei de propagare a luminii cand traverseaza suprafata de separatie a doua medii diferite.
Reflexia Aplicatii ale fenomenului de reflexie regulata difuza onglizele plane oglinzele sferice concave convexe Fenomenul de reflexie totala : - Acest fenomen se produce atunci cand lumina se propaga dintr-un mediu mai dens intr-un mediu mai putin dens din punct de vedere optic.
Legile reflexiei: I Raza incidenta, normala la suprafata de reflexie in punctul de incidenta si raza reflectata sunt situate in acelasi plan. II Unghiul de reflexie, r, este egal cu unghiul de incidenta, r=i. Legile refractiei: I Raza incidenta, normala la suprafata de refractie in punctul de incidenta si raza refractata sunt situate in acelasi plan. II - Raportul dintre sinusul unghiuluide incidenta si sinusul unghiului de refractie este o constanta specifica unei perechi de medii date. sin i n sin r 21
Pozitia obiectului Caracteristiciile imaginii Pozitia Natura Sensul Marimea d>2f f<d`<2f reala rasturnata I<0 d=2f d`=2f reala rasturnata I=0 f<d<2f d`>2f reala rasturnata I>0 d=f la infinit reala rasturnata Infinita 0<d<f In spatele oglinzii virtuala dreapta I>0
Mediul Indicele de refractie (n) Aer 1,003 Apa 1.33 Alcool etilic 1.36 Sare 1.54 Sulfura de carbon 1.63 Sticla crown 1.52 Sticla flint 1.76 Diamant 2.42 Vid 1.000
Prisma optica este un mediu transparent delimitat de doua fete plane neparalele care fac intre ele un unghi diedru.
Ecaran Rosu Portocaliu Galben Verde Albastru Indigo Violet
Se numeste lentila un mediu transparent limitat de doua suprafete sferice si una plana
Lentile Convergente groase la mijloc si subtiri la capete Divergente- groase la margini si subtiri la interior biconcave Divergente plan concave menisc divergente biconvexe Convergente plan convexe menisc convergente
Se numeste convergenta lentilei marimea fizica scalara C definita de relatia: C 1 f
Se numeste marire liniara marimea fizica scalara adimensionala β definita de relatia: y y 2 1
Imaginea unui obiect situat: -Inainte de dublul distantei focale - d>2f -La dublul distantei focale - d=2f -Intre dublul distantei focale si focarul lentilei - f<d<2f -In focar - d=f -Intre focar si centrul optic - 0<d<f
Pozitia obiectului Caracteristiciile imaginii Pozitia Natura Sensul Marimea d>2f f<d`<2f reala rasturnata I<0 d=2f d`=2f reala rasturnata I=0 f<d<2f d`>2f reala rasturnata I>0 d=f la infinit reala rasturnata Infinita 0<d<f La intersectia prelungirilor razelor emergente virtuala dreapta I>0
PUPILA : deschiderea din centrul irisului ce reglează cât din fasciculul de lumină intră în ochi (adaptare) CRISTALINUL: mediu transparent ce se comportă ca o lentilă convergentă, cu distanţa focală reglabilă (acomodare) RETINA: se comporta ca un ecran. Atunci cand lumina ajunge pe celulele ei nervoase, acestea transmit creierului semnale prin intermediul nervului optic CORNEEA: membrană tare transparentă (n=1,33) UMOAREA APOASA: mediu transparent ( n=1,33) UMOAREA STICLOASA: mediu transparent ( n=1,33)
Imaginea unui pbiect indepartat Imaginea unui obiect apripiat
Defecte de vedere:! Nu se vad clar obiectele indepartate A A./ RETINA Imaginea se formeaza in fata retinei iar corectitudinea se face cu lentile divergente
! Nu se vad clar obiectele apropiate A A IMAGINEA SE FORMEAZĂ ÎN SPATELE RETINEI, IAR CORECTURA SE FACE CU LENTILE CONVERGENTE Prezbitismul este la fel ca hipermetropia, doar ca apare la persoane in varsta datorita scaderii capacitatii de acomodare a cristalinului.
Iluziile sunt fenomene bizare ce apar datorită unor erori de interpretare a semnalelor pe care le primeşte creierul
Lupa este o lentila convergenta avand distanta focala mica (1cm-10cm) utilizata pt. obsrvarea unui obiect mic sau a detaliilor unui obiect
Se numeste putere optica a unei lupe marimea fizica scalara P definita de relatia: P tg y 1 α`- este unghiul sub care este privit unghiul y 1`- este marimea transversala a obiectului, [y1] SI =m.
Se numeste grosisment al lupei marimea fizica scalara adimensionala G definita de relatia: G tg tg α`- este unghiul sub care este privit obiectul α- este unghiul sub care se observa obiectul cu ochiul liber atunci cand este la distanta minima pt vederea distincta, D min (pt ochiul normal D min =25cm
Luneta este un instrument optic folosit pt a observa obiecte indepartate.
Aparatul fotografic permite capturarea unor imagini, pastrarea si redarea lor atunci cand dorim Vizor Declansator Reglaj obiectiv Obiectiv
Intentia mea in aceasta carte nu este de a explica proprietatiile luminii prin ipoteze, ci de a le expune si demonstra cu ajutorul rationamentelor si al experientelor. In acest scop voi enunta urmatoarele definitii si axiome DEFINITIA I Prin raze de lumina inteleg partile ei cele mai mici, si anume atat succesiv in aceleasi linii, cat si simultan in diverse linii DEFINITIA II Refrangibilitatea razelor de lumina este aptitudinea lor de a fi refractate sau deviate din drumul lor trecand dintr-un corp sau mediu transparent in altul. O refrangibilitate mai mare sau mai mica a razelor este determinata de aptitudinea lor de a fi deviate mai mult sau mai putin din drumul lor la incidente identice la acelasi mediu.
DEFINITIA III Reflexibilitatea razelor este aptitudinea lor de a fi reflectate sau intoarse inapoi in acelasi mediu de un alt mediu pe suprafata caruia cad. Razele sunt mai mult sau mai putin reflexibile, in functie de faptul ca sunt intoarse inapoi mai usor sau mai greu DEFINITIA IV Unghiul de incidenta este unghiul pe care il formeaza linia descrisa de raza incidenta cu perpendiculara la suprafata de refractie in punctul de incidenta. DEFINITIA V Unghiul de reflexie sau de refractie este unghiul format de linia descrisa de raza reflectata sau refractata cu perpendiculara la suprafata de reflexie sau de refractie in punctul de incidenta
DEFINITIA VI Sinusurile de incidenta, de reflexie si de refractie sunt sinusurile unghiurilor de incidenta, de reflexie si de refractie. DEFINITIA VII Lumina a carei raze sunt toate la fel de refrangibile eu o numesc simpla, omogena si similara, iar aceea a carei raze sunt unele mai refrangibile decat altele, o numesc compusa, eterogena si disimilara. DEFINITIA VIII Culorile luminii omogene eu le numesc primare, omogene si simple, iar pe cele ale luminii eterogene le numesc eterogene si compuse AXIOMA I Unghiurile de reflexie si de refractie se gasesc in aceleasi plan cu unghiul de incidenta.
AXIOMA II Unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta. AXIOMA III Daca raza refractata este intoarsa inapoi direct la punctul de incidenta, ea va fi refractata pe linia descrisa mai inainte de raza incidenta. AXIOMA IV Refractia dintr-un mediu mai rar intr-unul mai des se face in spre perpendiculara, adica in asa fel incat unghiul de refractie sa fie mai mic decat unghiul de incidenta. AXIOMA V Sinusul unghiului de incidenta se afla intr-un anumit raport, fie exact, fie foarte apropiat de sinusul unghiului de refractie.