Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

2.4. Noţiunea de amplificator operaţional

3. TRANZISTORUL BIPOLAR

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].


1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

i1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 4 Serii de numere reale

V O. = v I v stabilizator

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

Subiecte Clasa a VIII-a

1.3. Fenomene secundare în funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

Circuitul integrat A 3900-aplicaţii

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Factorul de amplificare (amplificarea) se introduce cu expresiile:

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Subiecte Clasa a VII-a

riptografie şi Securitate

DIODA SEMICONDUCTOARE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

5.1. Noţiuni introductive

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

1.1. Procese fizice în tranzistorul bipolar cu joncţiuni polarizat în regiunea activă normală

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 1 Şiruri de numere reale

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 2 Şiruri de numere reale

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Integrala nedefinită (primitive)

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

3.1 Rețele de rezistențe ponderate binar, cu comutare în tensiune, fără sarcină

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -

CAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE

ΔΙΑΦΟΡΙΚΟΙ ΚΑΙ ΠΟΛΥΒΑΘΜΙΟΙ ΕΝΙΣΧΥΤΕΣ ΔΙΑΛΕΞΗ 2

Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Protecţia transformatoarelor şi autotransformatoarelor electrice PROTECŢIA TRANSFORMATOARELOR ŞI AUTOTRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9

Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

1. Amplificatorul în conexiunea sursă comună cu sarcină rezistivă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Microelectronic Circuit Design Third Edition - Part I Solutions to Exercises

CIRCUITE LOGICE CU TB

ELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Θα ήθελα να ανοίξω ένα τραπεζικό λογαριασμό. Θα ήθελα να κλείσω τον τραπεζικό μου λογαριασμό. ίντερνετ;

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

REZISTENŢA MATERIALELOR

Transcript:

Captolul 4 mplfcatoare elementare

4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor

4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds

4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g // s GS m GS s GS m g g S

4..3. Etajul grla comuna L gm GS GS L ( ) o L g ds m g m // r L ( g ) m

4..4. Etajul sarcna dstrbuta (MS) L g GS m g m GS GS L s S g L g m m s // r o L ds ( g ) m S

4..5. Etajul emtor comun CC C B B C C L L o o g L m rπ // // ( // ) C B C // // r o L B B E C E

4..6. Etajul colector comun CC C B B C L o rπ E ( β )( E // L) ( β )( E // L) // // [ r ( β )( // )] B // B L π // / g m E L B E L o

4..7. Etajul baza comuna L m o g m g o L o r r // π β L ( )

E Q L E E o L o E E L r r // ) ( r ) ( r π π π β β β β B B C C 4..8. Etajul sarcna dstrbuta (bpolar)

4.. mplfcatorul cascod

antajul amplfcatorulu cascod: raspuns n frecenta superor etajulu emtor comun. Q Q ' β gm ' r π

4.3. mplfcatoare dferentale CMS elementare

4.3.. mplfcatorul dferental CMS cu sarcna pasa DD Q Q

mplfcatorul dferental repreznta un bloc fundamental n proectarea crcutelor ntegrate analogce caracterstcle tranzstoarelor trebue sa fe dentce aceeas temperatura de functonare a tranzstoarelor rezstentele de sarcna de aloare egala Tensunea de esre poate f: dferentala (smetrca): asmetrca: - sau

nalza de semnal mare Dec: GS D GS D T K D T K D K D D 0 0 4 K ( ) 4 4 K K K K D D 4 4 pentru rezulta D, D. 0 K Tensunea de esre este (pentru esre dferentala): ( ) D D D D K K 4 4 4K K

Dezoltarea n sere Taylor a exprese tensun de esre este:... ) ( / / / / / / 5 3 5 3 3 8 K 8 K K... ) ( 5 5 3 3 a a a dd K a mplfcarea de mod dferental: ( ) D D Caracterstcle,

( ) Caracterstca

nalza de semnal mc Tensun de mod dferental: d, od Tensun de mod comun: c, oc d od c oc o o o o - tensunea dferentala de ntrare - tensunea dferentala de esre - tensunea de mod comun de ntrare - tensunea de mod comun de esre c c d d ; ; o o oc oc od od

mplfcarle n tensune dd cc cd dc od - amplfcare de mod dferental d oc c od c oc d c d d c 0 0 0 0 - amplfcare de mod comun - amplfcare mod comun - mod dferental - amplfcare mod dferental - mod comun Tensunle de esre (dferentala s de mod comun) or aea expresle: od oc dd dc d d cd cc c c

ezulta: o o dc dc dd dd d d cc cc cd cd c c Pentru un amplfcator dferental perfect smetrc, dc 0 s cd 0, dec: aportul de rejecte a modulu comun (CM Common-Mode ejecton ato) este: o dm d CM cm o dm s cm sunt dferte pentru esre dferentala ( o od ), respect smpla ( o o sau o ). o o dd dd d d cc cc c c c

Determnarea amplfcarlor de semnal mc: metoda semcrcutulu Mod dferental ( d 0, c 0 d, - d ) S-a ntrodus o rezstenta de sarcna suplmentara ( L ). DD D D Δ d L D D -Δ d d Q od - od Q - d Q d D // L / od D - DD (a) (b)

mplfcarea n tensune de mod dferental: dd od d g m D // L - esre smetrca: od d - esre asmetrca: od d ezstenta dferentala de ntrare: dd dd d

Mod comun ( c 0, d 0 c, c ) DD DD D L D D L D oc oc oc oc c Q Q c c Q Q c - DD - DD (a) (b) c Q D oc (c)

mplfcarea n tensune de mod comun: cc oc c g g m m D D ezstenta de ntrare de mod comun: c Dec: CM g m D L L Pentru cresterea CM, trebue marta aloarea rezstente, prn nlocurea Surse de curent de polarzare prntr-o sursa de curent de tp cascod.

Domenul maxm al tensun de ntrare de mod comun DD M M C 3 M 3 mn ( ) C GS DS 3sat GS GS 3 T T K max C DD DSsat GS DD T

Caracterstcle ( ) pentru tensun de ntrare de mod comun multple mn C mn C,

Caracterstcle ( ) pentru tensun de ntrare de mod comun multple max C max C 9

Cresterea domenulu maxm al tensun de ntrare de mod dferental asocat une functonar lnare este posbla prn ntroducerea unor rezstente n sursele tranzstoarelor. DD M M

dd gm g m cc g m gm ( ) ( ) C mn GS DS 3sat GS GS 3 T T K C max DD DSsat GS DD T Caracterstcle ( ) pentru curent de polarzare multpl

Caracterstcle, D D ( )

SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare

SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.: ()

SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.: D, D ()

SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.3: (), - parametru

SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.4: D, D (), - parametru

SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod comun s semnal mare

SMUL pentru amplfcatorul dferental CMS nalza de mod comun s semnal mare SM 4.5: C ()

Tensunea de offset de ntrare ( ) ( ) D D T T GS GS L W K L W K / ' / ' ) ( [ ] [ ] L W L W K L W L W K D D D D T )/ / ( ) / ( ' ) / ( )/ / ( ) / ( ' ) / ( Δ Δ Δ Δ Δ ) / ( ) / ( ) / ( ) / ( ) / ( ' L W L W L W L W L W K D D D D D T Δ Δ Δ Δ Δ ) / ( ) / ( L W L W D D T GS T Δ Δ Δ Smlar amplfcatorulu dferental bpolar, rezulta: Daca cele doua tranzstoare nu sunt dentce, este necesara aplcarea une tensun de ntrare nenule (numta tensune de offset de ntrare) n ederea anular tensun de esre.

) / ( ) / ( L W L W T GS T Δ Δ Δ D D D D Δ Δ Δ Δ D D Δ Δ Dar: echalent cu: ezulta:

4.3.. mplfcatorul dferental CMS elementar cu sarcna acta DD M 3 M 4 g m / g m / -g m / l / M M g m - / - DD dd m ( r // r ) g // ds ds4 l dd l g m ( r // r ) ds ds4 g m r ds λ K

4.4. mplfcatoare dferentale bpolare elementare

4.4.. mplfcatorul dferental bpolar elementar cu sarcna pasa CC CC C C C C C C C C Q Q Q Q EE - EE - EE (a) (b)

nalza de semnal mare Dar: E C α E C C BE S e BE BE th α α S S e e BE BE th th e e BE th BE th BE Expresle curentlor de colector: C C e e α α th th

Expresle C s C se pot dezolta n ser Taylor: ( x) C ( x) C x x x e 4 48 e x x 4 3 3... x... 48 x α th Dec, tangenta la caracterstca C (x)/ are urmatoarea ecuate: Daca: y 0 x y x 4 th 50m emarc: pentru (sau x 0), C C / pentru o functonare aproxmat lnara, ampltudnea maxma a tensun de ntrare trebue sa fe ma mca decat th (x ), dec aproxmat 50m

Caracterstcle statce ( C, C )/ f [( - )/ th ] ale amplfcatorulu dferental bpolar ( C, C )/ α C / C x ( - )/ th -4-3 - - 0 3 4

Tensunea de esre smetrca are expresa: 3 x x... 4 ( C C) C C Caracterstca statca - f [( - )/ th ] a amplfcatorulu dferental bpolar - C -4-3 - - 0 3 4 x ( - )/ th - C

Cresterea domenulu maxm al tensun de ntrare (pentru o functonare lnara) prn ntroducerea unor rezstente sere n emtor - -4-3 - - 0 3 4 ( - )/ th

nalza de semnal mc Determnarea amplfcarlor: metoda semcrcutulu Mod dferental ( d 0, c 0 d /, - d / ) S-a ntrodus rezstenta de sarcna suplmentara ( l ). C C C Δ c od / l - od / C - Δ c d / Q Q - d / d / C // l / od / EE (a) (b)

mplfcarea semcrcutulu: od d / / od d g m C // l mplfcarea de mod dferental: - esre dferentala (smetrca): - esre smpla (asmetrca) dd dd ( od / ) ( / ) ezstenta de ntrare de mod dferental: d od d / / / od / d ( / ) d od d od d g m g m C C // // l l d r π

Mod comun ( c 0, d 0 c, - c ) CC CC C l C C l C oc oc oc oc c Q Q c c Q Q c EE EE EE - EE - EE (a) (b) c c c b C oc EE (c)

mplfcarea de mod comun: oc β0 C cc c rπ (β0 ) EE ezstenta de ntrare de mod comun: c c rπ ( β0 ) EE c C EE aportul de rejecte a modulu comun (CM) - caracterzeaza capactatea amplfcatorulu dferental de a amplfca semnalele de mod dferental s de a rejecta semnalele de mod comun. - pentru esre dferentala ( od 0 pentru c, dec cm cd 0), dec: CM dm cm dd cd gm 0 C - pentru esre smpla ( o o sau o ) dm dd / gmc / CM / cm cc C EE g m EE

Pentru cresterea CM, este necesara nlocurea rezstente EE cu o sursa de curent. CC C C Q Q Q 3 - EE repreznta rezstenta de esre a surse de curent. cc C

Determnarea domenulu maxm al tensun de ntrare de mod comun CC C C C Q Q Q 3 - EE max C CC C CEsat BE mn C EE CE 3sat BE

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.6: ()

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.7: C, C ()

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.8: (), - parametru

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod dferental s semnal mare SM 4.9: C, C (), - parametru

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod comun s semnal mare

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod comun s semnal mare SM 4.0: C ()

SMUL pentru amplfcatorul dferental bpolar nalza de mod comun s semnal mare SM 4.: C (), 5 - parametru

Tensunea de offset (decalaj) de ntrare Daca cele doua tranzstoare nu sunt dentce, este necesara aplcarea une tensun de ntrare nenule (numta tensune de offset de ntrare) n ederea anular tensun de esre. Deoarece: rezulta: BE C BE C C th ln C C C S S th ln C C S S Se defnesc parametr ce descru asmetrle astfel: x x x Δx x x x x Δx x Δx x

ezulta: Pentru: se poate utlza aproxmarea: Dec: deoarece: Exemplu: S S S S C C C C th S S S S C C C C th Δ Δ Δ Δ Δ Δ Δ Δ ln ln S S C C S S C C / x sau / x s Δ Δ Δ Δ << << ( )( ) x x x x x S S C C th S S C C th ln Δ Δ Δ Δ,5m 0,05 0,0; S S C C Δ Δ ( ) x pentru x, x ln <<

4.4.. mplfcatorul dferental bpolar elementar cu sarcna acta CC Q 3 Q 4 / Q Q - / l o g m gm l o o4 g // r // r dd ( // r // r ) g ( // r // r ) m ( ) l o o 4 - EE m l o o4 dd l g m ( r // r ) o o4 g r m o C th C th

4.5. mplfcatorul dferental bpolar cascod

4.5. mplfcatorul dferental bpolar cascod CC L L o o Q 3 Q 4 Q Q e e 3 - EE

Mod dferental Mod comun Q 3 Q 3 d Q e L od c Q e 3 L ( // ) oc Semcrcutul de mod dferental Semcrcutul de mod comun dd r π βl ( β ) E cc r π βl ( β )( E 3 )

4.6. mplfcator dferental polarzat cu o sursa dubla de curent

4.6. mplfcator dferental polarzat cu o sursa dubla de curent DD Q 6 5 Q 3 Q Q 4 Z 3 4 - DD

Mod dferental Mod comun T T ( 5 /) // 3 3 Semcrcutul de mod dferental Semcrcutul de mod comun dd r π β ( ) 5 β // 3 cc r π β ( β ) 3 3 3 r o3 r π 3 β3 3 6 // r Z

4.7. Structura cu amplfcatoare dferentale

4.7. Structura cu amplfcatoare dferentale CC 3 4 o o 5 Q Q 6 Q3 Q4 Q5 Q6 Q7 Q8 - CC

Mod dferental Mod comun //rπ4 //[rπ4( β )ro8] Q Q r6 Semcrcutul de mod dferental () Semcrcutul de mod comun () 3 Q4 Q4 3 r8 Semcrcutul de mod dferental () Semcrcutul de mod comun ()

mplfcarea de mod dferental () dd g m ( // r ) π 4 cc mplfcarea de mod comun () β // r π [ rπ 4 ( β ) ro8 ] ( β ) ro6 mplfcarea de mod dferental () g dd m4 3 mplfcarea de mod comun () cc β r π 3 ( β ) ro 8

4.8. mplfcator dferental CMS cu caracterstca de transfer lnarzata

4.8. mplfcator dferental CMS cu caracterstca de transfer lnarzata DD M M 3 4

D K ( ) ( ) GS T D K GS ( ) ( )( ) D D K GS GS GS GS T T GS GS GS GS GS GS dd K ( T ) K ( ) T

mplementare posbla DD 3 M M M 3 M 4 C 4 GS 3 GS4 T K dd K

4.9. mplfcatoare dferentale CMS de tp cascod

4.9.. mplfcator dferental CMS de tp cascoda ntoarsa () (folded cascod) C3 M 4 M M 8 C4 M 3 M M D7 D6 g mplfcarea: C M M 7 M 0 M 6 M 9 M 5 C m D0 DD Curent n PSF: D3 D D D6 D0 D D D9 D D7 D8 Curentul de esre: ( ) g ( )[ r g r // r g ( r // r )] D6 o ( ) ( ) g ( ) D9 g m m D ds7 m7 ds8 ds6 m6 [ ( )] g r // g r r // r m7 ds8 D5 D3 D m6 ds6 D4 D ds5 D5 D ds D9 (fxat de, ) C C 3 m ds5 ds

4.9.. mplfcator dferental CMS de tp cascoda ntoarsa () (folded cascod) DD Curent n PSF: M 7 M 6 M 0 M C fxeaza C4 C5 / M M M 8 M 9 M 3 GS 4 GS5 C M 4 K M 5 4K M 3 M 6 M 4 C M 7 M 5 M D D D4... D9 T T K 4K K... D3 D0 D7 D4 4K K ( ) C T

4.9.. mplfcator dferental MS de tp cascoda ntoarsa () (folded cascod) - contnuare DD M 7 M 6 M 0 M M 3 M M M 8 C M 9 M 4 M 5 M 3 M 6 M 7 M M 4 M 5 C Curentul de esre pentru calculul : ' D9 D7 D9 D8 ( ) ( ) g ( ) D D D0 D D D m mplfcarea: g ' m ' g ' m ' { r g r // [ r g ( r // r )]} ds7 g m m7 ' ds5 ( ) ds9 m9 ds ds

4.9.3. mplfcator dferental MS de tp cascoda ntoarsa (3) (folded cascod) DD M M 5 M 4 M 5 M M 6 M 7 M M C M 3 M 4 M 3 M 8 M 9 M 0 Curentul de esre pentru calculul : ' D7 mplfcarea: dd D9 g m ( ) ( ) g ' ( ) D5 ' g dd D m g { rds9 // rds7 [ gm7 ( rds // rds5 )]} gmrds9 ( r // r ) D4 m ds0 dd D dd D ds D m