Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Σχετικά έγγραφα
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Timpul de serviciu = timpul de mentinere a apelului (holding time)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VIII-a

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 1 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VII-a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0


Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Criptosisteme cu cheie publică III

Integrala nedefinită (primitive)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

riptografie şi Securitate

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

SEMINAR NR Variabile aleatorii. Notaţii, definiţii, concepte de bază

Curs 2 Şiruri de numere reale

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Transformata Laplace

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Ecuatii trigonometrice

MARCAREA REZISTOARELOR

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

V O. = v I v stabilizator

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

riptografie şi Securitate

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Sisteme liniare - metode directe

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale


Circuite electrice in regim permanent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Subiecte Clasa a V-a

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Transcript:

SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi /sec) = rata medie de servire (clienţi /sec) robabilitatea ca sistemul să se afle in starea = ( ) robabilitatea ca sistemul monoserver să nu aibă nici un client numărul mediu de clienţi în sistem timul mediu de rezenţă în sistem cu T = = durata medie de serviciu Problema = n = T τ = ts + ta = = = Fie un concentrator având 4 intrări cu debitul binar de 48 bs şi o ieşire de 96 bs. Dimensiunea medie a achetului este de biţi. Fiecare din cele 4 linii are un trafic Poisson cu rata medie a sosirilor i = achete/s. Se cere:

a. Care este întârzierea medie a unui achet? b. Care este numărul mediu de achete în concentrator (inclusiv cele din server)? Rezolvare: a. Întru-cât dimensiunea unui achet este de biţi, rezultă: Rata medie de sosire este: = = 4 i = 4 = 8 achete/s Rata medie de servire este: Timul total de aştetare: τ i = 96 = 96 = 9, 6 achete/s =,6 = 9,6 8 =,6 = secunde/achet b. umărul mediu de achete în concentrator: n = 8 =,833 = 96 = 9, 6 = n Deci, în medie, în sistem există achete (inclusiv cel din server). Observaţie: Un concentrator asigură reducerea numărului de linii ornindu-se de la criterii statistice (numărul mediu de linii active), astfel încât există ericolul congestionării traficului. Există o robabilitate nenulă ca un număr mai mare de linii de intrare să dorească accesul, deăşind caacitatea concentratorului. Concentrarea traficului cu TDM static este atât o metodă de transmisie cât şi o metodă de comutaţie. Un concentrator gestionează căile de comunicaţie oate acţiona asura formatului şi debitului datelor, oate stoca temorar datele în memorie. De asemenea are rol de detecţie şi corecţie de erori şi oate oferi date statistice rivind traficul.

Problema Fie 8 terminale ce folosesc o linie de 64 bs. Fiecare sursă de semnal generează un trafic Poisson cu o medie de achete /s. Lungimea achetelor este în medie de biţi. Care din următoarele soluţii oferă un tim minim de întârziere a achetelor: a. cu canale dedicate (8 canale de 8 bs fiecare) b. cu canal artajat (64 bs) Rezolvare: a. Soluţia cu canale dedicate resuune ca fiecare canal de 8 bs oerează ca un sistem de aştetare indeendent, având rata medie a sosirilor şi rata medie a servirilor = achete / s = 8 = 4. Din acestea rezultă că timul de aştetare τ i = =, s 4 b. Soluţia cu canal artajat de 64 bs resuune: O rată medie de sosire: O rată medie a servirilor Rezultă timul mediu de aştetare ca fiind: = 8 = 6achete/s = 84 = 3achete/s τ =, 6 = 3 6 = s/achet tunci, rezultă că îmărţind un canal în ărţi fixe, timul de răsuns creşte de ori. i. Sistemul M/M// Caracteristici = = = + 3

= rata medie a intrărilor = = + = rata medie a intrărilor refuzate din cauza umlerii bufferului rata medie a intrărilor accetate (roductivitatea sistemului) γ = ( ) Problema 3 Fie un sistem de cozi de aştetare care are o intensitate a traficului de,. Ştiind că se foloseşte modelul M/M//, cu robabilitatea de blocare de., să se dimensioneze bufferul. Rezolvare: Rezultă: Bufferul sistemului monoserver este egală cu 8.. (.) =. = (.) + = 8+ = 9 3. Sistemul M/M// Caracteristici: - + Figura 4. Graful de tranziţii () = = ; cu < j= ( j+ )! () = = j= ( j+ ) j=! ( + ) Unde: = 4

Probabalitatea ca sistemul să nu aibă nici un client Probabilitatea de aştetare: = + i =!! P (, ) a = Erlang C = E! umărul mediu de clienţi care aşteată în şir: u = E (, ) Durata medie de aştetare în sistem (raortate la toate unitaţile din sistem) u T ta = = E(, ) = E(, ), unde T = ( ) Timul mediu de staţionare în sistem (inclusiv servirea) τ = ts + ta = + E(, ) = T ( + E(, )) Problema 4 Un nod de comutaţie de achete are linii de ieşire şi debitul maxim de bs. Fluxul de intrare de achet la 4 secunde se îmarte aleatoriu la cele linii. Ştiind că lungimea medie a unui achet este de biţi şi că în nod se adaugă un antet de biţi, se cere să se determine: a. Care este numărul mediu de achete în nod şi care este timul mediu de aştetare. Se va lua sistemul M/M//. b. Ce se întâmlă dacă o linie se defectează? c. Dacă sistemul este cu buffer finit (=9), care este robabilitatea de blocare în nod la unctul b? Rezolvare a. Rata medie de sosire = achet / 4s =, achete / s Lungimea totală a unui achet timul de servire 6 s = = = + = 6 biţi Intensitatea traficului entru sistemul cu servere

, ' = = =,,6 T t (, ) a = E Calculăm : E(, ) = =! + = + = + + = =!! + = E(, ) = = + + umărul mediu de achete în nod (numărul mediu de clienţi în sistem) conf. Little 4. n= τ = + E (, ) = + = + 4. =.8 unde = =. =. Timul mediu de aştetare: (.) (, ) t = a E = + = 4 = 4 (.) =.8 b. Dacă o linie de ieşire se defectează atunci rămâne doar un server şi intensitatea traficului devine: ' = =.> aare congestia c. Problema. = = = (.). 9 9 + (.) Folosind schema rocesului de naştere şi moarte calculati e baza grafului robabilităţile limită entru un sistem cu două servere ( = ) şi 3 locuri in coada de aştetare entru: =,6; =, ; = 3. Găsiţi caracteristicile sistemului de aştetare n, u, v, τ, ta. 6

Rezolvare: În acest caz avem un sistem de tiul M / M //+ 3descris de graful din figură: 3 4 Figura 4.3 Starea nici o unitate în sistem Starea - un server ocuat Starea servere ocuate Starea 3 - servere ocuate şi unitate aşteată în coadă Starea 4 - servere ocuate şi unităţi aşteată în coadă Starea - servere ocuate şi 3 unităţi aşteată în coadă Ecuatii echilibrelor locale: = = + = ( + ) = n rezultă n = n n Ecuaţia de normare este de forma: Rezultă: 3 4 + + + + 3 + 4 = =, = =,74 = =, = 3 =,6 4 = 4 =, 8 = =,37 6 3 4 7

n= = 3, 67 = 3 = u = ( 3) =,79 v = n u =, 88 Relaţia lui Little: n = τ n τ = = 6, t a u = =,98 8