FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV)

Σχετικά έγγραφα
Fiziologia fibrei miocardice

Electrofiziologia fibrei miocardice

Sistemul cardiovascular

I. MUŞCHIUL SCHELETIC

Sistemul Cardiovascular

Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector)

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu)

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Proprietatile Mecanice ale Cordului

CURS 5 ( ) FIZIOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC

Sistemul Cardiovascular

CURS 9 DEBIT CARDIAC

Sistemul Cardiovascular

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Structura fibrei musculare:

Introducere. modificări secvențiale ale potențialelor membranare descărcări electrice în diferite țesuturi ale inimii

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Fiziologia aparatului cardio-vascular

Controlul expresiei genice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Performanța cardiacă. Dr. Ioana Ștefănescu

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

ELECTROCARDIOGRAMA (ECG)

PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Organizarea membranelor celulare si functiile membranare



Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

SIGURANŢE CILINDRICE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 1 histologie (Curs introductiv), anul I, sem. 1, 2017/2018

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite

PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE

Integrala nedefinită (primitive)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

V O. = v I v stabilizator

5.1. Noţiuni introductive

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Proteine de cuplaj şi rolul lor în transducţia semnalului biologic

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Curs 1 Şiruri de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Metabolismul ionului de potasiu

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018

CURS II FIZIOLOGIE MG I B. ENDOCITOZA - endocitoză de apă, molecule de nutrimente şi fragmente de membrană celulară

Sistemul Cardiovascular

CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Sistemul Cardiovascular

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40

CURS 10 FIZIOPATOLOGIA CARDIOMIOPATIILOR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

Relaţia Structură -Funcţie

MARCAREA REZISTOARELOR

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI

31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Vane cu presetare manuală MSV-F2, PN 16/25, DN

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Transcript:

FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV)

Structura sistemului cardiovascular - pompa - cameră de admisie - atrii - cameră de ejecţie - ventriculii - sistem de tuburi: - artere, vene, capilare, limfatice Inima dreaptă stângă - circulaţia sistemică, pulmonară - sistem de reglare - autoreglare -? - reglare, nervoasă, umorală şi locală

Structura sistemului cardiovascular - sistem de reglare -nervoasă -umorală -locală sistemică Ex. flux sang.musc.-repaus -750ml(4ml/100g)/min flux sang.musc.-efort- 16000ml(80ml/100g/)min rata metabolică musc.-efort- 60 x

Ap.CV 2 AD AS VD VS 2 1 3 1 3 A- atriu; V-ventricul; D-drept; S-stâng; 1.Circulaţia sistemică, 2. Circulaţia pulmonară; 3. Circulaţia limfatică

F = πδpr4 8ηl AD VS

Funcţiile SCV 1. funcţia de transport 2. funcţia de secreţie

1. Funcţia de transport - Sânge debitul cardiac -5L/min 75 ani =400mil L (1000/10/40m) parametrii circulatori - presiune - flux sanguin

Distribuţia fluxului sanguin (% debit cardiac) în repaus şi efort fizic

Distribuţia sângelui în SCV - 91 % circulaţia sistemică - 64 % - vene - 13 % - artere - 7 % - arteriole şi capilare - 9 % - circulaţia pulmonară - 7 % - cavitățile inimii

1. Semnificaţii funcţionale ale circulaţiei sanguine - Substanţe nutritive - Metaboliţi - Substanţe cu rol de semnalizare - Transport termic termoreglare

2. Funcţia de secreţie - peptidul natriuretic atrial (PAN) - NO (EDRF) - - vasodilatator - inhibitor al adeziunii şi agregării plachetare - factor de hiperpolarizare derivat din endoteliu (EDHF)

-prostaciclina PGI 2 -endotelina - vasoconstrictor ET A,ET B2 - vasodilatator ET B1 -factori implicaţi în EFC

Fiziologie integrativă P R T Q S Fb.A efecte: tahicardie irigaţie renală AVP PAN Fb.B

Proprietăţile funcţionale ale miocardului - Excitabilitatea (f. batmotropă) - Ritmicitatea (f. cronotropă) - Conductibilitatea (f. dromotropă) - Contractilitatea (f. inotropă) - Relaxarea (f. lusiotropă)

Miocardul - de lucru - sistemul excitoconducător

Excitabilitatea - condiţie esenţială a vieţii - relaţia excitabilitate-metabolism - premise - sistem de transport ionic membranar - permeabilitatea selectivă a membranei - repartiţie intra- extracelulară a ionilor

Canale ionice Curent Nume Proteina canal Potential de reversie (mv) Inhibitori (blocanţi) I Na Na- curent NAV 1.5 (volataj dependente) +60 TTX. Lidocaina I Ca Ca+ curent Cav1.2 (Tip L) +120 Nifedipine Verapamil IK Repolarizare rapidă IKR Repolarizare lentă IKS Ito HERG+miRP1 KvLQT1+minK Kv4.3 (vgc) -100 Ba 2+ Cs + TEA Activate de proteina G. ATP+ sensitiv GIRK If Curent de pacemaker HCN Cs +

STIM extrcelular situs de ancorare membrană celulară intracelular proteină fibrilară poartă

STIM situs de ancorare intracelular membrană celulară proteină fibrilară extrcelular membrană celulară intracelular

Canalopatii cardiace Sindrom QT prelungit -Viskin 1998 - canale de K şi Na Fibrilatia ventriculara idiopatică- Sindr. Brugada 1992 -curenti Ito (K)

Pompe ionice - Na + /K + - Jens Skou-1997, PN - Mecanism de acţiune

extracelular citosol ROL

Pompe ionice - Ca 2+ - sarcolemale -mecanism de acţiune -complex Ca 2+ -calmodulină -sarcoplasmice -mecanism de acţiune -Fosfolamban-inhibă pompa - fosforilare (Prot.K-A AMPc) a Flb ef. inhibitor?

Pompa de Ca 2+ sarcolemală Extracel A Intracel. N Situsul ATP-azei Situs de legare a Ca 2+ Calmodulină Situsul de legare a ATP C

Transportor Na + /Ca 2+ -structură -localizare -mecanism de transport -f(x)? - interelaţii funcţionale

Ca 2+ în fibra miocardică Ca 2+ ATPază Na + /K + ATPază Canale de Ca 2+ Calsequestrin Schimbător Na + /Ca 2+ Reticul sarcoplasmic Ca 2+ ATPază

Concentraţia ionilor (mm) în fibra miocardică Ioni Extracelular Intracelular Na + 145 10 K + 4,5 120 Cl - 116 35 Ca 2+ 1 0,0001 ph 7,4 7,1

Faza Curent /canale 0 INa, ICa 1 Ito (K) 1 2 2 ICa-L INa/Ca Na/Ca trasportor 0 3 3 IK 4 4 4 If

Curenţi membranari -timp dependenţi -controlaţi de voltaj Clsificare 1.Curenţi de Na (I Na ) 2.Curenţi de Ca (I Ca ) 3.Curenţi de K (I K ) 4.Curenţi de pacemaker

1.Curenţi de Na (I Na ) - produşi de influxul de Na prin canale voltaj-dependente (200/µ² ) -activarea - 0,1-0,2 ms -inactivarea ~ 1ms -subunitatea α conţine situsuri de fosforilare prin intermediul PK AMPcdependente

1.Curenţi de Na (I Na ) - determină depolarizarea (F 0) a PA din miocardul de lucru atrial şi ventricular şi din reţeaua Purkinje -participă la F 1 şi F2 a PA din miocardul atrial si ventricular - activează curenţii de Ca şi K -subunitataea α cardiacă conține situsuri de fosforilare - blocanţi: TTX, lidocaina - lipsesc din nsa și nav

2. Curenţi de Ca (I Ca ) - produşi de influxul de Ca prin canale voltaj-dependente de tip L - activarea ~ 1ms - inactivarea ~ 10-20 ms - determină depolarizarea (F 0) a PA din NSA şi NAV şi a celulelor invecinate acestor noduli - participă la F0 și F2 a PA din miocardul atrial, ventricular și din fb. Purkinje

2. Curenţi de Ca (I Ca ) - activează deschiderea canalelor din RS (triada, tetrada) şi iniţiază cuplarea excitaţie-contracţie din miocard. -verapamilul, diltiazemul şi nifedipina - blocanţi ale canalelor de Ca de tip L. - canalele eliberatoare de Ca din RS sunt inhibate de ryanodina şi cafeină

3. Curenţii de K - curenţi de repolarizare produşi de deschiderea lenta (20-200 ms) a canalelor de K V, indusă de depolarizare (F3) -curenţi de repolarizare iniţială-tip A cu timp de deschidere scurt (F1)

3. Curenţii de K - Curenţi activaţi de proteina G stimularea vagală a NSA şi NAV - Curenţi controlaţi de ATP/ADP ATP/ADP inhibă canalele K ATP/ADP activează canlele K - efect cardioprotector ischemic

4. Curenţi de pacemaker - Curenţi (If) produşi prin activarea lentă (100 ms), în hiperpolarizare a canalelor cationice nespecifice (Na,K) controlate de nucleotide ciclice (AMPc, GMPc)

Modularea activității spontane a țesutului nodal -acetilcolina 1.scade curenții I f 2.crește conductanța K (I K ) 3.reduce I Ca 4.reduce conductibilitatea nav - catecolaminele 1. reduc curenții I f 2. cresc I Ca

p o t e n ţ i a l d e m e m b r a n ă (mv) d e p o l a r i z a r e re p o l a r i z a r e + 0 overshoot prag - potenţial de repaus posthiperpolarizare repolarizare

Potenţial membranar (mv) P Na+ 0 10 P Ca2+ -50 P K+ 1.0-100 0 0.15 0.30 Timp (sec.) 0.1

Potenţial de membrană (mv) 0-50 -100 0 nsa PA 2 0-50 -100 atriu -50-100 0 nav 0-50 -50-100 r.purkinje -100 300ms ventricul

Ritmicitate... Celule miocardice embrionare izolate in cultura. Imediat dupa punerea in cultura se observa contractia celulelor individuale, la diferite ritmuri, http://www.cellsalive.com/myocyte.htm

Dupa 2-3 zile in vitro, miocitele se conecteaza prin jonctiuni gap, care asigura activarea si contractia lor sincrona.

Potenţial membranar (mv) PRR Perioada refractară 0-50 PRA -100 0 50 100 150 200 250 300 ms

Potenţial membranar (mv) Perioada refractară 0-50 -100 0 50 100 150 200 250 300 ms

Extrasistola E?

R P T Q S 1 2 0 3 4 4 500ms

Conductibilitatea

Un model tridimensional al sinapsei electrice: A. Secţiune prin sinapsă. Fiecare din cele două membrane conţine câte o jumătate din canalul sinaptic. B.Conformaţia conexonului variază cu starea închis/deschis.

Sistemul excitoconducător

Conductibilitatea miocardica

Viteza de conducere - nsa, nav -0,05 m/s - căi atriale, f. His- m.ventr.-1 m/s - sist. Purkije - 4 m/s Mecanism de transmitere a PA - bloc(are) de conducere

Mecanism de reintrare arie de conducere scăzută cu bloc unidirecţional A B

Contractilitatea

Contracția musculară Definiție- mecanismul prin care mușchiul generează forță sau mișcare ca răspuns la un stimul fiziologic Clasificare Distribuție Funcție m.scheletic m.cardiac m. neted striat

Structura fibrei miocardice

Structura fb. miocardice

Structura funcţională a fibrei miocardice Sarcolema - sistem T - reticul sarcoplasmic - cisterne sarcolemale Rol Sarcomer Disc intercalar Mitocondrii

Ca 2+ Reticul sarcoplasmic Canal eliberator de Ca 2+ (ryanodina) Tub T Canal de Ca 2+ de tip L (dihidropiridina Reticul sarcoplasmic

Proteinele miofibrilare - contractile: miozina, actina - reglatoare: tropomiozina, troponina - accesorii: titina, nebulina, tropomodulina

Proteinele miofibrilare Miozina - L=1700Ä, Gm = 480 000 2 lanţuri grele (2x200000) variabilitatea formelor (izoforme): atrii ventriculi - a-atp-azică - rapidă A 1 V 1 - b - -II- - lentă A 2 V 3 - a+ b -II- - intermd. V 2 f(x) muşchi, vârstă

Proteinele miofibrilare Miozina -- 4 lanţuri uşoare: (4x20000) - atrial ALC1 (fetal ventricular) - în H- trofie atrială - VLC1 - ventricular VLC1; VLC2 - rol: - interacţiunea cu actina - activitatea ATP - azică - adaptabilitatea inimii

Exprimarea genetică experimentală a lanţurilor grele miozinice ventriculare Normal Stimul Hipertiroidism Hipotiroidism Diabet zaharat Insuficienţă mds Hipertrofie indusă prin supraîncărcare (fiziopat.) Hipertrofie indusă prin exerciţiu (fiziologică) Îmbătrânire Izoforma exprimată a, b a b b b b a b

Proteinele miofibrilare Actina - Gm. 42 000 -structura: G - monomer cu două legături variabile:- pt. ATP şi Ca 2+ sau Mg 2+ -F - polimer 7G 385 Ä forme - α cardiac Cr. 1; - α scheletic Cr. 15 Rol: - activitatea ATP-azică a miozinei - se află în toate celulele eucariote şi interacţionează cu: - miozina - troponin-tropomiozin

Proteinele miofibrilare Proteine reglatoare: Tropomiozina Gm. 68 000;Lehrer-1948 forme: α, β proprietăţi: - conferă rigiditate filamentelor de actină. - reglează interacţiunea A-M

Proteinele miofibrilare Proteine reglatoare: - Complexul troponinic - Ebashi -1965 - Troponina C - Gm. 18 000 - sit. I, II Ca 2+ ; - sit. III,IV Ca 2+, Mg 2+ - Troponina I - Gm. 23 000 -fosforilare Ser.p.20- afinit.tc pt. Ca 2+ - Troponina T - Gm. 38 000; - leaga tropomiosina - 30- isoforme

Proteinele miofibrilare Proteine miofibrilare accesorii - titina - nebulina - tropomodulina

disc Z nebulina linia M miozina actină disc Z titina Zona H tropomodulina disc intunecat disc luminos (clar)

Cuplarea excitaţie-contracţie principii generale -în starea de relaxare, proteinele reglatoare blochează interacțiunea M-A -semnalul intracelular de declanșare a contracției: -creșterea conc. intracelulare a Ca 2+ -surse de Ca: sp. extracelular reticulul și cisterne sarcoplasmatice

Cuplarea excitaţie-contracţie principii generale: -creșterea Ca intracelular declanșează, prin intermediul proteinelor reglatoare, cuplarea M-A și deplasarea filam. de actină înspre centrul sarcomerului, urmată de scurtarea fibrei musculare. -scăderea Ca intracelular induce decuplarea M-A, urmată de relaxare

Cuplarea excitaţie-contracţie Efectele induse de creșterea Ca intracel: -legarea Ca de situs-urile de joasă afinitate a TnC induce deplasarea TnI și a tropomiozinei, permițând cuplarea M-A Etapele ciclulului actinomiozinic

TnT TnC TnI Tropomiozină Actina Situs pt. miozină Ca 2+ TnC TnT TnI Tropomiozină Actina Situs pt. miozină RELAXARE CONTRACŢIE

miozină P I ADP troponină ADP actină tropomiozină Ca 2+

45 0 1 2 3 4 Starea de contracţie Complex A-M-ADP fără ATP Rigor mortis ATP legarea ATP 1 2 3 4 decuplarea A-M (relaxare totală) 1. Cuplarea ATPmiozină

P I 2. Hidroliza ATP ADP 1 2 3 4 ADP, Pi fixate pe M Modificarea conformaţiei M Formarea unghiului de 90 0 şi deplasarea cu 11 nm P I 90 0 ADP 1 2 3 4 3. Formarea complexului A-M Cuplarea complexului M- ADP-Pi de alt monomer actinic

P I 1 2 3 4 ADP 4. Deplasarea filamentelor de actină Eliberarea Pi Modificarea conforormaţiei M şi deplasarea cu 11nm ADP 1 2 3 4 5. Eliberarea ADP Starea de rigiditate

Mecanismul contractiei musculare