2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

Σχετικά έγγραφα
4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

METODA OPERATIONALA LAPLACE

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Sisteme de ordinul I şi II

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Lucrarea nr.1b - TSA SISTEM. MODEL. CONSTRUCTIA MODELULUI MATEMATIC

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Subiecte Clasa a VII-a

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

sistemelor de algebrice liniarel

Integrala nedefinită (primitive)

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Transformata Laplace

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

3.3. Ecuaţia propagării căldurii

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

LUCRAREA NR COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

Matematici Speciale. Conf.Dr. Dana Constantinescu Departamentul de Matematici Aplicate Universitatea din Craiova

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

MODELAREA MATEMATICĂ A SISTEMELOR CONTINUE

Analiza bivariata a datelor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

5.1. Noţiuni introductive

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

REPREZENTAREA MATEMATICA A SISTEMELOR

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 1 Şiruri de numere reale

riptografie şi Securitate

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice


Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

FIABILITATEA SISTEMELOR INFORMATICE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

MARCAREA REZISTOARELOR

Transcript:

2. SISTEME DINAMICE 2.. Procee i ieme diamice. Model. U iem ee u aamblu de obiece delimia de mediul îcojurăor prir-o uprafaţă reală au imagiară, aamblu ale cărui elemee e află î ieracţiue şi ervec îdepliirii uui aumi obieciv. E: moor, chimbaor de caldura, cerala elecrica Siemul coă, deci, pe de-o pare di elemee (care ele îele po fi ieme, aşa-umie "ubieme") şi pe de ală pare di relaţii îre elemee şi relaţii cu mediul eerior. Dacă e cuoc elemeele iemului şi relaţiile îre aceea, auci e poae pue că e cuoaşe iemul şi comporarea a. U proce ee caraceriza pri raformarea şi/au raporul de maerie, eergie şi/au iformaţie. E : chimbul de caldura, producerea de eergie elecrică U proce ehic ee u aamblu comple de feomee creae de regulă de căre om cu u cop bie deermia, aamblu ce pue î evideţă chimburile de maerii prime şi/au eergie. E : reglarea emperaurii uui age ermic

Sudiul aaliic al proceului repreziă abilirea rucurii aceuia şi a ierdepedeţei dire mărimile ale de are pe baza legilor aurale cuocue (modelare) Sudiul empiric al uui proce e realizează pri abilirea rucurii proceului şi a ierdepedeţelor dire mărimile ale de are pe baza eperieţei obţiue pri obervaţii. (ideificare) U model al proceului ee reproducerea au decrierea uui proce pe baza rezulaelor uui udiu de proce. Î cazul reproducerii ee vorba depre u model fizic, iar î cazul decrierii aceaa e poae realiza prir-o chemă fucţioală au u model maemaic. Modelul maemaic al proceului ee o reprezeare a iemului real pri ecuaţii maemaice, formule, abele umerice ec., ce îglobează aumie proprieăţi ale iemului coidera. Fiecare model reflecă deci doar aumie proprieăţi ale "origialului", celelale fiid eglijae daoriă fapului că ele u po fi decrie, u iereează au u chiar edorie îr-u caz cocre. Modelul maemaic rebuie ă fie câ mai eac, deci ă decrie câ mai fidel proceul repeciv, şi î acelaşi imp ă fie câ mai implu peru a puea fi implemea pe echipamee umerice de calcul. 2

Aaliza eoreică Elaborarea modelului maemaic Modelare eoreică -legi fizice -dae corucive ale ialaţiei ehologice Aaliza eperimeală Modelare eperimeală -măurarea emalelor -eimare pri meode ale eoriei iemelor Ipoeze implificaoare Ecuaţii de bază () ecuaţii de bilaţ (2) ecuaţii de are fizico-chimice (3) ecuaţii feomeologice (4) ecuaţii de bilaţ ale eropiei Rezolvarea iemului de ecuaţii Model eoreic -rucura -parameri Simplificare Cuoşie a priori Srucura modelelor cuocuă ecuocuă Eperime Măurarea emalelor de I/E Procedeu de ideificare Model parameric Model eparameric Model eperimeal -rucura eparameric -parameri Model implifica -rucura -parameri Comparaţie Modelare Model rezula Ideificare Sucura modelului rezulă di legi aurale. Se decrie comporarea mărimilor de are iere şi a celor de irare/ieşire. Paramerii modelului u fucţii de mărimile iemului. Modelul ee valabil peru îreaga claă a uui ip de proce şi peru divere regimuri de fucţioare. Mule mărimi ale proceului u cuocue doar ieac. Modelul poae fi corui şi peru u iem care u eiă î realiae. Pricipalele procee iere ale iemului rebuie ă fie cuocue şi ă poaă fi decrie maemaic. Neceiă î geeral u imp de lucru îdeluga. Srucura modelului ee preupuă. Se ideifică doar comporarea mărimilor de irare/ieşire. Paramerii modelului u imple valori umerice, care î geeral u au legaură cu mărimile fizice ale iemului. Modelul e valabil umai peru proceul udia şi peru u aumi regim de fucţioare, î chimb el poae decrie comporarea aceuia relaiv eac. Modelul poae fi corui umai peru u iem eie î realiae. Proceele iere ale iemului u rebuie eapăra ă fie cuocue. Neceiă î geeral u imp de lucru relaiv cur. Peru că meodele de ideificare u depid de fiecare iem î pare, u program ofware de ideificare odaă abili poae fi uiliza peru mai mule ieme. 3

2.2. Claificarea iemelor Sieme liiare Sieme eliiare 2 Sieme coiue Sieme dicree 3 Sieme deermiie Sieme edeermiie 4 Sieme cu paramerii cocerai Sieme cu paramerii diribuii 5 Sieme ivariabile i imp Sieme variabile i imp 6 Sieme cauzale 7 Sieme abile Sieme iabile 8 Sieme moovariabile Sieme mulivariabil 4

SEMNALE : mărimi fizice ce caracerizează feomeele di proce. Ele u purăoare de iformaţii. Tipuri de emale Timp () Ampliudie () Ampliudie coiuă Timp coiuu A. Sieme coiue Timp dicre B. Sieme cu eşaioare Ampliudie dicreă C. Sieme ip releu D. Sieme de reglare umerice Ampliudie biară E. Sieme de comuare biare F. Sieme de comadă digiale 5

SEMNALE Deermiie po fi decrie aaliic =f() - eperiodice Sohaice u po fi decrie aaliic () reapa () rampa δ() impul (Dirac) - periodic armoic 6

La iemele cu parameri diribuiţi rebuie luaă î coiderare depedeţa de paţiu şi imp. Ace lucru coduce de regulă la ecuaţii difereţiale cu derivae parţiale. Câd depedeţa de paţiu poae fi eglijaă, iemele po fi coiderae cu parameri coceraţi. Ele vor fi decrie pri ecuaţii difereţiale obişuie depedee de imp. Sieme moo şi muli variabile u=[u u 2 u 3 u 4 ] T y=[y y 2 ] T u emperaura ermomeru maomeric y preiue u =debiul de apa u 2 =debiul de abur Schimbaor de caldura abur-apa y =emperaura apei la ieire u 3 =emperaura apei la irare u 4 =emperaura aburului la irare y 2 =emperaura aburului la ieire Moduri de reprezeare a iemelor Ecuaie cu derivae pariale (variabila,, 2...) Liiarizare i jurul pucului de fucioare Ecuaie difereiala (variabila ) Ecuaie algebrica (variabila ) Traformaa Laplace L Soluie i domeiul imp y() Soluie i operaioal Y() Traformaa Laplace ivera L - 7

Moduri de reprezeare a iemelor ecuaţii cu derivae pariale liiarizare d = = + f(, u) cu u = u + u d 0 d d f f auci = = + u d d u 0 echilibru echilibru = 0 u= u0 ecuaţii difereţiale fucţii de rafer m d y() d y() dy() d u() du() a... a a0y( ) bm... b bu 0 ( ) m d + d + + d + = d + + d + a, b, i = 0, j = 0, m i j ude ee mulţimea umerelor reale şi ee variabila imp Se aplica raformaa Laplace î ambii membrii ai ecuaţiei î codiţii iiţiale ule : y () + a y () +... + a y () + a y () = b u () +... + b u () + b u () m 0 m 0 m ( ) + +... + + 0 = ( ) m +... + + 0 ; m ( ) ( ) y a a a u b b b Y() b +... + b + b H() = = U( ) + a +... + a + a Y() y() U() = L u() iar = σ + jω ude : = L { } ; { } m m 0 0 iem de ecuaţii difereţiale ecuaţii de are d () = A () + Bu () + Ev () d y () = C () + Du () ude [ ] () = () ()... () 2 [ ] u () = u() u()... u () 2 [ ] y () = y() y()... y() 2 T l v () = [ v() v2()... vl () ] Se aplica raformaa Laplace iemului î codiţii iiţiale ule : X() = A X() + B U() + E V() ( I A) X() = B U() + E V() Y() = C X() + D U() Y() = C X() + D U() X() = ( I A) B U() + ( I A) E V() Y() = ( C ( I A) B+ D) U() + ( I A) E V() m k T T T şi A R B R C R D R E R m k k m 8