SEGMENTAREA IMAGINILOR TEHNICI DE CLUSTERING

Σχετικά έγγραφα
SEGMENTAREA IMAGINILOR C. VERTAN

STUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Subiecte Clasa a VII-a

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Integrala nedefinită (primitive)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

2. Metoda celor mai mici pătrate

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Subiecte Clasa a VIII-a

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive

5.1. Noţiuni introductive

BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Tema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE

4. Criterii de stabilitate

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

i1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

4. CALCULUL CAPACITĂŢII FRIGORIFICE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

TEORIA GRAFURILOR ÎN PROBLEME SI APLICATII

riptografie şi Securitate

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

METODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

V O. = v I v stabilizator

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Laboraratorul 6. AJUSTAREA MATEMATICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

3.5. Forţe hidrostatice

MARCAREA REZISTOARELOR

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Laboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si

Curs 3. Spaţii vectoriale

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 4 Serii de numere reale

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Analiza bivariata a datelor

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt

Lucrarea 2. Analiza Componentelor Principale (PCA)

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

6.3 FACTORIZAREA SPECTRALĂ. TEOREMA LUI WOLD

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

Το άτομο του Υδρογόνου

Transcript:

SEGMETAREA IMAGIILOR TEHII DE LUSTERIG ategor de tehnc de segentare pe regn Thresholdng (segentare pe hstograa) Segentarea n spatl caracterstclor (generalzare thresholdng) pentr regn c nfortate a valorlor pentr regn c nfortate a caracterstclor (tetr) resterea s fznea regnlor

Segentarea n spatl caracterstclor (generalzare thresholdng) Spatl caracterstclor poate avea orce densonaltate. Metode atoate/ se-atoate. Metodologa este analoga cantzar vectorale foloste la coprese. Tpr de etode de clsterng -teratve - erarhce Tprle de obecte pot f separate n spatl caracterstclor, daca respectvele caracterstc snt dscrnante (de e. cloarea). R G Valor tpce pentr caracterstcle obectele : prototprle claselor. B

ne [s c] defneste narl necesar, corect, de part ale agn? sb-segentare? (soarele este n clasa cer ) 3 tpr de eleente : cer, vegetate, casa spra-segentare? (copac partt n doa clase) 4 tpr de eleente : cer, vegetate, len, zd Segentarea nseana dentfcarea grprlor de pel ce a caracterstc aseanatoare. Acest proces de grpare se neste clsterng. R? Algort de clsterng raresc dentfcarea atoata a nor grpr de pncte dn spatl caracterstclor ce snt : copacte, dense reprezentatve bne separate? G 3

Spatl caracterstclor orgnal ede Reprezentarea spatl D al caracterstclor Spatl caracterstclor 4

lsterng Pnerea problee : n set de pncte, descrse de vector de densne p trebe partt n clase (grpr, clstere). X { ( },,,...,,,..., p ) Ipartrea (parttonarea) setl de pncte n clase : ndce de apartenenta a fecar pnct (care clase apartne) Eprarea canttatva a conceptl de parttonare bna. crter de caltate a partte. Apartenenta pnctelor la clase lsterng Apartenenta pnctl la clasa :,,,...,,,,..., Modele de clsterng : et (bnar) : antat (fzzy) :, lasa 0, lasa [0,],,...,,,,..., 5

Masr de caltate a claselor lsterng clase copacte : centrl clase este aproape de toate pnctele clase (pnctele clase snt bne aproate de centrl clase). clasa are sfcent de lte pncte clase bne separate : dstantele dntre centrele claselor sa fe cat a ar. ele doa cernte snt adeseor contradctor. Basc ISODATA (k-eans, -eans) lsterng net ISODATA Iteratve Self Organzng Data Analyss Technqe Se feaza narl de clase dort,. altatea partte (a claselor) e caracterzata de eroarea globala de aproare a vectorlor de date prn prototprle claselor. J J(, ) prototpl (centrodl) clase ε 6

Basc ISODATA (-eans) J ( ) 0 lsterng net prototprle claselor snt edle artetce ale vectorlor de date ce apartn claselor., 0, rest k, k orce vector apartne clase de al care prototp este cel a apropat. Basc ISODATA (-eans). alege n set aleator de prototpr lsterng net. calcleaza apartenenta fecar vector la na dntre clasele partte (vector apartn clase de al care prototp snt ce a apropat) 3. calcleaza prototprle claselor ca eda artetca a vectorlor apartnd fecare clase 4. evaleaza crter de oprre : eroare globala sfcent de ca? nar de terat sfcent de are? a fost vector care sa s schbe apartenenta? a fost prototpr care s-a odfcat senfcatv? 5. repeta de la daca e cazl. 7

Pas - 3 a algortl (calcl apartenenta vector la o clasa s calcll prototpl ne clase poarta nele de terate LBG (Lnde-Bzo-Gray). Orce nstanta LBG se caracterzeaza prn ntalzare (aleatoare sa prn spargere ) terate LBG evalare condte de oprre orgnal seg. pe hst. clsterng ISODATA 8

Problea : lsterng net osclat ale vectorlor ntre clase alocarea vectorlor stat la egala dstanta fata de clase prototp? lasa lasa prototp lsterng fzzy Orce vector apartne orcare clase, dar ntr-o asra a are sa a ca. snt gradele de apartenenta [fzzy] ale vectorlor la clase. Problee de ce fzzy? ce senfcate a gradele de apartenenta? c se odfca crterle obectve de caltate? 9

«optng wth words» (Zadeh) Fzzy : de ce? Fzzy ar perte adaptarea la o realtate gradala (nantata). ere Descrer seantce ale obectelor s nteractnlor acestora. Modele Grade de apartenenta Mlt fzzy Regl (scalar) (fnct) (sstee bazate pe nferenta) Fzzy : c? erele corespnd asr n care n obect dn nversl problee satsface o propretate (sa o categore) seantca; nerele snt n [0,]. Mlte fzzy fncte de apartenenta a obectelor la categora data «Inalt» 0 0.5.8 nalte (etr) Fncta de apartenenta corespnde n odel natral (plazbl) s n este «achavelca» (Bezdeck) 0

Fzzy : c? Un odel «achavelc» al categore «Inalt»: 0 0.8. nalte Gradele de apartenenta n snt acelas lcr c probabltatle! Eepll calatorl nsetat (Bezdeck) : alatorl nsetat ce erge prn desert gaseste doa stcle plne c lchd. alatorl trebe neaparat sa bea contntl ne stcle. Etchetele stclelor n snt clare. Probabltatea n contnt «potabl» : 0.9 Gradl de apartenenta al contntl la categora «potabl» : 0.9 Fzzy probabltate Probabltatea : o sansa dn zece de a gas n stcla acd. Gradl de apartenenta : contntl este foarte potabl (ar ptea f bere). Gradl de apartenenenta n se schba dpa observate!

Probabltatea n contnt «potabl» : 0. Gradl de apartenenta al contntl la categora «potabl» : 0. Fzzy probabltate Probabltatea : noa sanse dn zece de a gas n stcla acd. Gradl de apartenenta : contntl este foarte ptn potabl (aproape sgr este acd). Gradl de apartenenenta n se schba dpa observate! Modr de nterpretare a gradelor de apartenenta lsterng fzzy lsterng probablst - gradele de apartenenta repreznta asra n care vector snt partt claselor (constrangerea de norare probablsta) lsterng posblst - gradele de apartenenta repreznta asra n care vector snt tpc pentr clase (faa constranger de norare)

3 lsterng fzzy probablst FM - Fzzy -Means (Fzzy Isodata) Se feaza narl de clase dort,. altatea partte (a claselor) e caracterzata de eroarea globala de aproare a vectorlor de date prn prototprle claselor. ), J( J ε prototpl (centrodl) clase gradl de fzfcare al partte FM J λ FM 0 ) ( J prototpl orcare clase este o ede ponderata a ttror vectorlor dn setl de date, ponderat c gradele lor de apartenenta la clasa respectva. lsterng fzzy probablst k k k k FM 0 J λ λ λ

k k dst dst k ( (,, ) k ) lsterng fzzy probablst gradele de apartenenta depnd nvers proportonal de patratele dstantelor de la vectorl de date la prototprle claselor rezolva problea gradelor de apartenenta egale n cazl vectorlor egal dstantat de prototpr ale claselor. FM (Fzzy Isodata). alege n set aleator de prototpr. calcleaza apartenenta fecar vector la clasele partte lsterng fzzy probablst 3. calcleaza prototprle claselor ca edle ponderate ale vectorlor 4. evaleaza crter de oprre : eroare globala sfcent de ca? nar de terat sfcent de are? a fost vector care sa s schbe apartenenta? a fost prototpr care s-a odfcat senfcatv? 5. repeta de la daca e cazl. 4

Spatl caracterstclor FM, clase, grad de apartenenta la bnarzare dpa grad apartenenta aa 5

FM, 3 clase 3 seg. dpa grad a. apartenenta 3 6

Eepl lsterng fzzy probablst FM, 3 segentare deala (3) FM, 4 Ltarle odell de partre a vectorl ntre clase. prototp prototp lsterng fzzy probablst A clasa clasa B 7

Gradele de apartenenta ca tpcaltat : - posbltatea de nloc prototpl clase prn vectorl dat lsterng fzzy posblst - asra n care vectorl dat este n reprezentat tpc al clase se a tlzeaza condta de norare probablsta a gradelor de apartenenta. J PM η ( ) J PM J PM ( ) 0 prototpl orcare clase este o ede ponderata a ttror vectorlor dn setl de date, ponderat c gradele lor de apartenenta la clasa respectva. (condte de bna aproare a claselor prn prototp) + η + η ( ) 0 lsterng fzzy posblst 8

+ η lsterng fzzy posblst η η caracterstca a fecare clase ( largea clase ) (echvalentl ne benz de trecere de 3dB - dstanta la care gradl de apartenenta al n vector este 0.5). K e o dstanta ede caracterstca clase PM (Possblstc -Means). alege n set aleator de prototpr. calcleaza paraetr claselor ( largea ) lsterng fzzy posblst 3. calcleaza apartenenta fecar vector la clasele partte 4. calcleaza prototprle claselor ca edle ponderate ale vectorlor 5. evaleaza crter de oprre : eroare globala sfcent de ca? nar de terat sfcent de are? a fost vector care sa s schbe apartenenta? a fost prototpr care s-a odfcat senfcatv? 6. repeta de la daca e cazl. 9

Reglarea atoata a narl de clase Alegerea ntala gresta a narl de clase deterna erorle de spra-segentare sa sb-segentare. Spra-segentarea se poate corecta prn renrea lteroara a obectelor dea deternate s este dec preferabla alegerea n a are decat necesar. Varanta : se realzeaza partt c nar varabl de clase s se pastreaza partta cea a bna Varanta : algortl de parttonare s odfca narl de clase de eepl elnand clasele c state aproape de clase a portante. opettve Aggloeraton J α Agloerarea copettva eroare de reprezentare a claselor prn prototp (ca la FM) teren de cardnaltate a claselor opt pentr nar c de clase J A α λ constrangerea probablsta a gradelor de apartenenta (ca la FM) vector snt partaat ntre clase. 0

J A A st FM st ( + ) 0 Agloerarea copettva prototpl orcare clase este o ede ponderata a ttror vectorlor dn setl de date, ponderat c gradele lor de apartenenta la clasa respectva. (condte de bna aproare a claselor prn prototp) t α s - cardnaltatea clase s s s t t k Alegerea terenl de echlbr ntre cerntele contrare : α Agloerarea copettva Dpa fecare etapa de recalclare a gradelor de apartenenta, se verfca daca esta clase c cardnaltate ca, canddate la elnare.

. alege n set aleator de prototpr. calcleaza paraetrl de echlbrare Agloerare copettva 3. calcleaza apartenenta fecar vector la clasele partte 4. calcleaza prototprle claselor ca edle ponderate ale vectorlor 5. evaleaza cardnalatea claselor; redce clasele nesenfcatve 6. evaleaza crter de oprre : eroare globala sfcent de ca? nar de terat sfcent de are? a fost vector care sa s schbe apartenenta? a fost prototpr care s-a odfcat senfcatv? 7. repeta de la daca e cazl.

Observate Eleentele partte deternate prn clsterng, ca s n cazl segentar pe hstograa, (dec ltle de pel ce a aceeas etcheta) n snt lt conee (pot avea a lt de o sngra coponenta). se poate face nc o dstncte ntre coponente conee dferte dn aceeas clasa (adca ntre obectele de acelas fel dn scena). Indvdalzarea coponentelor dntr-o aceeas clasa se face prn aplcarea ne pocedr de etchetare. 3

4