Esantionarea semnalelor

Σχετικά έγγραφα
Eşantionarea semnalelor

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Sistem analogic. Sisteme

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 4 Serii de numere reale

Integrale generalizate (improprii)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 1 Şiruri de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

3.5. Forţe hidrostatice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Integrala nedefinită (primitive)

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

X(f) E(ft) df x[i] = 1 F. x(t) E( ft) dt X(f) = x[i] = 1 F

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΠΕΛΟΠΟΝΝΗΣΟΥ

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

d dx x 2 = 2x d dx x 3 = 3x 2 d dx x n = nx n 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

3. LEGI DE STARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC. ECUAŢII

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

Transformata Laplace

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Subiecte Clasa a VIII-a

Τεχνολογικό Εκπαιδευτικό Ίδρυμα Σερρών Τμήμα Πληροφορικής & Επικοινωνιών Σήματα και Συστήματα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

riptografie şi Securitate

Ταξίδι Γενικά. Γενικά - Τα απαραίτητα. Γενικά - Συνομιλία. Παράκληση για βοήθεια. Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

ECE 308 SIGNALS AND SYSTEMS FALL 2017 Answers to selected problems on prior years examinations

Ψηφιακή Επεξεργασία Σημάτων

... 5 A.. RS-232C ( ) RS-232C ( ) RS-232C-LK & RS-232C-MK RS-232C-JK & RS-232C-KK

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Εξεταστική Ιανουαρίου 2007 Μάθηµα: «Σήµατα και Συστήµατα»

ΑΝΑΛΥΣΗ ΣΗΜΑΤΩΝ ΚΑΙ ΣΥΣΤΗΜΑΤΩΝ ΜΕ ΤΟ ΜΕΤΑΣΧΗΜΑΤΙΣΜΟ FOURIER

5.1. Noţiuni introductive

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

MIŞCAREA PARTICULELOR ÎNCĂRCATE ÎN CÂMPURI ELECTRICE ŞI MAGNETICE

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

Analiza bivariata a datelor

HMY 220: Σήματα και Συστήματα Ι

Criptosisteme cu cheie publică III

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

ΨΗΦΙΑΚΗ ΕΠΕΞΕΡΓΑΣΙΑ ΣΗΜΑΤΟΣ. ΚΕΦΑΛΑΙΟ 4 ο Μετασχηματισμός Z

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Capitolul III CIRCUITE DE MULTIPLEXARE ŞI EŞANTIONARE-MEMORARE

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Δειγματοληψία και ανακατασκευή αναλογικών σημάτων

{ } x[n]e jωn (1.3) x[n] x [ n ]... x[n] e jk 2π N n

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή

Τηλεπικοινωνιακά Συστήματα Ι

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

ΚΕΦΑΛΑΙΟ 4 ο Μετασχηματισμός Z. ΨΗΦΙΑΚΗ ΕΠΕΞΕΡΓΑΣΙΑ ΣΗΜΑΤΟΣ - Μετασχ.-z

ΣΕΙΡΕΣ ΚΑΙ ΜΕΤΑΣΧΗΜΑΤΙΣΜΟΙ FOURIER. e ω. Το βασικό πρόβλημα στις σειρές Fourier είναι ο υπολογισμός των συντελεστών c

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

BARDAJE - Panouri sandwich

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Η απόσταση του σημείου Ρ από τη δεύτερη πηγή είναι: β) Από την εξίσωση απομάκρυνσης των πηγών y = 0,2.ημ10πt (S.I.) έχουμε:

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

d 2 y dt 2 xdy dt + d2 x

ΚΕΦΑΛΑΙΟ 3 ο. Μετασχηματισμός FOURIER Διακριτού Χρόνου DTFT. (Discrete Time Fourier Transform) ΨΗΦΙΑΚΗ ΕΠΕΞΕΡΓΑΣΙΑ ΣΗΜΑΤΟΣ Σ. ΦΩΤΟΠΟΥΛΟΣ ΔΠΜΣ 1 / 55

Integrale cu parametru

Transcript:

Esantionaa smnallo Distizaa vaiatii in timp a smnalului. oma santionaii Esantionaa idala 1 u () t σ t+ σ t xtu t x u t () () ( 0) () () ( ) ( ) ( ) xtu t x u t () ( ) ( ) ( ) () δ() x t u t x u t lim u t t 0 ( ) δ( ) δ () 0 ; xt () xt () δ () t x ( ) δ( t ) lim u t t t 1

() () () ( ) ( ) x t x t t x t δ δ Sptul smnalului santionat idal () ( ) ( ) ( ) { } ( ) ( ) π π δ π δ π π δ π π δ π δ ^ X X X t t x X t 1 1 1 F ;

^ X 1 ( ) π X Eoaa d ali. oma santionaii smnallo d banda limitata > () 0 H Nu apa ali. 3

4 ( ) ( ) () () () ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) () () a.p.t, 1 0 t x t x, X p X H Xˆ X t h t xˆ t x,, p H > Apa alia. <

H x ( ) p ( ) h ( t) () t h () t xˆ () t x( ) δ( t ) x ( ) δ( t ) x( ) dvin: x x ( ) ( t ) ( t ) () t x( ) sin t πt sin sint πt sin t πt sin Fvnta d santiona minima st santionaii la fvnta ( t ) ( t ) sin π ( t ) ( t ) dnumia d fvnta d santiona Nyquist. In azul Nyquist fomula d onstuti si poata x oma WKS (Whitta, Kotlniov, Shannon) x() t st d banda limitata la,in snsul a X ( ) >, atuni x() t st uni dtminatd multima { x( n ) n Z}, daa, Daa smnalul pntu sal putin dublulfvntimaxim.in onditiild mai sus smnalulinitial x () t x( ) sin s poat onstitui din santioanl sal,a.p.t pin latia: ( t ) ( t ) u onditia a sa fi astflals inat sa satisfaa latia: 0 santioanlo adia fvntad santiona st l () t. 5

Ronstutia pin filta tjos idala ( ) ( t ) ( ) ( n ) sin t x() t x( ) sin n x( n) x( ) π sin π( n ) x( n) x( ) π( n ) x( ) δ n, x( n) 1, n δ n, 0, n Ronstutia pin intpola H sin ( ) 6

Ronstutia pin xtapola d odinul zo h() t p t j sin j sin j sin H ( ) sin π jπ π Sptul smnalului onstuit: ( ) sinπ 1 jπ X X( ) H( ) X ( ) π sinπ jπ X ( ) π Eoaa sad daa. 7

Esantionaa idala a smnallo piodi π N ; ; ( ) 0 0 0 0 Pntu a sa nu apaa supapuna lobilo ntali st nsa a: 0 0 0 ( ) ( ) si N < N N Difnta dint N N tbui sa fi d foma: N N R sau 0 0 0 ( N + R) 0 adia ( ) 0 0 0, R1,,... N + R + R ; R1,,... 0 0, H p N 0, > Pntu a vita apaitia oilo d ali st nsa a: ( ) ( ) ; N 0 < < 0 N > N sau > N 0 0 0 Sp dosbi d smnall apiodi und pntu smnall piodi tbui sa santionam astfl inat > P pioada li mai apid omponnt sptal. tbui sa plvam mai mult d doua santioan (adia l putin 3)., 8

Daa 0 st pioada fundamntali si daa santionaa s π π fa onfom latii ( N + R) 0 atuni ( N + R) ; 0 0 R1,,...sau N + R Doa N+R santioan pot fi distint a uma a piodiitatii smnalului supus santionaii. oat pot fi plvat int-o singua pioada a fundamntali. 0 Alasi zultat s poat obtin si pluand santioan susiv din pioad susiv. ( ) ( + ) ( + ) x x x 0 0 0 ' 0 + 0 + N + R Aasta posibilitat st valoifiata in onstutia osilosoaplo u santiona. 9

http://www.jhu.du/~signals/sampling/indx.html 0 Rlatii ngti Pntu smnal apiodi santionat st advaata latia d tip Rayligh: () ( ) W x t dt x Pntu smnal piodi santionat st valabila latia d tip Pasval: 1 1 0 () ( ) P x t dt x 1 0 ; N+R, R1,,... Engia sau puta pot fi alulat fi din foma d vaiati in timp fi in domniul fvnta. 10

Esantionaa u mmoa xt () xt () δ () t ht () xt () ht () t t t t j sin j sin t ht () p t t t t Sptul smnalului santionat u mmoa t t 1 j sin t t t j sin ( ) t X X ( ) t t sin π t X( ) t π X( ) t X ( ) 11

Pntu a limita oil aftaza lobul sptal ntal st nsa sa avm: π t a implia sutaa duati t a impulsuilo. Ronstutia pin xtapola d odinul zo st un az patiula PA u t. Esantionaa natuala x () t x() t q () t x() t h() t δ () t x() t x() t h( t ) x() t h( t ) t und ht p t H () ( ) t j t t sin 1

Sptul smnalului santionat natual t t 1 j sin ( ) { () () ()} ( ) π X F x t h t t δ ( ) X t δ t π t t j sin ( ) t X δ( ) t t t j sin t X( ) t Lobii sptali obtinuti in uma santionaii natual nu sunt dfomati a in azul santionaii u mmoa. Lobul ntal st asmanato u l obtinut la santionaa idala. Filtand t jos u si o amplifia / t, s poat upa () smnalul initial, xt. H, t 0, ( ) > 13

S sti a Rlatia dint sptul unui smnal dist si sptul smnalului analogi din a povin 1 X( ) Xa( ) st sptul smnalului santionat idal. ( ) s poat alula si pin apliaa dita a tansfomati Foui smnalului () X x t. X ( ) F xa( t) δ( t ) F xa( ) δ( t ) ( ) F { ( )} ( ) x δ t x a a j S-au obtinut xpsii hivalnt pntu sptul 1 X X x ( ) a( ) a( ) Sptul smnalului dist obtinut in uma santionaii : S obsva a: jω jω d ( Ω ) d[ ] a( ) X x x x a si di : ( ) x ( ) j 1 1 Ω π Xd ( Ω ) Xa( ) Ω Xa adia : j jω Ω a 1 Ω π Xd ( Ω ) Xa 14

Int l doua ax d fvnta ospunzatoa sptului smnalului analogi santionat sptiv sptului smnalului dist xista latia: Ω. S xplia aum si natua piodia a sptului π smnalului dist X d ( Ω). Int Ω si xista latia: Ω ;. Esantionaa smnallo dist In pluaa numia a smnallo apa situatii in a, ultio ahizitionaii santioanlo, s onstata a fvnta d santiona a fost pa ma. In astfl d situatii, and nu s mai poat santiona smnalul analogi, st posibila santionaa smnalului numi, tinandu-s tot a N-a valoa. Fi: N [ n] [ n-n] δ δ [ ] Smnalul dist santionat, x n, s obtin pin podusul: xn [ ] xn [ ] δ N [ n] xn [ ] δ[ n N] [ ] [ ] xnδ n N. 15

N3. π δn[ n] ΩδΩ ( Ω ) Ω ( ) δ Ω Ω, Ω. N 1 π π X Ω F xnδ n X Ω δ Ω Ω ; Ω. π N N ( ) { [ ] N[ ]} ( ) ( ) Pntu alulul onvolutii iula s ug la stitionaa la pioada pinipala a lo doi tmni, la alulul onvolutii niula si la plungia pin piodiitat a zultatului obtinut. X ( ) X( ) ( ) X( ) N 1 N 1 1 1 π Ω Ω δ Ω Ω Ω Ω, Ω N N N 0 0 N3. 16

Cum Ω, und st fvnta maxima din [ ] sptul smnalului analogi din a povin xn, ia pasul u a ast smnal analogi a fost santionat, zulta: π π N ; ' ; ' N S-a fi sptat toma WKS hia daa smnalul () a fi fost santionat u pasul Daa xt '. Ω Ω <Ω apa supapuna lobilo sptali vini, adia oi d tip "alias". Ronstuia smnalului dist din santioanl sal H N, Ω π Ω Ω Ω Ω Ω Ω 0, in st ( ). 17

Raspunsul la impuls al filtului d onstuti st: h [ n] sin nω Ω π ; Ω. nω N [ ] [ ] [ ] [ ] x n x n h n x n [ ] [ ] [ ] xn xh n x [ ] Nm xnm [ ] xnm [ ] Da 0 pntu si si di π [ ] sin n πm N xn xnmh [ ] [ n Nm] xnm [ ] π m m n π m N Esantionaa si dimaa unui smnal dist Int doua valoi nnul si onsutiv al unui smnal santionat sunt intalat N 1 valoi nul. Pin omita astoa s obtin un nou D [ ] smnal, numit dimatul smnalului santionat, a s va nota u x n. Din smnalul dimat s poat onstui smnalul ndimat pin simpla insa a at N 1 zoui int doua valoi onsutiv. ( ) D [ ] n { } [ ] X Ω x n x n F D D n jωn Ω j m jωn xnn [ ] xm [ ] N Ω X. N m 18

inand sama d faptul a sptul smnalului santionat pzinta plungia pin piodiitat a sptului smnalului d santionat, latia ( ) Ω X D Ω X N s mai si: X D ( ) N 1 1 Ω π Ω X. In onsinta X D ( Ω π ) N N 0 N 1 + 1 l 1 Ω ( + 1) π 1 Ω lπ Ω Ω X X. Da X X π N N N N N N 0 l 1 N a uma a piodiitatii u π a tansfomati Foui in timp dist. In onsinta N 1 1 Ω lπ suma din mmbul dpt poat fi sisa sub foma X, a pzinta N N l 0 D( Ω) D( Ω π ) D( Ω) tomai X. Asada, s-a dmonstat a: X X, sptul smnalului santionat si dimat st o funti piodia d pioada π. Pntu 0 s obtin 1 Ω Ω lobul ntal, X a s anulaza pntu Ω. Intinda lobilo sptali N N N X D ( ) N [ ] ai lui st d oi mai ma dat intinda lobilo sptali ai smnalului x n. 19

N. Esantionaa sptului unui smnal dist d duata finita [ ] ( Ω) X ( ), pin inmulti u ( ). X( ) X( ) ( ) Fi xn un smnal apiodi in timp dist u sptul X. S santionaza idal sptul Ω δ Ω Ω Ω δ Ω ( ) ( ) ( ) ( ) Da N[ ] Ω ( ) X Ω δω Ω X Ω δω Ω. δ n Ωδ Ω Ω δ Ω ( Ω Ω ) Ω δ [ ] δ ( Ω) { Ω } ( ) [ ] ( ) ( ) π 1 ;, d und N n Ω. D aa N Ω { } ( ) -1-1 -1 1 { Ω } [ ] N [ ] xn F X Ω δ Ω F X Ω F δ Ω xn δ n Ω N sau xn [ ] xn [ N], smnalul xn [ ] pzinta plungia pin piodiitat a π smnalului xn. [ ] Pntu a smnalu l xn [ ] sa poata fi upat din smnalul xn [ ] st n sa a supotul sau sa fi maginit. Ω 0

[ ] Fi xn u supotul 0 n 1. In uma santionaii sptului astui smnal s obtin π smnalul xn [ ] piodi d pioada N. Daa N nu s podu supapuna Ω gupuilo tmpoal ospunzatoa divslo valoi. 1

π, 0 n N 1 Pin multipliaa smnalului xn [ ] u fasta tmpoala tangulaa w [ n] N 0, in st [ ], idnti u smnalul [ ] [ ] [ ] [ ] [ ] s obtin smnalul onstuit x n x n : x n x n x n w n. ( ) Daa sptul X Ω s santionaza pa a, < N, apa supapuna gupuilo tmpoal, adia oi d tip "alias". Smnalul xn fi onstuit din sptul santionat. [ ] nu mai poat

asui pati la santionaa smnallo analogi D obii nu s unoast lagima d banda a smnalului umaza a fi santionat. Asta poat ava omponnt sptal d fvnta ma, nintsant in apliatia onsidata. Asta pot fi d xmplu auzat d zgomotul insotst smnalul util. Exista di isul apaitii oilo d tip "alias". Pntu vitaa lo s pvd in stutua lantului d plua a smnalului, inainta iuitului d santiona, un filtu t jos numit filtu "anti-alias" sau filtu d gada. Esantionaa tbui fauta u o fvnta d l putin oi mai ma dat fvnta d opi s s. D asmna tbui sa avm p. Di: p <s. Cu at banda d tanziti s p st mai ma, u atat fvnta d santiona tbui sa fi mai ma dat fvnta Nyquist. 3

Banda d tanziti mai ma odin d filtu mai dus, mai putin lmnt onstutiv, mai iftin. Cu sada lui ε sad oil d tip "alias" da s si di si s. Sistm d tlfoni numia - f 3, 4 KHz, f 8 KHz. Sistm d tlviziun - f 5 Hz, f 18 Hz. Esantionaa smnallo t banda Smnal d tip "t jos" - sptul onntat in bnzi a inlud fvnta nula. Smnal d tip "t banda" - au supotul sptului d foma [, m] [ m, ]. Ronstutia pfta a unui smnal t banda santionat idal s poat aliza p baza tomi WKS,. Unoi smnall t banda pot fi onstuit din santioanl lo hia daa s-a folosit o fvnta d santiona mai mia dat fvnta Nyquist. 4

Cazul smnallo t banda d banda ingusta m < 1. m Supotul sptului unui smnal t banda d banda ingusta santionat idal st d foma: supp X n, n n, n. { } { ( )} [ + + ] [ + + ] m m n Z Smnalul t banda d banda ingusta poat fi onstuit pft din santioanl sal hia daa a fost folosita o fvnta d santiona mai mia dat fvnta Nyquist. Conditia d onstuti pfta st: [ +, m + ] [ m + l, + l ],, l Z. Pntu 0 onditia dvin [ ] [ ] l, +, +, Z. m m adia: - + m m sau. + ( + 1) + 1 Daa xista valoi intgi, pntu a aasta onditi st satisfauta, atuni xista valoi al fvnti d santiona infioa fvnti Nyquist pntu a smnall t banda d banda ingusta pot fi onstuit in uma santionaii idal. 5

Solutia din multima numlo intgi a dubli inuatii m obtinut st: 0 <. Notand u n0 pata intaga ( ) a fatii / m m m, zulta a fvnta d santiona m va apatin uno intval d foma, u { 1,...,n 0 }. 1 + Exmplu m m 8 π si 10 π. Valoaa fatoului n 0 st 4. Valoil admisibil pntu sunt 1,, 3 si 4. Asto valoi l ospund umatoal domnii pntu fvnta d santiona: { 4π} [ 5 π, 5,33π] [ 6 66 π, 8π] [ 10 π, 16π] [ 0 π, ],. m 6