REPREZENTAREA MATEMATICA A SISTEMELOR

Σχετικά έγγραφα
INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

Funcţia. nu este derivabilă în sensul analizei clasice. () t. 0, t 0, 2 1, t 0. t. t dt. t t , 0, ( t ) Heaviside. Heaviside. ( t ) t t.

Sisteme de ordinul I şi II

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Dinamica fluidelor. p z. u w y. X x. p z. v w y. Y y. p z. w w y. Z z. w t. v t. = t. dy u. dz v

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Lucrarea nr.1b - TSA SISTEM. MODEL. CONSTRUCTIA MODELULUI MATEMATIC

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Laborator nr. 3 PROIECTAREA REACTOARELOR IDEALE IZOTERME

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE

METODA OPERATIONALA LAPLACE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

Integrala nedefinită (primitive)

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 4 Serii de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)


Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Barem de corectare Clasa a XII-a

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

V O. = v I v stabilizator

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

5.1. Noţiuni introductive

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

MARCAREA REZISTOARELOR

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Subiecte Clasa a VIII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Subiecte Clasa a VII-a

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

6. AMPLIFICATOARE DE RADIOFRECVENŢĂ DE PUTERE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Unitatea de învăţare nr. 3

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Capitolul 1 TEORIA RELATIVITÃÞII RESTRÂNSE 1.1. BAZELE TEORIEI RELATIVITÃÞII RESTRÂNSE

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Matematici Speciale. Conf.Dr. Dana Constantinescu Departamentul de Matematici Aplicate Universitatea din Craiova

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Το άτομο του Υδρογόνου

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

ANEXA I. 1. Managementul Ştiinţific (Frederic Winslow Taylor)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Capitolul 3 EŞANTIONAREA ŞI CUANTIZAREA IMAGINILOR

Analiza bivariata a datelor

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

riptografie şi Securitate

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Probleme rezolvate. U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2016 ISBN

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Transcript:

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO Comporamel i sisem î regim iamic care icle regiml saţioar şi regiml raziori poae fi escris pe baza i moel maemaic, forma i ecaţii algebrice şi i ecaţii ifereţiale oriare sa c eriae parţiale sa c ifereţe pă cm siseml ese c imp coi sa c imp iscre I eoria sisemelor se ilizează oă moaliăţi isice e reprezeare maemaică a sisemelor î omeil impli: pri ecaţii e ip irare-ieşire I-E şi pri ecaţii e ip irare-sare-ieşire I-S-E Caracerizarea pri ecaţii e ip I-E implică formalism maemaic mai simpl, pri eiarea eieţierii ror aspecelor referioare la comporamel ier al sisemli I cazl i sisem iamic, aloarea ieşirii y la momel poae fi eermiaă mai pe baza irării [, ], fii ecesară şi coaşerea or coiţii iiţiale cm ar fi y, y ec La sisemele reprezeae pri ecaţii I-S-E, coiţiile iiţiale s iclse î sarea iiţială X Aci câ se pe problema cocerii opimale a sisemli, creşe ieresl e a ispe e câ mai mlă iformaţie espre sisem, care să fie îsă şi coeabil srcraă Acese cosieree jsifică e ce cocepl e sare a eei eseţial î eoria moeră a sisemelor eprezearea maemaică a sisemelor iamice c parameri isribiţi se face pri ecaţii ifereţiale c eriae parţiale, eoarece î afara ariabilei mai ierie cel pţi a ire ariabilele spaţiale, y, z Acese siseme fac pare i caegoria sisemelor ifii imesioale I geeral, mărl al ariabilelor e sare, aică imesiea ecorli e sare X, eermiă imesiea oril sisemli Per reprezearea maemaică a sisemelor mooariabile c imp mor simpl, egal c τ, î moell sisemli fără imp mor se îlocieşe fcţia e irare c τ I coiare e om referi la sisemele eermiise, c parameri coceraţi şi fără imp mor, care s siseme fii imesioale

6 EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO MODELAEA SISEMELO Oricări sisem c memorie i se poae asocia moel iamic - per caracerizarea regimli e fcţioare iamic şi moel saţioar - per caracerizarea regimli e fcţioare saţioar egiml saţioar poae fi saic câ ariabilele sisemli s cosae î imp sa permae câ forma e ariaţie î imp a ariabilelor sisemli ese cosaă - e ip rampă, sisoial ec I carl acesei lcrări, om cosiera moell saţioar ca fii asocia regimli saţioar e ip saic Moelele sisemelor saice fără memorie şi moelele saţioare ale sisemelor iamice c memorie s cosiie i ecaţii algebrice, î imp ce moelele iamice al sisemelor iamice s cosiie i ecaţii ifereţiale la sisemele coie sa i ecaţii c ifereţe la sisemele iscree Moell iamic icle şi moell saţioar, care se obţie i moell iamic prir-o pariclarizare coeabilă pri alarea eriaelor ror ariabilelor la sisemele coie, respeci pri egalarea alorilor oricărei ariabile la oae momeele e imp la sisemele iscree Sisemelor liiare le coresp moele liiare formae i ecaţii liiare, iar sisemelor eliiare - moele eliiare care coţi cel pţi o ecaţie eliiară I majoriaea aplicaţiilor pracice, per simplificarea formalismli maemaic, sisemelor c eliiariăţi şoare li se asociază moele liiare sa liiarizae Moelarea i sisem real, aică operaţia e obţiere a moelli maemaic, se poae efeca pri meoe aaliice, eperimeale sa mie Iifere e meoă, operaţia e moelare se bazează pe larea î cosieraţie a or ipoeze e lcr, c rol simplificaor I rapor c mol e alegere a ipoezelor simplificaoare şi c gral e cocoraţă a acesora c feomel real, moell obţi ese mai simpl sa mai comple, reflecâ realiaea fizică c gra e precizie mai mare sa mai mic Dacă mărl ipoezelor simplificaoare lae î cosieraţie ese mare, aci moell obţi ese simpl, robs, şor e prelcra şi e ierprea, ar mai pţi precis Nici moelele foare complicae s recomaae, aoriă lipsei e acraeţe î eermiarea or parameri, a imposibiliăţii calclli aaliic, a erorilor e rojire şi rchiere care apar î procesarea merică ec Moelarea aaliică a sisemelor ehice se efecează pe baza legilor geerale şi pariclare care gerează feomeele fizico-chimice asociae sisemli real legea coserării masei sa olmli, legea coserării eergiei, legea coserării implsli, legile echilibrli fizico-chimic, legile gazelor ec

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO 7 Legea coserării masei ese aplicaă frece sb forma ma, care eprimă fapl că ifereţa ire ebil masic e irare şi ebil masic e ieşire ese egală c ieza e ariaţie a masei acmlae m a elaţia se obţie pri eriarea î rapor c ariabila a ecaţiei e bilaţ maerial m m m, a e m, m şi m a repreziă respeci masa iraă, masa ieşiă şi masa acmlaă î ierall e imp [, ] Ecaţia e bilaţ maerial poae fi eisă la bilaţl eergeic, c obseraţia că î cazl reacţiilor chimice rebie să se ţiă seama şi e călra egajaă sa absorbiă pri reacţie I cazl sisemli reprezea e amesecăorl i figra, cosierăm că ebiele olmice, şi po fi moificae î mo iepee, c ajorl or pompe reglabile I coseciţă, cele rei ebie s mărimi e irare, iar iell h şi esiaea s mărimi e ieşire Per obţierea moelli aaliic, prespem că: a cele oă flie s icompresibile; b esiăile şi ale celor oă flri e irare s cosae; c amesecăorl are aria secţiii orizoale cosaă; amesecarea ese ieală, aică î orice mome e imp, esiaea are aceeaşi aloare î oae pcele amesecli Aplicâ legea coserării masei sb forma şi apoi, î mo similar, legea coserării olmli, aem h A, h A, 3 e A ese aria secţiii orizoale a asli Di şi 3 rezlă rmăorl moel al sisemli: A h Ah 4

8 EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO Fig Amesecăor c ebie comaabile c ajorl pompelor Di forma moelli reiese că siseml ese eermiis, c memorie, saţioar, eliiar c prima ecaţie liiară, iar a oa eliiară, c parameri coceraţi şi fără imp mor Moell 4 sgerează posibiliaea escomperii sisemli S î oă sbsiseme iercoecae fig, l liiar S şi celălal eliiar S Fig Descomperea amesecăorli c ebie comaae Dacă îlărăm pompa e eacare şi prespem că scrgerea amesecli i as are loc liber fig 3, aci ebil eie epee e h şi se rasformă i ariabilă e irare î ariabilă e ieşire I regim lamiar, corelaţia iel-ebi eaca are forma liiară iar î regim rble, are forma eliiară α h, 5 β h, 6 e α şi β s coeficieţi epeeţi e iscoziaea lichili, e forma şi imesiile elemeli e obrare

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO 9 Fig 3 Amesecăor c scrgere liberă iâ seama e acese relaţii, obţiem moell e regim lamiar h Ah h h A α α 7 respeci moell e regim rble h Ah h h A β β 8 I schema escompsă i figra 4, sbsisemele S si S s c memorie, iar sbsiseml S 3 ese fără memorie I priml caz, sbsisemele S si S 3 s liiare, iar S ese eliiar, î imp ce î al oilea caz, oae cele rei sbsiseme s eliiare Fig 4 Descomperea amesecăorli c scrgere liberă

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO I cazl î care amesecăorl coţie eersor per meţierea cosaă a ielli hh, siseml are ca ariabile e irare ebiele si, iar ca ariabile e iesire ebil si esiaea fig 5 iâ seama e 4, rezlă moell Ah 9 Fig 5 Amesecăor c eersor Gral e compleiae al sisemli si implici al moelli creşe aci câ o pare a ebili e ieşire ese recirclaă reirosă î as Moelarea eperimeală miă şi ieificare se efecează pri acţie irecă aspra sisemli, permiţâ fie ieificarea globală a moelli cazl sisemelor e ip blac bo, fie eermiarea alorii or parameri ai acesia, aci câ se coaşe i moelarea aaliică srcra moelli Per eemplificare, să cosierăm sisem liiar afla iiţial î regim saţioar c irarea şi ieşirea y le per < şi să prespem că î rma moificării reapă a mărimii e irare, α, răspsl eperimeal y al sisemli are forma i figra 6 Aâ î eere forma epoeţial cocaă a răspsli, sisemli i se poae asocia moell y y K î care β 95 K,, α 3 e 95 ese impl î care mărimea e ieşire eie egală c 95 % i aloarea sa fială Epresiile facorli e proporţioaliae K şi cosaei e imp rezlă i solţia ecaţiei ifereţiale per α şi y, ame

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO y α K e, Fig 6 ăspsl la irare reapă al sisemli e îârziere e oril Moelarea miă îmbiă meoele şi proceeele e ip aaliic c cele e ip eperimeal O ariaă e moelare miă ese aceea î care forma moelli şi o pare ire paramerii acesia s obţiţi pe cale aaliică, iar paramerii ecoscţi sa c gra mare e iceriie s eermiaţi pe cale eperimeală SISEME DE IP INAE-IESIE Moell geeral I-E al i sisem coi mooariabil e oril are forma geerală f y, y r r, L, y,,, L,, Per r siseml ese propri sric propri per r < şi semipropri per r, iar per r > siseml ese impropri Sisemele reale fizice s siseme proprii, ar eori, per simplificarea formalismli maemaic, se ilizează şi moele improprii Cazl r caracerizează sisem saic, e oril zero fără memorie Dacă siseml ese liiar şi saţioar, moell are forma primară saar a r r L a y a y b b L b b, a 3 y a y r r Pri coeţie, ariabila e irare şi cea e e ieşire y repreziă alorile absole ale mărimilor fizice corespzăoare ale sisemli real, ci ariaţiile acesora faţă e alorile lor iiţiale Pri rmare, acă îaie e momel iiţial, siseml se află î regim saţioar, aci oae ariabilele sisemli s le pe ierall,

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO I cazl a şi b, siseml ese e ip proporţioal Moell saţioar corespzăor regimli saţioar - caraceriza pri cosaţa î imp a irării şi a ieşirii, are forma a y b 4 I cazl a şi b, siseml ese e ip iegral U asemeea sisem are sigr regim saţioar, corespzăor irării Siseml pr iegral are moell y b, echiale c a b y a 5 ăspsl i sisem pr iegral la irare ip reapă ese e ip rampă c paa cosaă I cazl a şi b, siseml ese e ip eriai I regim saţioar, ariabila e ieşire y are aloarea lă Moell b y a 6 caracerizează sisem impropri e ip pr eriai Circil forma ir- coesaor ese sisem pr iegral - acă se cosieră ca irare crel şi ca ieşire esiea, sa sisem pr eriai - acă se cosieră ca irare esiea şi ca ieşire crel Moell I-E al i sisem liiar saţioar e oril, c o sigră ieşire şi m irări, are forma primară a y a m r r y r i i r, i i i i i i i i L a y a y [ b b L b b ] 7 Dacă siseml are m irări şi p ieşiri, aci moell I-E coţie m p ecaţii e forma 3 - câe a asociaă fiecări caal ce eşe o irare c o ieşire, sa p ecaţii e forma 7 - câe a asociaă fiecărei ieşiri Pe baza pricipili sperpoziţiei, moell primar 3 poae fi iliza per irări eeriabile şi chiar iscoie, sb forma secară: i az a z az az r y b z b z b z r 8 Di ecaţia 3 rezlă că ieşirea y ese efecl smei a r caze r r b, b, L, b, iar i prima ecaţie a moelli secar 8 rezlă r r

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO 3 că z ese efecl cazei primare Cea e-a oa ecaţie a moelli 8 ese epresia pricipili sperpoziţiei, reflecâ proprieaea că ieşirea y ese sma efecelor celor r caze şi fapl că ei caze mliplicae şi eriae îi corespe efec mliplica şi eria Maemaic, se poae cosaa că ecaţia 3 eie ieiae pri îlocirea ariabilelor şi y i 8 î fcţie e eriaele ariabilei z I mo similar, moell 3 poae fi eis şi per irări e ip impls Dirac, asfel: a w a w a w aw ττ 9 r r y b w b w b w b w r r Moell I-E al i sisem iscre liiar mooariabil şi saţioar are forma primară y a y L a y b b L b, r r echialeă c y a y L a y b b L br r ' Oril sisemli ese egal c ma{, r} Dacă b, siseml ese sric propri Siseml ese e ip proporţioal aci câ a a şi b b L br, e ip iegral câ a a şi b b L br, e ip eriai câ a a şi b b L br I coformiae c pricipil sperpoziţiei, moell poae fi scris sb forma secară z az az y b z b z b z r r 3 SISEME DE IP INAE-SAE-IESIE Moell geeral I-S-E al i sisem c imp coi, c parameri coceraţi, are rmăoarea formă: X f, X, U Y g, X, U m î care U : ese fcţia e irare, m U : ese fcţia e ieşire X : ese fcţia e sare şi

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO 4 La sisemele eee, fcţiile f si g s coie î rapor c X si U, iar la sisemele semieee, cel pţi a ire fcţiile f şi g ese iscoiă î rapor c X sa U Prima ecaţie a moelli ese ecaţia sării, iar cea e-a oa - ecaţia ieşirii Deoarece ecaţia sării ese e ip ifereţial, sarea X rmăreşe ariaţiile irării U c îârziere La sisemele saţioare iariae, fcţiile f şi g epi eplici e, aică a forma fx,u, respeci gx,u Sisemele escrise pri moele I-S-E s siseme proprii Dacă ieşirea Y epie irec e irarea U, aică fcţia g ese e forma g,x, aci siseml se meşe sric propri La sisemele sric proprii, rasferl irareieşire ese realiza î oaliae pri iermeil sării; î coseciţă, ieşirea ese sric îârziaă î rapor c irarea, î sesl că coţie ici o compoeă care să rmărească isaae ariaţiile irării Dacă î ecaţia ieşirii apare şi fcţia e irare U, aci siseml ese semipropri U sisem coi liiar saţioar are moell DU CX Y BU AX X, 3 e A ese maricea păraă e sare, B m - maricea e irare, Cp - maricea e ieşire şi Dp m - maricea e rasmisie irecă I cazl D, siseml ese sric propri Ecaţiile 3 po fi scrise eplici pe compoee, asfel : m m m b b b b a a a a M O M O M m pm p m p p p c c c c y y M O M O M Pri coeţie, ariabilele e irare, e sare şi e ieşire ale sisemelor liiare repreziă alorile absole ale mărimilor fizice corespzăoare ale sisemli real, ci ariaţiile acesora faţă e alorile lor iiţiale La sisemele c o sigră irare şi o sigră ieşire mooariabile, B ese marice coloaă, C ese marice liie, iar D ese scalar :

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO 5 a a b M O M M, 4 a a b y [ c c] L M 5 I cazl sisemelor esaţioare, maricele A, B, C, D s fcţii e Moell I-S-E al i sisem iscre are forma X f, X, U Y g, X, U, 6 e U: Z m, X: Z, Y: Z p, iar f şi g a aceeaşi semificaţie ca la Sisemele iscree, liiare şi saţioare a moell I-S-E e forma X AX BU Y CX DU, 7 e A, B, C, D s marice cosae c aceleaşi imesii ca la sisemele coie Moell 7 poae fi scris şi sb forma X AX BU Y CX DU, Z 7' Aplicaţia Fie circil elecric i figra Să se afle: a moell I-E per irare şi C ieşire; b moell I-E per irare şi L ieşire; c moell I-S-E per irare, C ieşire şi C şi ; moell I-S-E per irare, L şi C ieşiri, C şi Să se arae că: e esiile L şi C po fi ariabile e sare; f esiile şi L po fi ariabile e sare Solţie Aem : i, L i L, i C C, C L 8 a Di primele rei relaţii 7, rezlă

6 EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO C C, C L LC iâ seama e lima relaţie 8, obţiem moell irare-ieşire C C C e cosaele e imp şi a epresiile coi, e oril oi, saţioar b Di primele rei relaţii 7, rezlă, 9 C, L L, C L LC Deriâ e oă ori lima relaţie 8, obţiem moell irare-ieşire L L L, L LC care poae fi scris sb forma c Di relaţiile 8 rezlă L L L L Siseml ese liiar, 3,, C L C C oaţiile p / C şi q / L, moell I-S-E eie asfel : aâ maricele A q q p q q, C, 3 p, B, C [ ], D 3 q q Deoarece L, moell I-S-E are forma eci q p q q C, L p A, B, C, D q q q, 33 e Per C, i relaţiile 8 rezlă L i, i C, i şi L

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO 7 Pri elimiarea ariabilei i, obţiem, Di acese relaţii obţiem ecaţiile e sare, A oa ecaţie e sare se îcarează î forma geerală amisă, aoriă prezeţei eriaei mărimii e irare f Per şi L, i relaţiile 8 rezlă i, L i, i C Pri elimiarea ariabilei i, obţiem ecaţiile e sare, Ca şi î cazl aerior, cea e-a oa ecaţie e sare se îcarează î forma geerală amisă, aoriă prezeţei eriaei mărimii e irare Aplicaţia Fie circil elecric i figra 7, aâ ca irări esiile şi, iar ca ieşire esiea Să se afle: a moell I-E; b moell I-S-E per cazl î care esiea ese ariabilă e sare Fig 7 Circi ip C Solţie a Aem i i i C, Moell I-E poae fi scris sb forma e C,, Siseml ese liiar, coi, e oril, saţioar b Per, obţiem moell I-S-E C, 34

EPEZENAEA MAEMAICA A SISEMELO 8, 35 c A, [ ] B, C, [ ] D Aplicaţia 3 Fie circil elecric i figra 8, aâ ca irări esiile şi, iar ca ieşiri esiile şi Să se afle moell I-E Solţie Siseml poae fi escomps î oă sbsiseme iercoecae S şi S fig 9, aâ fiecare aceeaşi srcră ca siseml i figra 7 I coformiae c 34, aem C C 36 Pri elimiarea ariabilei, apoi a ariabilei, îre ecaţiile 36, obţiem moell I-E sb forma, 37 î care /, /, C, C Siseml ese coi, liiar, mliariabil, e oril oi, saţioar Fig 8 Circi mliariabil ip C Fig 9 Sisem mliariabil escomps