COORDONATOR: I.C.D.C.B. Baloteşti

Transcript

1 PLAN SECTORIAL ADER 2020 PROIECT SECTORIAL : Cercetări privind compatibilitatea încrucișării raselor de taurine autohtone cu tauri din rase de carne. COORDONATOR: I.C.D.C.B. Baloteşti Partener 1 S.C.D.C.B. ARAD Etapa II

2 Obiectivul fazei: Obţinerea gestaţiilor necesare producerii descendenţilor hibrizi Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: Activitatea 2.1. Achiziţionarea de material seminal congelat; Activitatea 2.2. Însămânţarea artificială a vacilor din rase autohtone. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: Obţinerea gestaţiilor necesare producerii descendenţilor hibrizi /Raport tehnic de fază.

3 Obţinerea gestaţiilor necesare producerii descendenţilor hibrizi În această faza, coordonatorul proiectului, ICDCB Baloteşti a desfăşurat activităţi care au vizat următoarele aspecte: Achiziţionarea de material seminal congelat Alegerea taurilor de carne aparţinând raselor specializate în această direcţie s-a făcut pe baza valorii de ameliorare carne (V.A.C.) înscrisă în cataloagele individuale puse la dispoziţie de centrele SEMTEST. Astfel, s-a achiziţiont materialul seminal congelat (m.s.c.) pentru însamânţarea artificială a vacilor aflate în experienţă, de la următorii tauri: - Rasa ABERDEEN ANGUS/Taurul-TOP GUN, cod RO: 53673/Data naşterii valoarea de ameliorare carne a acestui taur este 120, sporul mediu zilnic obţinut fiind de g. - Rasa LIMOUSINE/Taurul-MARADONA, cod RO: 53120/Data naşterii valoarea de ameliorare carne a acestui taur este 100, sporul mediu zilnic obţinut fiind de g. - Rasa CHAROLAISE /Taurul-HEYNCKES, cod RO: 53121/Data naşterii valoarea de ameliorare carne a acestui taur este 115, sporul mediu zilnic obţinut fiind de g. - Rasa BLANC BLUE BELGIQUE /Taurul - RARE, cod RO: 53109/Data naşterii Din descrierea liniară a caracterelor acestui taur rezultă o notă generală de 87, respectiv: dezvoltare corporală 78; musculatură 89; tip carne 84; fundament 89; aspect general 80.

4 Însămânţarea artificială a vacilor din rase autohtone Premiza de la care s-a pornit în abordarea tematicii acestui proiect a fost valorificarea superioară a femelelor cu vârste înaintate şi declin productiv, existente în orice fermă de producţie. Prin urmare, au fost selectate 20 vaci de lapte rasa Bălţată cu Negru Românească, a căror situaţie de reproducţie a fost monitorizată în vederea însămânţării artificiale (I.A.) cu material seminal congelat de la tauri provenind din cele 4 rase de carne stabilite pentru obţinerea descendenţilor hibrizi, respectiv: -5 vaci BNR x taur Aberdeen Angus (AA); -5 vaci BNR x taur Limousine (LI); -5 vaci BNR x taur Charolaise (CH); -5 vaci BNR x taur Blanc Blue Belgique (BBB). Pentru a se realiza o selecţie cât mai corectă a femelelor ce au intrat în experienţă s-a întocmit fişa individuală a femelei.

5 Starea de sănătate a animalelor selectate pentru experiment a fost în general bună; referitor la condiţia corporală acestea au obţinut un scor B.C.S. cuprins între 2,5-3,0. În ceea ce priveşte furajarea, animalele luate în studiu au realizat un consum mediu zilnic de 12,39 kg S.U./animal/zi, 9,91 U.N.L., 1029, 65 g P.D.I.E. şi respectiv 978,30 g P.D.I.N. Concentraţia în energie a raţiilor a fost în medie de 0,80 U.N.L./kg S.U., cu 0,6-0,16 U.N.L./kg S.U. mai mare decat valorile optime ale acestui raport. Coeficientul de încărcare al raţiei a fost de 1,25 kg S.U./U.N.L., valoarea raportului Ca/P a fost de 2,27, valoare optimă situându-se în limitele 1,5-2. Varsta medie la prima fătare înregistrată de aceste vaci a fost 943 zile aproximativ 31 luni (cu limite cuprinse între 727 zile şi zile).

6 Grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Charolaise a înregistrat un interval mediu între fătări (C.I.) de aproximativ 480 zile (tabel 1). Pentru celelalte grupe de vaci analizate intervalul mediu (X) dintre fătări a fost de 648 zile pentru grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Limousine, 697 zile pentru grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Blanc Blue Belgique şi 700 de zile pentru grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Aberdeen Angus. Tabel 1. Situaţia reproductivă a vacilor aflate în experiment din perspectiva calving intervalului (C.I.) Nr crt C.I. la vacile însămânţate cu m.s.c. de la tauri din rase de carne BBB AA LI CH Total X=697 X=707 X=648 X=480 Ancheta de selectare a vacilor pentru acest experiment a avut în vedere şi producţia de lapte. Datele prelucrate de I.C.D.C.B. Balotesti au vizat doar controalele efectuate în perioada septembrie aprilie 2016 (tabel 2.), perioada ce coincide cu începutul proiectului şi finalizarea selecţiei femelelor ce au intrat în experiment.

7 Tabel 2. Producţia de lapte a vacilor aflate în experiment (perioada noiembrie 2015-aprilie 2016) Nr. crt Matricol Luni calendaristice Total IV 2016 III 2016 II 2016 I 2016 XII 2015 XI 2015 X 2015 IX x x x x x x x x x x x x x x x x TOTAL X

8 În decurs de 240 de zile cea mai mică producţie de lapte obţinută a fost de 252 kg lapte iar cea mai ridicată producţie de lapte a fost de kg. Din datele analizate, se constată ca în acest interval de timp 6 vaci au înregistrat producţii sub kg lapte, 7 vaci au înregistrat valori cuprinse între şi kg lapte, de la 5 vaci s-au obţinut producţii între şi kg şi numai 2 vaci au înregistrat producţii peste kg. Daca raportăm aceste producţii la potenţialul rasei constatăm că acestea sunt nesatisfăcătoare. Chiar daca o lactaţie normală are 305 zile iar analiza noastra a vizat numai 240 zile datele obţinute de aceste vaci sunt mult sub potenţialul rasei. Intervalul de timp scurs între fătare şi prima însămânţare artificială (I.A.) cu material seminal congelat (m.s.c.) de la taurii din rasele de carne a fost în medie de 308 zile pentru grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Blanc Blue Belgique, 280 de zile pentru grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Aberdeen Angus, 303 de zile pentru grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Limousine şi respective 262 de zile pentru grupa de vaci însămânţată cu taurul din rasa de carne Charolaise. Însămânţarea artificială a vacilor cu m.s.c. obţinut de la taurii din rasele de carne s-a efectuat dupa diagnosticarea şi tratarea afecţiunilor ovariene. Din cele 20 de vaci investigate, 6 capete au fost diagnosticate cu corp galben. Acestora li s-a prescris şi s-au efectuat tratamente de sincronizare pentru intrarea în calduri. Tratamentul a constat în administrarea de hormoni pe cale injectabilă cu PGF2 α. Alte 2 vaci au prezentat la nivel ovarian chişti foliculari. Tratamentul hormonal prescris s-a efectuat cu Gn-RH. Alte 4 vaci, care au fost diagnosticate cu hipotrofie ovariană şi hipofuncţia ovariană, au fost tratate cu PG, PMSG, PGF2 α. Din cele 20 de vaci însămânţate artificial 3 vaci s-au întors în calduri, respectiv vacile însămânţate cu tauri din rasele Charolaise (nr. matricol 7354), Limousine (nr. matricol 4885) şi Blanc Blue Belgique (nr. matricol 4860). Numărul de zile la care au avut loc întoarcerile în călduri variază astfel: vaca însămânţată cu taurul din rasa Charolaise s-a întors la 21 zile, ceea ce arata ca are un ciclu estral normal. Celelalte 2 vaci s-au întors fiecare la cate 29 zile, ceea ce arata o prelungire cu 8 zile a cicliei ovariene.

9 Rezultate Alegerea taurilor de carne s-a făcut pe baza valorii de ameliorare carne (V.A.C.) înscrisă în cataloagul de specialitate al S.C. SEMTEST BVN S.A., Tg. Mureş. S-a achiziţionat material seminal congelat (m.s.c.) în vederea însămânţării artificiale a vacilor din rasa de lapte Bălţată cu Negru Românească cu tauri de carne din rasele Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise şi Blanc Blue Belgique. Au fost identificate un număr de 20 vaci de lapte având funcţia de reproducţie în limite normale, multipare, cu declin productiv şi bazine largi şi sănătoase. Pentru fiecare vacă selectată pentru a face parte din experiment, s-a întocmit o fişă individuală cu privire la istoricul femelei cuprinzând date despre: originea vacii, activitatea de producţie şi reproducţie, starea de sănătate, condiţia corporală şi furajarea a acesteia. S-au analizat şi prelucrat datele înscrise în fişa individuală a fiecărei femele identificate pentru a face parte din experiment. S-au realizat însămânţările artificiale utilizând materialul seminal congelat achiziţionat de la tauri din rase de carne, astfel: -5 vaci rasa BNR x taur rasa Aberdeen Angus; -5 vaci rasa BNR x taur rasa Limousine; -5 vaci rasa BNR x taur rasa Charolaise; -5 vaci rasa BNR x taur rasa Blanc Blue Belgique.

10 Partener 1: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Arad Obiectivul fazei:obținerea gestațiilor necesare producerii descendenților hibrizi. Activitatea 1. Achiziționarea de material seminal congelat Taurii aparținând raselor specializate în producția de carne disponibili în piața de profil din România au fost evaluați prin prisma valorii de ameliorare, a incidenței fătărilor distocice și a greutății produșilor de concepție. În urma acestor evaluări a fost achiziționat material seminal congelat provenind din următorii tauri: Rare (Blue Blanche Belgique) cod RO În cadrul descrierii liniare a caracterelor rezultă o notă generală de 87 asociată: i) dezvoltare corporală 78, ii) musculatură 89, iii) fundament 79, iv) aspect general 80. Nota privind reflectarea caracterelor specifice tipului morfo productiv în producția de carne a fost de 84. Maradona (Limousine) cod RO În urma evaluărilor efectuate, a rezultat o valoare de ameliorare în direcția sintezei producției de carne (V.A.C.) de 100. Sporul mediu zilnic înregistrat a fost de 1248 g. Heynches (Charolaise) cod RO Valoarea de ameliorare carne (V.A.C.) a acestui taur este de 115, sporul mediu realizat fiind de 1587 g/zi.

11 Activitatea 2. Însămânțarea artificială a vacilor din rasele autohtone Rasele autohtone utilizate la obținerea descendenților hibrizi, în cadrul unității partenere sunt Bălțată Românească şi Brună. În vederea formării loturilor de vaci din rasele autohtone destinate obținerii descendenților hibrizi cu rase specializate în producția de carne, au fost alese un număr de 15 capete de rasă Bălțată Românească respective 12 capete de rasă Brună. În urma formării grupelor de hibridare au fost alocate un număr de 5 capete de vaci rasă Bălțată Românească pentru fiecare taur din rasele de carne incluse în studiu respectiv 4 vaci de rasă Brună. Ciclul sexual al vacilor din rasele autohtone incluse în studiu a fost sincronizat.au fost stabilite producțiile de lapte, grăsime (kg, %) și proteină (kg, %) în raport cu rasa vacilor (Bălțată Românească, Brună). Totodată s-a efectuat o evaluare a indicilor reproductivi și a celor privind condiția de bunăstare a vacilor mame precum și a vițeilor obținuți de la acestea, pentru ambele rase autohtone luate în studiu. a) Aprecierea performanțelor productive a efectivelor de vaci din rasele autohtone În baza valorilor productive și a eficienței indicilor de reproducție au fost nominalizate vacile desemnate în vederea formării loturilor de hibridare. S-a optat pentru vaci multipare, încadrate în rangurile 2-5 de lactație, care au prezentat valori productive reduse comparativ cu media efectivului deținut în biobaza zootehnică. Totodată s-a urmărit ca aceste exemplare să înregistreze indici de reproducție comparabili cu cei aferenți efectivului martor, încadrați în parametri fiziologici specifici rasei. Vacile desemnate a constitui loturile de hibridare nu au prezentat afecțiuni sanitar-veterinare, condiția generală, conformația și constituția fiind la rândul lor în limitele fiziologice ale rasei. Valorile productive ale celor două rase autohtone sunt prezentate în tabelul 1.

12 Tabelul 1 Valorile și indicii de dispersie privind parametri productivi în raport cu rasa Rasa/Lot Lapte (kg) Grăsime (kg) Grăsime (%) Proteină (kg) Proteină (%) Efectiv martor BR 5476,42±96,8 202,62±5,83 3,7±0, ,05±3,77 3,16±0,004 Lot hibridare BR 4382,68±111,88 153,8±6,53 3,51±0, ,35±4,16 3,02±0,1 Semn. Stat. a dif. p 0,001 p 0,001 p 0,0034 p 0,001 p 0,007 Efectiv martor B 5019,36±124,18 179,18±5,25 3,57±0, ,09±8,11 3,09±0,003 Lot hibridare B 4140,18±111,56 136,62±9,34 3,3±0,02 128,34±6,62 3,1±0,016 Semn. Stat. a dif. p 0,001 p 0,001 p 0,005 p 0,0001 p 0,34 Semn. Stat. a dif. Efectiv martor BR/B Semn. Stat. a dif. Lot hibridare BR/B p 0,001 p 0,044 p 0,034 p 0,56 p 0,21 p 0,006 p 0,001 p 0,001 p 0,62 p 0,39

13 Analiza diferențelor productive și a semnificației statistice a acestora relevă faptul că între cele două rase autohtone nu au fost înregistrate diferențe asigurate statistic în ceea ce privește conținutul total de proteină din lapte, semnificație care se menține atât pentru efectivele martor cât și pentru loturile de hibridare. Producția de lapte s-a dovedit superioară în cazul efectivului martor de rasă Brună, situație înregistrată și în cazul rasei Bălțată Românească, diferențele înregistrate în cele două cazuri dovedindu-se asigurate din punct de vedere statistic. Producția de grăsime din lapte s-a dovedit semnificativ crescută în cazul rasei Bălțată Românească atât pentru efectivul martor cât și pentru lotul destinat hibridărilor, situație care se înregistrează pentru ambii parametri (grăsime kg, grăsime %). Conținutul total de proteină înregistrează valori comparabile între cele două rase autohtone, atât în cazul efectivelor martor cât și în cazul loturilor destinate hibridărilor. Deși au fost înregistrate unele diferențe, acestea s-au dovedit a fi doar de ordin matematic, nefiind asigurate din punct de vedere statistic. b). Aprecierea eficienței activității de reproducție a efectivelor de vaci din rasele autohtone Efectivele de vaci incluse în prezentul studiu au fost evaluate în raport cu eficiența activității de reproducție. În acest sens au fost analizați 4 indici specifici, considerați a fi definitorii în ceea ce privește eficiența reproductivă: R.U. repaus uterin (intervalul necesar instalării unei noi gestații); nr. de I.A. necesar obținerii unei noi gestații; C.I. calving interval (intervalul înregistrat între două fătări succesive); V.P.F. vârsta vacilor în momentul primei fătări. Evaluarea acestor parametri s-a făcut în raport cu rasa dar și cu destinația grupurilor de vaci incluse în studiu. Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 2.

14 Tabelul 2 Valorile și indicii de dispersie privind indicii reproductivi Rasa/Lot R.U. Nr. I.A. C.I. V.P.F. Efectiv martor BR 138,1±6,92 1,78±0,04 899,1±8,6 413,4±9,01 Lot hibridare BR 143,7±7,18 1,9±0,07 901,5±7,22 431,26±11,3 Semn. Stat. a dif. p 0,08 p 0,09 p 0,12 p 0,022 Efectiv martor B 175,4±23,8 1,7±0,19 930,8±11,2 442±17,9 Lot hibridare B 181,1±22,6 1,83±0,14 942,3±7,62 456±13,1 Semn. Stat. a dif. p 0,63 p 0,08 p 0,074 p 0,061 Semn. Stat. a dif. Efectiv martor BR/B p 0,001 p 0,091 p 0,006 p 0,001 Semn. Stat. a dif. Lot hibridare BR/B p 0,001 p 0,11 p 0,003 p 0,006

15 Exemplarele din cadrul rasei Bălțată Românească încadrate într-unul din cele două grupuri incluse în prezentul studiu, prezintă valori comparabile ale indicilor de reproducție. Diferențele calculate nu au fost susținute statistic, exceptând vârsta la care are loc prima fătare, caz în care diferența înregistrată a găsit susținerea statistică necesară. Nu au fost înregistrate diferențe semnificative din punct de vedere statistic pentru niciunul din indicatorii reproductivi analizați în cadrul grupurilor de rasă Brună.

16 REZULTATE s-au stabilit taurii aferenți raselor specializate în producția de carne utilizați în obținerea generației de descendenți hibrizi; s-a achiziționat material seminal congelat în vederea însămânțării artificiale a vacilor din rasele autohtone; s-au stabilit parametri specifici activității de reproducție aferenți vacilor din rasele autohtone aflate în activitate productivă și reproductivă; s-au stabilit exemplarele de vaci din rasele autohtone destinate I.A.; s-au stabilit parametri reproductivi aferenți vacilor destinate obținerii descendenților hibrizi; s-au testat statistic diferențele înregistrate cu privire la indicii de producție și reproducție ai celor două loturi de vaci din rasele autohtone; s-a efectuat gruparea vacilor din rasele autohtone și s-a desemnat pentru fiecare grup un taur din rase specializate în producția de carne; s-au efectuat însămânțările artificiale utilizând materialul seminal congelat achiziționat în acest scop.