STUDIUL UNOR POPULAŢII DE CAPRINE CRESCUTE ÎN PARTEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI
|
|
- Ἀράχνη Γιάνναρης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAŞI ŞCOALA DOCTORALĂ DE AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ ŞI ZOOTEHNIE DOMENIUL: ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA EXPLOATĂRII OVINELOR ŞI CAPRINELOR Doctorand: Ing. Nicu ZAHARIA STUDIUL UNOR POPULAŢII DE CAPRINE CRESCUTE ÎN PARTEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr. Constantin PASCAL IAŞI, 2012
2 REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Importanţa caprinelor ca şi animale de la care se obţin produse alimentare esenţiale, cum ar fi carnea şi laptele, a fost susţinută şi prezentată tot mai des în ultimii ani în cadrul mai multor conferinţe internaţionale de referinţă. Acest fapt se mai poate reflecta şi prin numărul tot mai mare de caprine înregistrat în ultimii 20 de ani la nivel mondial. Mai mult decât atât, în multe zone rurale de pe glob, caprinele reprezintă principalul furnizor de lapte şi de carne destinate procesării sau autoconsumului. În plus, tot mai mulţi consumatori şi nutriţionişti consideră produsele obţinute de la caprine ca având o valoare dietetico-alimentară deosebită, uneori cu proprietăţi miraculoase în tratarea unor afecţiuni. Având în vedere creşterea interesului faţă de această specie, s-a considerat oportună efectuarea unui studiu mai elaborat, atât pentru evaluarea potenţialului genetic al caprinelor autohtone, dar mai ales pentru a analiza valorea nutritivă a produselor obţinute de la acestea. Necesitatea efectuării cercetărilor decurge şi din faptul că efectivele autohtone nu au fost pe deplin studiate, iar literatura de specialitate nu include date complete care să poată servi la caracterizarea şi, ulterior, la ameliorarea acesteia. Pe baza rezultatelor acestor cercetări se pot baza atât crescătorii, procesatorii şi consumatorii, cât şi nutriţioniştii, dacă este să luăm în considerare tendinţele la nivel internaţional spre consumul de carne slabă şi faptul că, atunci când se recomandă o dietă, trebuie să se ţină cont de date şi cunoştinţe relevante. De asemenea, efectuarea acestei cercetări este în deplină concordanţă cu tendinţa conturată în ultimul timp în ceea ce priveşte creşterea caprinelor în ţara noastră, numărul acestora fiind în continuă creştere, iar produsele obţinute de la caprine având o căutare din ce în ce mai mare pe piaţa europeană. Cercetările au fost organizate conform protocolului experimental şi s-au desfăşurat în mai multe exploataţii agro-zootehnice, nominalizate în funcţie de obiective. Astfel, pentru culegerea datelor legate de morfologia populaţiilor de caprine studiate, precum şi pentru controlul
3 producţiei de lapte, cercetările s-au desfăşurat în cadrul a şase ferme private, câte una din fiecare judeţ component al Regiunii de Nord-Est a României. Determinarea calităţii învelişului pilos, precum şi evaluarea fizico-chimică şi organoleptică a laptelui de capră au fost efectuate în laboratoarele disciplinelor Creştarea ovinelor şi caprinelor şi Tehnologia prelucrării produselor de origine animală, ambele aparţinând Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi. Evaluarea compoziţiei chimice brute a laptelui provenit de la caprele studiate s-a realizat în Laboratorul de analiză a calităţii laptelui, din cadrul Oficiului pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie din Iaşi. Analizele privitoare la calitatea grăsimilor (acizi graşi saturaţi, mononesaturaţi, polinesaturaţi şi colesterol) şi a mineralelor din laptele de capră, au fost realizate la laboratorul de Chimie alimentară ce aparţine Universităţii SAPIENTIA din Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita. Evaluarea structurii proteice (conţinutul de aminoacizi) a proteinelor din laptele de capră, s-a făcut în cadrul laboratoarelor Universităţii din Kaposvár, Ungaria. Pentru evaluarea greutatăţii corporale a produşilor de concepţie la momentul fătării, cercetările s-au derulat în cadrul a cinci ferme private din cele şase mai sus amintite. Pentru a evalua greutatea corporală a tineretului caprin, s-a luat în studiu efectivul mascul şi femel de la fermele din Suceava şi Neamţ. În scopul determinării gradului de dezvoltare corporală, la vârsta de 28 de zile, la 3 luni, la 5 luni şi la 7 luni, s-au efectuat cântăriri pe efectivul analizat. Sacrificarea s-a făcut la vârsta de 7 luni, în locuri special amenajate din ferme. Deoarece nu au existat diferenţe semnificative între masculi şi femele în ceea ce priveşte greutatea corporală, s-au sacrificat numai masculi. Cu 12 de ore înainte de sacrificare, toţi indivizii destinaţi sacrificării au fost supuşi la dietă (li s-au administrat numai apă). Imediat după sacrificare şi jupuire, s-au făcut cântăriri pentru determinarea cantităţii de sânge şi, respectiv, a greutăţii pielii. După scoaterea intestinelor, s-a mai făcut o cântărire pentru determinarea greutăţii carcasei cu organe şi a masei gastro-intestinale + extremităţile membrelor. Apoi, s-a trecut la cântărirea fiecărui organ intern în parte (pulmon, ficat, inimă, rinichi, splină). Deoarece, pentru carcasele de caprine nu există nicio specificaţie în legislaţia europeană, tranşarea s-a făcut după normativele specificate pentru ovine. În vederea determinării raportului carne/oase, după cântărirea fiecărei porţiuni comerciale s-a trecut la dezosarea celor mai importante părţi ale carcasei (jigoul şi spata), care se găsesc sub această formă şi în comerţ. În urma efectuării acestor activităţi, de la fiecare individ au fost prelevate mai multe serii de probe
4 de muşchi, au fost ambalate, etichetate şi conservate prin congelare, pentru a folosi ulterior la efectuarea analizelor calitative. Metodele de lucru utilizate în cadrul cercetărilor au fost cele standard, specifice pentru acest tip de cercetare şi au respectat în totalitate rigorile ştiinţifice internaţionale. Rezultatele cercetărilor proprii din cadrul tezei de doctorat intitulată STUDIUL UNOR POPULAŢII DE CAPRINE CRESCUTE ÎN PARTEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI, au fost structurate în trei capitole şi sunt prezentate structurat şi succint în continuarea acestui rezumat. I) Referitor la datele morfologice specifice caprinelor din Nord-Estul României, evaluate prin metode de apreciere directe, dar şi prin măsurători şi analize microscopice: În urma efectuării măsurătorilor corporale s-a constatat că formatul corporal caracteristic caprinelor studiate este piriform, linia superioară cu traiectoria ascendentă antero-posterior, talia de mărime mijlocie (64,03 cm la femele şi 72,52 cm la masculi) şi înălţimea la crupă de 65,70 cm la femele şi 75,09 cm la masculi; În cadrul populaţiilor studiate, indicele formatului corporal a fost de 103,35% în cazul masculilor şi 102,75% la femele, indicelui formatului corporal transversal de 31,12% la masculi şi 27,83% la femele, indicele osaturii cu o valoare mai mare de 10% la ambele sexe, iar valorile obţinute în urma calculării indicelui masivităţii a înregistrat 119,04% la ţapi şi 126,88% la caprele adulte; Analizând valorile obţinute în urma măsurătorilor corporale şi a calculului indicilor corporali, se poate afirma că populaţiile de caprine din Nord-Estul României prezintă o conformaţie armonioasă, o constituţie robustă-spre fină, încadrându-se în tipologia animalelor cu aptitudini bune pentru producţia de lapte; În urma observaţiilor privitoare la culorile învelişului pilos prezente în cadrul caprinelor autohtone din Nord-Estul României, s-a evidenţiat faptul că acestea sunt heterogene din acest punct de vedere, însă, cea mai întâlnită a fost culoarea albă (la peste 55% din efectiv), urmată de culoarea gri (18,42%) şi de indivizii de culoare neagră (11,51%); Analiza calitativă a învelişului pilos a evidenţiat faptul că părul nu prezenta ondulaţii, avea lungimea de 11,95 ± 0,273 cm şi o grosime de 104,99 ± 1,149 µ. De asemenea, pe toată lungimea sa (3,27 ± 0,122 cm), nici puful nu prezenta ondulaţii şi avea în medie o fineţe de 18,81 µ;
5 În privinţa particularităţilor de exterior, în urma evaluării celor şase populaţii luate în studiu, s-a observat că peste 50% din efectiv aveau coarne, 90,57% dintre indivizi prezentau barbişon, 33,77% cu cercei, iar aproximativ 17% nu aveau urechile complet dezvoltate; II) Referitor la activitatea de reproducţie specifică celor şase populaţii de caprine din Nord-Estul României: Sistemul de montă utilizat în exploataţiile studiate a fost cel în libertate, ţapii fiind ţinuţi împreună cu caprele pe tot parcursul sezonului de montă, iar pentru fiecare mascul s-a repartizat un număr de aproximativ 35 de capre; Sezonul de montă a început după 20 august în fermele din Vaslui, Iaşi, Bacău şi Neamţ, iar în fermele din Suceava şi Botoşani primele călduri au apărut după data de 15 septembrie şi s-au derulat pe parcursul a trei cicluri sexuale; Pe perioada gestaţiei, raţia de bază zilnică a fost alcătuită din fân de lucernă şi fân natural, la care s-a mai adăugat şi un supliment de nutreţuri concentrate (şrot de floarea soarelui, porumb şi grâu). De asemenea, în fiecare din cele şase ferme studiate, atât sarea, cât şi apa au fost asigurate la discreţie; Cu privire la indicele de fecunditate calculat la cele şase populaţii studiate, cu excepţia celei din Neamţ, unde valoarea indicelui de fecunditate a fost mai mică (88,8%) din cauza unui număr relativ mare de capre infecunde (11,24% din efectivul matcă), la toate celelalte s-au înregistrat valori de peste 97%; Prelucrarea datelor a arătat că indicele de prolificitate înregistrat la populaţiile luate în studiu a avut o valoare medie de 129,6%, cu limite cuprinse între 121,2% (la ferma din Suceava) şi 132,8% (la ferma din Iaşi), valori relativ mici faţă de cele înregistrate la rasele ameliorate; Indicii de fertilitate şi natalitate calculaţi la populaţiile studiate, au înregistrat valori medii de 121,1% şi respectiv 93,4%, datele fiind asemănătoare cu cele relatate de alţi autori pentru populaţiile de caprine autohtone; III) Referitor la rezultatele privind producţia cantitativă şi calitativă de lapte specifică populaţiilor de caprine din Nord-Estul României: În urma analizei datelor privitoare la producţia de lapte, s-a constatat faptul că aceasta a avut valori cuprinse între 170,8 kg la populaţia din judeţul Iaşi şi 192,75 kg la populaţia din judeţul Bacău, cu diferenţe nesemnificative (P>0,05) între populaţiile de caprine studiate;
6 Faptul că în cadrul populaţiilor studiate s-au întâlnit şi indivizi cu producţii mari de lapte, denotă un potenţial lactogen superior al caprinelor autohtone din Regiunea de Nord-Est, însă, valorile destul de ridicate ale coeficientul de variabilitate (cuprinse între 25% şi 46) indică o puternică heterogenitate a acestui caracter, cauzată în primul rând de o selecţie nesusţinută; Curba lactaţiei specifică populaţiilor studiată a avut o traiectorie normală (cu un nivel maxim în luna iunie şi un minim în luna octombrie) în cazul caprelor din Bacău, însă, cu o abatere uşoară faţă de normal la populaţiie din Neamţ şi din Iaşi (mai evidentă la cele din Iaşi); Efectuarea analizelor fizice la laptele provenit de la caprele studiate a scos în evidenţă faptul că acesta avea o densitate medie de 1,034, un ph de 6,45 şi o valoare medie a punctului crioscopic de -0,58 C; Analizele privind compoziţia chimică brută a laptelui de capră au evidenţiat un conţinut diferit al principalelor elemente, în funcţie de faza lactaţiei, acesta prezentând o concentraţie medie a grăsimii şi a lactozei uşor mai mare de 4% şi un nivel mediu al proteinei de 3,07%, iar diferenţele între valorile acestor elemente înregistrate la populaţiile studiate au fost nesemnificative (P>0,05) din punct de vedere statistic; În urma analizelor chimice privitoare la concentraţia colesterolului din laptele caprelor studiate, s-a constatat faptul că acesta avea o valoare medie de 9,43 mg colesterol/100 g lapte; Estimarea corelaţiilor directe dintre principalii parametri ce definesc producţia de lapte la caprele din Nord-Estul României, au scos în evidenţă interdependenţe pozitive foarte strânse între producţia cantitativă de lapte şi următorii parametri: cantitatea de lactoză (r = +0,996), cantitatea de proteină (r = +0,957) şi cantitatea de grăsime (r = +0,927); Privitor la concentraţia grăsimilor din colostrul de capră pe intervalul 0 72 de ore post partum, în urma analizelor s-au evidenţiat următoarele valori: 4,2% la fătare, 8,08% la 6 ore, 5,14% la 12 ore, 6,02% la 24 de ore şi 3,5% la 72 de ore; Asemănător conţinutului în grăsime şi nivelul colesterolului din colostru a avut o variaţie uşor asemănătoare, cu deosebirea că, concentraţia maximă a fost înregistrată la 12 ore după fătare (21,13 mg colesterol/100 g colostru); Efectuarea analizei grăsimilor prezente în colostrul de capră la diferite intervale de timp după fătare, au evidenţiat prezenţa acizilor graşi cu lanţ mediu şi scurt, cum ar fi acidul capronic (C6:0), care se găseşte în proporţia cea mai mare şi care a prezentat cea mai evidentă oscilaţie în intervalul fătare - 72 de ore post-partum, însă, diferenţele dintre valorile medii înregistrate pe parcursul acestei perioade au fost statistic semnificative (P<0,05);
7 Determinarea acizilor graşi mononesaturaţi a scos în evidenţă acidul oleic (C18:1ωc) (acid ω9), care s-a găsit în laptele colostral de la caprele studiate într-o concentraţie medie de peste 28% (28,74%), reprezentând 93,42% din totalul acestei grupe de acizi graşi. De asemenea, nici în cazul acestui component nu s-au înregistrat diferenţe semnificative (P>0,05), între valorile medii înregistrate la probele de colostru recoltate în perioada 0 72 de ore după fătare; Dintre acizii graşi polinesaturaţi, în colostrul de capră, acidul linoleic (C18:2ω6c) s-a găsit în concentraţia cea mai mare (în medie 2,93%), reprezentând peste 54% (54,58%) din totalul acestei grupe de acizi graşi; În cazul acizilor graşi polinesaturaţi care au fost determinaţi în colostrul de capră, raportul între acizii omega 3 şi omega 6 a fost de 1/4,64 la fătare şi de 1/4,23 la 72 de ore după fătare, diferenţele fiind nesemnificative (P>0,05) din punct de vedere statistic; Aceleaşi determinări au mai evidenţiat şi faptul că acizii graşi cu concentraţia cea mai mare în colostrul de capră au fost acizii graşi saturaţi (peste 62%), urmaţi de acizii graşi mononesaturaţi (aproximativ 30%) şi de acizii graşi polinesaturaţi (5,36% din total grăsimi); În urma analizelor privitoare la profilul proteic din laptele de capră, au fost detectaţi 9 din cei 10 aminoacizi esenţiali, aceştia reprezentând 42% din totalul aminoacizilor detectaţi, iar diferenţele dintre indivizi privitoare la acest parametru au fost nesemnificative (P>0,05); Analiza substanţelor minerale a laptelui de la caprele studiate scoate în evidenţă o cantitate importantă a macro- şi microelementelor, cu valori mai mari comparativ cu laptele de vacă sau cu cel de femeie şi cu un raport Ca/P destul de echilibrat (1,33/1). IV) Referitor la rezultatele privind producţia cantitativă şi calitativă de carne specifică populaţiilor de caprine din Nord-Estul României: Efectuarea cântăririlor iezilor imediat după fătare, au scos în evidenţă faptul că greutatea corporală a fost influenţată atât de sexul produşilor de concepţie, cât şi de tipul de fătare (simplă sau gemelară), însă diferenţe semnificative din punct de vedere statistic (P<0,01; P<0,001) s-au evidenţiat numai în cazul iediţelor; Studiile care au avut în vedere dezvoltarea corporală a tineretului caprin au arătat faptul că, în intervalul 0-7 luni acesta a înregistrat valori relativ bune la ambele sexe (aproximativ 12 kg la 3 luni şi 18 kg la 7 luni), fără diferenţe nesemnificative din punct de vedere statistic (P>0,05) între masculi şi femele;
8 Datele privitoare la greutatea corporală a iezilor masculi, arată faptul că, în momentul sacrificării aceştia au avut greutăţi medii diferite (P<0,001) în fucţie de condiţiile din fermă, aceast parametru având o influenţă majoră atât asupra indicilor de abatorizare, cât şi asupra greutăţii componentelor corporale şi a porţiunilor tranşate din carcasă; În urma sacrificării tineretului mascul (în vârstă de 7 luni) din cele două ferme, s-a calculat randamentul la sacrificare, care a s-a încadrat în limitele 34,16% (la Suceava) şi 43,91 % (la iezii din Neamţ), diferenţele între valorile obţinute la cele doua grupe de iezi fiind foarte semnificative (P<0,001) din punct de vedere statistic; Estimarea heritabilităţii unor caractere privitoare la producţia de carne specifică populaţiilor de caprine autohtone a evidenţiat următoarele valori greutatea la sacrificare (7 luni) h 2 = 0,57; greutate carcasă h 2 = 0,37; randament la sacrificare h 2 = 0,35, organe interne h 2 = 0,24; masa gastro-intestinală h 2 = 0,31; jigou h 2 = 0,26; spată h 2 = 0,27; carne în jigou h 2 = 0,28; Efectuarea cântăririlor fiecărei porţiuni comerciale din carcasă au dus la concluzia că jigoul şi spata sunt regiunile care compun cea mai mare parte a carcasei (cumulat 49,3%), acestea prezentând un raport tisular mediu (carne/oase) relativ bun pentru caprinele autohtone (rustice) crescute în sistem extensiv; Analiza valorilor corelaţiilor dintre principalii parametri specifici producţiei de carne duce la concluzia că greutatea corporală în momentul sacrificării are o influenţă pozitivă asupra greutăţii carcasei (r = +0,99) şi a componentelor comerciale ale acesteia (r = +0,95), dar, în acelaşi timp, este slab corelată cu masa gastro-intestinală (r = +0,28); Având în vedere valorile semnificativ mai mici (P<0,05) ale suprafeţei miocitelor care formează muşchii Longissimus dorsi, se poate afirma că această categorie de muşchi se caracterizează printr-o frăgezime şi o capacitate de reţinere a apei mai bună în comparaţie cu celelalte grupe musculare analizate; Analiza compoziţiei chimice brute a cărnii provenită de la tineretul caprin autohton a scos în evidenţă faptul că aceasta prezintă în medie 74,22% apă, 20,34% proteine, 3,18% grăsimi, 0,97% minerale şi 0,04% colesterol, iar din acest punct de vedere carnea provenită de la caprinele autohtone încadrându-se cu succes în categoria cărnurilor slabe; Din punct de vedere al conţinutului cărnii de caprine în acizi graşi, în urma analizelor chimice efectuate pe cele trei grupe musculare se poate afirma că raportul dintre acizii graşi saturaţi şi cei nesaturaţi este unul echilibrat (aproxomativ 1/1), diferenţe semnificative (P<0,05) înregistrate numai între valorile acizilor graşi saturaţi din muşchii spetei şi celelalte grupe musculare analizate;
9 Referitor la conţinutul în aminoacizi a cărnii de la tineretul caprin studiat, acidul glutamic şi acidul aspartic deţin cea mai mare pondere în componenţa proteinelor, împreună reprezentând aproximativ 29% din totalul aminoacizilor; Analiza conţinutului în minerale a cărnii evidenţiază un raport oarecum echilibrat al acestor elemente, iar din acest punct de vedere carnea de la tineretul caprin autohton îndeplineşte în mare măsură cerinţele zilnice ale unui consumator adult.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραfondurilor de vânătoare. Informaţiile sărace (sau inexistente) pe această arie (a caracterizării calităţii cărnii de iepure) au stat la baza alegerii
REZUMAT Calitatea nutrienţilor din alimentele pe care le consumăm reprezintă un factor primordial al stării de sănătate. Omul procură prin hrană elementele necesare bunei funcţionări a organismului din
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραDe asemenea, s-au studiat unele însuşiri de conservabilitate şi posibilităţi de valorificare superioară a cărnii provenită de la speciile de păstrăv
REZUMAT În alimentaţia umană, peştele deţine o pondere însemnată, asigurând o proporţie de 12 15% din totalul proteinelor consumate. Carnea de peşte prezintă calităţi senzoriale deosebite şi o valoare
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραPOPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE
DATE NUMERICE POPULAŢIE DATE ALFANUMERICE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE Cursul I Indicatori statistici Minim, maxim Media Deviaţia standard Mediana Cuartile Centile, decile Tabel de date
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα[ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραPLAN SECTORIAL ADER 2020
PLAN SECTORIAL ADER 2020 Contractor: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu, Iaşi Obiectivul general: 7DDZ Numărul /codul proiectului 53 / ADER 7.1.2. Contract: 7.1.2./2011
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7
Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCOORDONATOR: I.C.D.C.B. Baloteşti
PLAN SECTORIAL ADER 2020 PROIECT SECTORIAL 5.1.10: Cercetări privind compatibilitatea încrucișării raselor de taurine autohtone cu tauri din rase de carne. COORDONATOR: I.C.D.C.B. Baloteşti Partener 1
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραNOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA
NOTIUNI DE BAZA IN STATISTICA INTRODUCERE SI DEFINITII A. PARAMETRI SI STATISTICI Parametru valoare sau caracteristica asociata unei populatii constante fixe notatie - litere grecesti: media populatiei
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραCERCETǍRI PRIVIND MARKERII DE CALITATE ŞI AUTENTICITATE ATESATI PENTRU PRODUSELE TRADIŢIONALE DIN LAPTE DE CAPRǍ/OAIE
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ PIVARIU BOGDAN NICOLAE CERCETǍRI PRIVIND MARKERII DE CALITATE ŞI AUTENTICITATE ATESATI
Διαβάστε περισσότεραAl cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015
Societatea de Ştiinţe Matematice din România Ministerul Educaţiei Naţionale Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015 Problema 1. Arătaţi că numărul 1 se poate reprezenta ca suma
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
ADOLF HAIMOVICI, 206 Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii. Se consideră predicatul binar p(x, y) : 4x + 3y = 206, x, y N și mulțimea A = {(x, y) N N 4x+3y = 206}. a) Determinați
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραMasurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011
1.0.011 STATISTICA Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 16 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/inde.asp?itemfisiere&id Observati doua
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότερα14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότερα