De asemenea, s-au studiat unele însuşiri de conservabilitate şi posibilităţi de valorificare superioară a cărnii provenită de la speciile de păstrăv
|
|
- Ἀνδρομάχη Παχής
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 REZUMAT În alimentaţia umană, peştele deţine o pondere însemnată, asigurând o proporţie de 12 15% din totalul proteinelor consumate. Carnea de peşte prezintă calităţi senzoriale deosebite şi o valoare nutritivă mare, conferite de conţinutul ridicat în proteine complete, de lipidele cu grad mare de nesaturare, de vitamine, de conţinutul de aminoacizi şi acizi graşi, precum şi de sărurile minerale. În România au fost întreprinse numeroase cercetări în privinţa salmonidelor, dar cele mai multe se referă la cunoaşterea şi îmbunătaţirea tehnologiile de creştere, urmărindu-se în special stabilirea unor tehnologii optime în condiţiile ţării noastre. Până în prezent, cercetările în piscicultură, referitoare la domeniul producerii cărnii de peşte din apele reci, montane, s-au axat mai ales asupra aspectelor cantitative ale acestei producţii, prin aclimatizarea şi lansarea pe piaţă a unor specii valoroase, care permit valorificarea superioară a hranei în condiţiile obţinerii unui profit economic ridicat, într-un timp cât mai redus. La toate speciile de păstrăv, dar mai ales în ceea ce priveşte păstrăvul indigen, datele din literatura de specialitate autohtonă şi străină consultată sunt mai puţin concludente şi, uneori, controversate, în ceea ce priveşte biometria, compoziţia chimică a cărnii, participarea porţiunilor tranşante în alcătuirea carcasei, iar în ceea ce priveşte determinările de fineţe ale calităţii cărnii, nu există date în literatura de specialitate românească, de aceea cercetările noastre reprezintă un primat pentru literatura de specialitate din România şi îşi propun să aducă noi informaţii care să o îmbogăţească. De asemenea, informaţiile furnizate de literatura de specialitate în ceea ce privesc profilul acizilor graşi şi al aminoacizilor din carnea păstrăvilor curcubeu şi fântânel, sunt puţine, iar datele prezentate sunt controversate. În regiunea Moldovei nu s-au efectuat analize complete privind influenţa mediului acvatic asupra însuşirilor cantitative dar mai ales calitative ale cărnii obţinute. Prin cercetările pe care ne-am propus să le desfăşurăm am studiat, în premieră în România, însuşirilor senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice ale cărnii obţinută de la speciile de păstrăvi crescuţi în bazinele piscicole din Moldova (păstrăv indigen, păstrăv fântânel şi păstrăv curcubeu). v
2 De asemenea, s-au studiat unele însuşiri de conservabilitate şi posibilităţi de valorificare superioară a cărnii provenită de la speciile de păstrăv luate în studiu. În cadrul acestui studiu au fost luaţi în studiu 600 de păstrăvi de diferite vârste şi greutăţi din speciile Salmo trutta fario, Salvelinus fontinalis şi Oncorychus mykiss, crescuţi în două amenajări salmonicole din judeţele Neamţ şi Suceava. Din acest efectiv de peşti au fost cântăriţi aproximativ 10%, pentru fiecare vârstă în parte. Pentru măsurătorile şi determinările de laborator au fost aleşi câte 10 peşti pentru fiecare vârstă, cu greutăţi apropiate de media grupului. Cercetările noastre s-au realizat pe baza unui plan experimental ce a cuprins trei serii de experienţe, şi au avut drept scop crearea unei imagini obiective asupra calităţii cărnii de păstrăv crescut în bazinele piscicole din Moldova. Cele trei serii de experienţe pe parcursul cărora s-au desfăşurat cercetările sunt: Seria I de experienţe Cunoaşterea caracteristicilor de mediu natural şi morfo-productive ale speciilor de păstrăv; Seria a II-a de experienţe Cunoaşterea şi evaluarea particularităţilor cantitative ale producţiei de carne la speciile de păstrăv; Seria a III-a de experienţe Evaluarea particularităţilor calitative ale producţiei de carne la speciile de păstrăv. În cadrul seriei I de experienţe sunt prezentate date cu privire la mediul natural şi tehnologic specific producerii păstrăvului din cele două unităţi salmonicole luate în studiu. Păstrăvăria Vicovu de Jos este amplasată în comuna Vicovu de Jos în partea nordică a judeţului Suceava, în apropierea oraşului Rădăuţi, la o distanţă de aproximativ 60 de kilometri de reşedinţa judeţului, municipiul Suceava. Comuna Vicovu de Jos este aşezată în depresiunea Rădăuţi, la o altitudine de 504 m, în apropierea râului Suceava. Temperatura medie anuală este de 6,9 C, cantitatea medie de precipitaţii este de 643,6 mm, zona având o climă temperat continentală moderată. Păstrăvăria Cheiţa este situată la 3 km faţă de ieşirea din Bicaz înspre Lacul Roşu, pe cursul râului Bicaz, în partea vestică a judeţului Neamţ. Localitatea Bicaz este situată la poalele Muntelui Ceahlău, la confluenţa Bistriţei cu Bicazul, fiind caracterizată de temperaturi ale aerului mai ridicate vara, când pot ajunge la 25 C şi mai scăzute iarna, până la -25 C, cu precipitaţii bogate mai ales în anotimpul rece, când stratul de zapadă, pe vale, se menţine între zile (noiembrie - martie) şi 160 zile pe versant (septembrie - aprilie). Capacitatea de producţie a bazinelor piscicole depinde în mare măsură de calitatea fizico-chimică a apei, apreciată cu ajutorul unor parametri precum: temperatura, ph-ul, vi
3 transparenţa, substanţa organică, clorul, calciul, magneziul, fosfaţii, azotaţii şi azotiţii. Aceşti indicatori oferă informaţii de mare importanţă cu privire la calitatea fizică şi chimică a apei şi permit stabilirea măsurilor de ameliorare a calităţii apei precum şi a condiţiilor de creştere a păstrăvilor. Sintetizând, analiza parametrilor mediali caracteristici păstrăvăriilor Vicovu de Jos, judeţul Suceava, şi Cheiţa, judeţul Neamţ, evidenţiază faptul că valorile acestora se încadrează în limitele optime corespunzătoare creşterii şi exploatării păstrăvului curcubeu, fântânel şi indigen. Creşterea şi dezvolarea optimă a salmonidelor depind în mare măsură de calitatea fizicochimică a apei tehnologice, de aceea s-au determinat o serie de parametri fizico-chimici specifici ai apei. Rezultatele obţinute oferă o serie de informaţii de mare importanţă cu privire la calitatea apei din bazinele salmonicole şi totodată permit stabilirea măsurilor de ameliorare a calităţii apei, precum şi a condiţiilor de creştere a salmonidelor. Atât în cadrul păstrăvăriei Vicovu de Jos cât şi în cazul păstrăvăriei Cheiţa, tehnologia de creşterea a păstrăvilor este cea specifică sistemului intensiv. Bazinele sunt dimensionate după cerinţele biologice ale fiecărei vârste în parte, densitatea de populare, nivelul oxigenului dizolvat, dimensiunea exemplarelor, gradul de furajare, mărimea debitului sursei de apă în următoarele categorii: bazine pentru creşterea puietului; bazine pentru creşterea păstrăvului de consum. În cadrul păstrăvăriei Vicovu de Jos, judeţul Suceava, bazinele pentru creşterea păstrăvului au o secţiune trapezoidală, cu pereţii din plăci de beton armat având grosimea de 10 cm, dimensiunile fiind de 1,25 m x 2,00 m. Bazinele pentru creşterea puietului Bp1, Bp2 şi Bp3, cât şi bazinele pentru creşterea păstrăvului de consum (Bp4 Bp11), au vatra realizată dintr-o şapă de beton, soluţie care uşurează foarte mult întreţinerea şi exploatarea. Bazinele pentru creşterea puietului au suprafaţa construită de 35,00 m 2 fiecare, iar cele pentru creşterea păstrăvului de consum 28,00 m 2 fiecare. Suprafaţa construită a bazinelor este de 329,00 m 2, iar suprafaţa luciului de apă este de 310,00 m 2. Densitatea la populare a variat în funcţie de vârstă şi de temperatura apei, fiind cuprinsă între 50 de exemplare/m 2 pe timp de vară şi peste 100 de exemplare/m 2 pe timp de iarnă. În cadrul păstrăvăriei Cheiţa, judeţul Neamţ, întreţinerea şi creşterea păstrăvului se realizează în 9 bazine, care însumează 576 m 2 şi 1 bazin pentru comercializarea en-detail a păstrăvului de consum, cu o suprafaţă de 54 m 2. Bazinele sunt construite din beton armat, cu vatra din beton şi o adâncime cuprinsă între 1,2 m la admisie şi 1,5 m la evacuare. vii
4 Densitatea la populare variază în funcţie de vârstă şi de temperatura apei, fiind cuprinsă între 20 exemplare/m 2 pe timp de vară şi peste 100 exemplare/m 2 pe timp de iarnă. Studiul caracterelor morfologice prin intermediul biometriei este o tehnică frecvent utilizată în studiul grupelor sistematice ale peştilor. Efectuarea de măsurători corporale şi cântărirea pe vârste de peşti se face cu scopul de a deduce în special starea de întreţinere a materialului piscicol precum şi adaptabilitatea lor la condiţiile de mediu asigurate. În vederea calculării indicilor şi coeficienţilor de creştere au fost determinate mai multe dimensiuni, şi anume: lungimea totală, lungimea standard, lungimea capului, lungimea pedunculului caudal, înălţimea maximă a corpului şi grosimea maximă a corpului. Indicele de profil (I p ), a înregistrat o valoare medie de 3,49±0,06 la exemplarele din lotul L 1 şi 3,94±0,08 la exemplarele din lotul L 5 ceea ce indică un format corporal armonios în cazul celor cinci loturi experimentale. Indicele de grosime (I g ), a înregistrat o valoare medie de 41,36±1,35 pentru exemplarele din lotul L 1, şi de 47,94±0,84 pentru cele din lotul L 4. Caracterul studiat a fost mediu omogen în cazul ambelor loturi de păstrăv fântânel, şi omogen în cazul celorlalte loturi studiate, valoarea coeficientului de variaţie oscilând între 2,82% şi 7,19%. Indicele de calitate sau Kiselev (IC). Exemplarele care au valorile cele mai mici, la acest indice, sunt cele mai recomandate, deoarece acestea au circumferinţa mai mare în raport cu lungimea standard, ceea ce indică o masă musculară bogată. Păstrăvii din lotul L 2 au prezentat cele mai reduse valori pentru indicele de calitate, de numai 1,47±0,03, comparativ cu indivizii din lotul L 5, care au avut o valoare mai mare a acestui indice, de 1,60±0,03. Coeficientul Fulton (I i ). Cu cât valorile indicelui Fulton sunt mai mari, cu atât peştele este mai bine dezvoltat. Valorile coeficientul Fulton calculat au oscilat în intervalul 1,50±0,03 valoare obţinută la lotul L 5 şi, respectiv, 1,75±0,05, cât s-a înregistrat la lotul L 1. La exemplarele analizate, indicele carnozităţii I a prezentat o valoare minimă de 19,94±0,52 pentru lotul L 3 şi o valoare maximă de 22,08±0,56 la lotul L 1. În urma prelucrării datelor experimentale, valorile indicelui de carnozitate II, au fost cuprinse între 19,05±0,57 pentru lotul L 4 şi 21,20±1,33 la lotul L 5. Fapul că valoarile indicilor de carnozitate oscilează în jurul valorii de 20%, certifică faptul că păstrăvii studiaţi au o dezvoltare corporală corespunzătoare, sunt sănătoşi şi au un procent de carne ridicat. Valorile obţinute în urma calculării indicilor şi coeficienţilor de creştere se înscriu în valorile din literatura de specialitate, rezultând că materialul piscicol analizat a avut o stare bună viii
5 de întreţinere. Păstrăvii analizaţi au avut o creştere corespunzătoare, au valorificat eficient hrana din bazinele de creştere având o stare bună de întreţinere şi de sănătate. Pe parcursul seriei a II-a de experienţe s-a urmărit cunoaşterea şi evaluarea particularităţilor cantitative ale producţiei de carne la speciile de păstrăv. În ceea ce priveşte randamentul la sacrificare, în cazul păstrăvului fântânel valorile randamentului la cald au fost de 79,63±0,34 şi, respectiv, 79,75±0,19 %, pentru ca la păstrăvul curcubeu valorile să fie cuprinse între 82,16±0,21% şi 82,35±0,18, iar în cazul păstrăvului indigen, valorea înregistrată a fost de 83,86% ±0,30. În cazul randamentului la rece, la păstrăvul fântânel s-a constatat că acesta a variat în jurul valorii de 77,69±0,31 % pentru exemplarele din lotul F 1 şi, respectiv, 77,78±0,19 % în cazul exemplarelor din lotul F 2. La păstrăvul curcubeu valorile înregistrate de către exemplarele din lotul C 1 s-a situat în jurul valorii de 80,47±0,16 % şi, respectiv, 80,40±0,27 în cazul exemplarelor din lotul C 2, iar în cazul păstrăvului indigen valoarea a fost de 81,82 ±0,27%. Valorile calculate pentru randamentul la sacrificare la toate cele cinci loturi se încadrează în limitele citate de literatura de specialitate consultată. Analiza particularităţilor cantitative ale producţiei de carne la speciile de păstrăv fântânel curcubeu şi indigen au cuprins şi stabilirea greutăţii organelor interne precum şi a masei viscerale. Cele trei categorii de organe recoltate de la păstrăvii studiaţi au fost: ficatul, rinichii şi inima. De asemenea, a mai fost cântărită şi masa viscerală, compusă din: organe interne, gonade şi viscere. Greutatea masei viscerale la păstrăvii studiaţi a fost cuprinsă între 27,87±0,91 g la lotul F 2 şi 42,08±1,63g la lotul I 1. Analizând greutatea celor trei organe interne studiate s-a constatat că ponderea cea mai mare o are ficatul. Astfel, ponderea procentuală a acestuia a fost cuprinsă între 1,52±0,04 % în cazul lotului F 2 şi 1,72±0,01 % în cazul lotului I 1, din masa corporală totală a păstrăvilor studiaţi. Rinichii au avut o pondere situată între 0,98±0,01 în cazul lotului C 1 şi 1,24±0,03 în cazul lotului F 1, din masa corporală totală. În ceea ce priveşte ponderea procentuală a inimii, din total masă corporală, aceasta a variat între 0,111±0,001%, în cazul exemplarelor din lotul C 1, şi 0,159±0,004% în cazul exemplarelor din lotul I 1. În ceea ce priveşte participarea porţiunilor neconsumabile în alcătuirea carcasei, proporţia de participare a capului, după îndepărtarea branhiilor, la speciile de păstrăv studiate a fost cuprinsă între 8,72±0,34% în cazul exemplarelor din lotul I 1 şi 11,09±076 % la exemplarelor din lotul F 2. Ponderea înotătoarelor a fost cuprinsă între 1,36±0,56% în cazul exemplarelor din lotul F 1, şi 0,96±23% în cazul exemplarelor din lotul I 1, din masa totală a carcasei. ix
6 Pe parcursul seriei a III-a de experienţe s-a urmărit cunoaşterea şi evaluarea particularităţilor calitative ale producţiei de carne la speciile de păstrăv. În ceea ce priveşte proprietăţile senzoriale ale cărnii, putem aprecia faptul că în ceea ce priveşte carnea proaspătă provenită de la speciile de păstrăv, aceasta are o culoare albă, cu nuanţe uşoare de roz, fermă, cu gust şi textură caracteristice cărnii de păstrăv. Conţinutul în apă al fillé-ului (muşchii laterali) provenit de la speciile de păstrăv studiate, pentru toate cele cinci loturi experimentale, a avut valori apropiate, cuprinse între 72,89±0,48% pentru exemplarele de păstrăv fântânel, din lotul F 2, şi 76,05±0,27% pentru exemplarele de păstrăv indigen din lotul I 1 ; aceste valori se înscriu în limitele citate de literatura de specialitate consultată. Conţinutul în proteine al fillé-ului (muşchii laterali) provenit de la speciile de păstrăv, pentru cele cinci loturi experimentale a avut valori cuprinse între 17,27±0,24% pentru exemplarele de păstrăv indigen din lotul I 1 şi 19,21±0,34% pentru exemplarele de păstrăv fântânel din lotul F 2, valori ce situează aceşti peşti în grupa peştilor proteici, fiind similare cu cele din literatura de specialitate consultată. Conţinutul în lipide al fillé-ului (muşchii laterali) la păstrăvii analizaţi, a fost cuprins între 4,14± 0,21% la exemplarele de păstrăv indigen din lotul I 1 şi 5,62%±0,14% pentru exemplarele de păstrăv fântânel din lotul F 1, valori ce situează aceşti păstrăvi în categoria peştilor cu conţinut mediu de lipide. Şi de această dată, datele obţinute s-au încadrat în limitele prevăzute de literatura de specialitate. Conţinutul în cenuşă al fillé-ului (muşchi laterali) la păstrăvii studiaţi, a fost cuprins între 1,09± 0,007% la exemplarele de păstrăv indigen din lotul I 1 şi 1,19%±0,01%, pentru exemplarele de păstrăv fântânel din lotul F 2. În cadrul seriilor de experienţe efectuate s-a realizat compararea conţinutului în aminoacizi esenţiali (lizină, metionină şi cistină) din cele trei tipuri de fillé de păstrăv, în vederea stabilirii posibilelor diferenţe între acestea. În urma prelucrării datelor obţinute, se poate observa că există diferenţe semnificative (p 0.05) între carnea păstrăvului indigen şi fântânel, atât în ceea ce priveşte conţinutul de metionină cât şi în cazul conţinutului de cistină. În privinţa conţinutului de lizină, nu au existat diferenţe semnificative între cele trei tipuri de fillé de păstrăv. De asemenea, în cazul celor trei specii s-a observat faptul că există o corelaţie foarte puternică între conţinutul cărnii în aminoacizi şi conţinutul de proteină. De asemenea, în cadrul seriilor de experienţe efectuate s-a realizat compararea cărnii de păstrăv provenită de la cele trei specii, în ceea ce priveşte conţinutul acesteia în acizi graşi. În urma prelucrării datelor obţinute a reieşit faptul că există diferenţe semnificative (p 0.05), în x
7 ceea ce priveşte conţinutul de acid alfa-linolenic, eicosatrienoic şi eicosapentaenoic, între cele trei tipuri de fillé de păstrăv. Cantitatea de acid docosatrienoic din carnea păstrăvului curcubeu, este semnificativ mai mare (p 0.05) faţă de carnea păstrăvului indigen şi fântânel, în timp ce cantitatea de acid docosahexaenoic din carnea păstrăvului curcubeu, este semnificativ mai mică (p 0.05) comparativ cu cea înregistrată în carnea de păstrăv indigen şi fântânel. Pentru acidul docosapentaenoic, s-a observat un conţinut semnificativ mai mare (p 0.05) în carnea păstrăvului fântânel, faţă de carnea păstrăvilor curcubeu şi indigen. Analizând raportul acizilor graşi ω-6/ω-3 din carnea celor trei specii studiate se observă că acesta a variat între 1,278 în cazul cărnii păstrăvilor fântânel şi 1,568, în cazul cărnii păstrăvilor indigeni. În vederea stabilirii ponderii ţesuturilor muscular şi conjunctiv din carnea păstrăvilor s-au făcut în prealabil studii histologice. Astfel, în cazul muşchilor laterali proveniţi de la păstrăvii curcubeu, diametrul mediu al fibrei a avut valori cuprinse între 47,91 µ la muşcii epaxiali şi 49,48 µ la muşchii hipaxiali, calculându-se o valoare intermediară de 48,69 µ. Aceste date au condus la obţinerea unei suprafeţe medii pe secţiune trasversală de 1485,74 µ 2. Diametul mediu al fibrei musculare la păstrăvii din specia indigen Salmo trutta fario (73,42µ) caracterizează o carne cu textură mai groasă în comparaţie cu cea a păstrăvului fântânel (Salvelinus fontinalis) unde s-a găsit o grosime medie a fibrei musculare de µ. Profilul pe secţiunea transversală a fibrelor musculare a avut formă elipsoidală; acest fapt a fost evidenţiat de raportul dintre diametrul mare şi diametrul mic (DM/Dm) care a variat între 1,35/1 la exemplarele de păstrăv curcubeu şi 1,61/1 la exemplarele de păstrăv indigen. Prin înfăinarea şi prăjirea cărnii păstrăvilor s-au înregistrat pierderi medii de 37,04±0,82% în cazul exemplarelor de păstrăvi fântânel şi 38,26±0,53 % în cazul exemplarelor de păstrăvi indigeni. Consumul de făină pentru acestă operaţie a fost cuprins între 4,02% în cazul exemplarelor de păstrăv fântânel şi 4,28% în cazul exemplarelor de păstrăvi indigen, din masa cărnii procesate. Pierderile rezultate prin prăjire s-au datorat conţinutului în apă şi grăsime, astfel păstrăvii indigeni cu un conţinut mai ridicat în apă au înregistrat pierderi mai mari, comparativ cu celelalte specii de păstrăv. Prin prelucrările termice aplicate, o mare parte din aceste lipide s-au topit şi au trecut în mediul de prelucrare (apă, ulei). Studierea modificărilor caracteristicilor senzoriale ale cărnii de păstrăv au fost analizate imediat după capturarea peştilor şi în timpul conservării prin refrigerare timp de 15 zile la temperatura de o C, în frigider. Primii indicatori senzoriali care au suferit modificări pe parcursul perioadei de păstrare prin refrigerare au apărut după 4 zile de menţinere la aer rece (refrigerare), şi au fost: aspectul xi
8 pielii, al cărnii, al abdomenului şi mirosul. Prin urmare, după 15 zile, suma totală a punctelor parametrilor analizaţi a fost de 24, ceea ce indică faptul că păstrăvii sunt improprii consumului prin păstrarea prin refrigerare după numai 6 zile, când suma punctelor parametrilor analizaţi atinge valoarea de 10 puncte, punctaj maxim până la care peştii sunt consideraţi optimi pentru consum. Pentru toate cele trei loturi analizate, se remarcă faptul că, la peştii studiaţi, indicatorii senazoriali analizaţi ne indică o perioadă optimă de conservare prin refrigerare (+2 +4 o C) de doar 5-6 zile. Aprecierea stării de prospeţime a păstrăvilor prin determinarea ph-ului, a azotului uşor hidrolizabil, reacţia Eber/Nessler şi reacţia cu hidrogenul sulfurat, s-a făcut tot pe o perioadă de 15 zile, în condiţii de refrigerare la temperaturi de o C. Pe parcursul perioadei de păstrare, valorile acestui indicator s-au modificat indicând deprecierea caracteristicilor păstrăvilor analizaţi, astfel că aceştia au devenit improprii consumului după 4 zile de menţinere la temperaturi de o C, când valorile conţinutului în azot uşor hidrolizabil au variat între 34,54 mg/100g la păstrăvii curcubeu şi 35,16 mg/100g la păstrăvii indigen. La sfârşitul perioadei de păstrare în condiţii de refrigerare, valorile conţinutului în azot uşor hidrolizabil ne-au indicat o carne alterată, improprie consumului, valorile acestui parametru fiind încadrate între 37,15 mg/100g la păstrăvii curcubeu şi 38,44 mg/100g la păstrăvii indigen. Analiza reacţiilor Eber, Nessler şi a hidrogenului sulfurat a relevat faptul că această carne poate fi păstrată în condiţii de refrigerare 3-4 zile, după care devine improprie pentru consum. Analizând cele trei tipuri de valorificare superioară a păstrăvilor (trunchi, fillé, păstrăv afumat), am constatat faptul că cel mai eficient mod de valorificare a fost înregistrat la tăierea su formă de trunchi, unde s-a înregistrat un randament mediu de 88,00% în timp ce la valorificarea sub formă de fillé s-a dovedit a fi cea mai puţin eficientă deoarece s-a înregistrat un randament mediu de doar 48,73%. În urma cercetărilor realizate am constatat că păstrăvii curcubeu, fântânel şi indigen, reprezintă specii de interes pentru acvacultura din România. Prin aplicarea unor tehnologii de creştere optime, se poate obţine o creştere cantitativă şi calitativă a producţiei de păstrăv şi o valorificare eficientă a componentelor nutritive animale. xii
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραfondurilor de vânătoare. Informaţiile sărace (sau inexistente) pe această arie (a caracterizării calităţii cărnii de iepure) au stat la baza alegerii
REZUMAT Calitatea nutrienţilor din alimentele pe care le consumăm reprezintă un factor primordial al stării de sănătate. Omul procură prin hrană elementele necesare bunei funcţionări a organismului din
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραPOPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE
DATE NUMERICE POPULAŢIE DATE ALFANUMERICE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE Cursul I Indicatori statistici Minim, maxim Media Deviaţia standard Mediana Cuartile Centile, decile Tabel de date
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL UNOR POPULAŢII DE CAPRINE CRESCUTE ÎN PARTEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAŞI ŞCOALA DOCTORALĂ DE AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ ŞI ZOOTEHNIE DOMENIUL: ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA EXPLOATĂRII
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα[ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7
Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul
Διαβάστε περισσότερα2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Teza de doctorat cu titlul Cercetări privind influenţa condiţiilor de abatorizare asupra calităţii cărnii de pasăre este structurată din două părţi: partea bibliografică şi
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραPLAN SECTORIAL ADER 2020
PLAN SECTORIAL ADER 2020 Contractor: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu, Iaşi Obiectivul general: 7DDZ Numărul /codul proiectului 53 / ADER 7.1.2. Contract: 7.1.2./2011
Διαβάστε περισσότεραSistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa
Sistemul de clasificare si evaluare al corpurilor de apa de suprafata in conformitate cu Directiva Cadru Apa Anexa 6.1.1A - elemente biologice: fitoplancton Rauri INDICATORI / INDICI PROPUSI INITIAL Pentru
Διαβάστε περισσότεραCOORDONATOR: I.C.D.C.B. Baloteşti
PLAN SECTORIAL ADER 2020 PROIECT SECTORIAL 5.1.10: Cercetări privind compatibilitatea încrucișării raselor de taurine autohtone cu tauri din rase de carne. COORDONATOR: I.C.D.C.B. Baloteşti Partener 1
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza și previziunea serviciilor de sănătate în România
Prof.ec. Tănase Mihai Expert contabil Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România Analiză statistică Braşov, 2015 Analiza si previziunea serviciilor de sanatate (spitale) in Romania in perioada
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
Διαβάστε περισσότεραANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότερα