4. PORTUL PARALEL 4.1. ISTORIC

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "4. PORTUL PARALEL 4.1. ISTORIC"

Transcript

1 4. PORTUL PARALEL Portul paralel este de departe cea mai popularã interfaţã a calculatorului. Acest port nu a fost multã vreme reglementat prin norme stabilite de vreun organism de standardizare (aproximativ jumãtate din viaţa sa). Ca norme de funcţionare erau acceptate regulile propuse de IBM în cadrul definirii calculatorului personal IBM-PC. Începând din 1994 transferul pe la portul paralel este reglementat de standardul IEEE-1284 sub urmãtoarele aspecte: defineşte 5 moduri de operare pentru transferul paralel al datelor; defineşte protocolul de comunicţie; defineşte interfaţa mecanicã (cabluri şi conectori); defineşte interfaţa electricã (emiţãtoare, receptoare terminator, impedanţe). Standardul IEEE-1284 defineşte comunicaţia paralelã bidirecţionalã de mare vitezã între calculatorul PC şi periferice externe. Viteza la care este posibil transferul în acest standard este de 50 pânã la 100 de ori mai mare decât în modul paralel definit iniţial pentru un calculator PC, fãrã a pierde compatibilitatea cu modul iniţial. Standardul IEEE-1284 nu reglementeazã decât semnalele (stabileşte temporizãri şi relaţii între semnale). Nu conţine specificaţii legate de natura datelor vehiculate sau de sistemul de control care elaboreazã semnalele. Standardul IEEE-1284 este cunoscut sub numele Standard Signaling Method for Bidirectional Parallel Peripheral Interface for Personal Computers ISTORIC Când IBM a lansat în 1981 calculatorul PC, portul paralel a fost inclus ca o alternativã a portului serial (mai lent) pentru conectarea imprimantelor matriciale mai performante (la acea vreme). Dacã la început imprimanta era singurul periferic conectat la portul paralel, în timp, nevoia de conectare din exterior a crescut şi portul paralel a devenit principala cale de conectare a diverselor echipamente periferice. Acum se conecteazã aici imprimanta, unitãţi de disc portabile, unitãţi de bandã magneticã, unitãţi CD-ROM sau adaptoare locale de reţea. Între timp PC-ul a evoluat foarte mult, iar la portul paralel nu au avut loc nici schimbãri de arhitecturã, nici creşteri de performanţã. Portul paralel, în formula iniţialã, prezintã urmãtoarele neajunsuri: rata de transfer de maxim 150 KBps; nu existã standard pentru interfaţa electricã; limitare a lungimii cablului exterior la 1.8m. În 1991 fabricanţii de imprimante au luat iniţiativa dezvoltãrii unui standard pentru a conecta în reţea imprimante inteligente. Astfel a luat naştere Network Printing Alliance - NPA. Cerinţele formulate pentru noul standard sunt în principal urmãtoarele: legãtura bidirecţionalã de mare vitezã; vitezã mai mare de 1 MBps; compatibilitate cu portul paralel iniţial. 46

2 Propunerea a fost înaintatã IEEE şi standardul a apãrut în martie PORTUL PARALEL STANDARD (SPP) Portul paralel, aşa cum este implementat în PC, constã într-un conector cu 17 linii de semnal şi 8 linii de masã. Liniile de semnal sunt clasifiacte în 3 categorii: linii de control (4); linii de stare (5); linii de date (8). Tabelul 4.1. conţine simbolul, descrierea şi alocarea la conectorii tipici a fiecãrui semnal SPP. Tabel 4.1. Semnalele portului paralel standard. (Simbolul şi descrierea SPP) Grupa Semnal SPP In/Out Descrierea semnalului DB (25) Control nstrobe Out Activ LOW. Sunt date valide pe liniile de date nautofeed Out Activ LOW. Imprimanta va include LF la fiecare CR. nselectin Out Activ LOW. Spune imprimantei cã este selectatã. ninit Out Activ LOW. Reseteazã imprimanta. Stare nack In Un puls negativ pentru a semnaliza cã ultimul byte a fost recepţionat. BUSY In Nivel HIGH, anunţã calculatorul cã imprimanta nu poate prelua date. Centro nics PE In Nivel HIGH, imprimanta nu are hârtie SELECT In Nivel HIGH, imprimanta este ON LINE nerror In Nivel LOW, la imprimantã existã o condiţie de eroare. Date DATA [1:8] Out 8 linii de date (numai ieşire) GND - masã de semnal Semnalul nstrobe este emis de calculator pentru a comunica perifericului cã existã informaţie validã pe liniile de date. Pentru aceasta se genereazã un impuls negativ care apare dupã 0.5 µs de la apariţia datelor şi dureazã cel puţin 0.5 µs şi cel mult 50 µs. Semnalul BUSY comunicã cu nivel HIGH cã nu este pregãtit sã preia date, altele decât cele curente sau, cã pur şi simplu nu poate prelua date dintr-un motiv sau altul (eroare, nu este on-line, nu are hârtie). Semnalul BUSY este elaborat de periferic şi comutã în 1 imediat dupã detectarea semnalului nstrobe activ. Rãmâne în aceastã stare pânã la terminarea recepţiei datelor semnalizate valide. 47

3 Semnalul nack este elaborat de periferic şi comunicã printr-un impuls negativ cã ultimul Byte a fost recepţionat. Durata impulsului este de 0.5 µs - 10 µs. Semnalele nstrobe, BUSY şi nack controleazã fluxul de date, celelalte semnale de interfaţã sunt ajutãtoare în dialogul dintre calculator şi o imprimantã. Semnificaţia lor este descrisã pe scurt în coloana de descriere a semnalului din Tabelul 4.1. Nu toate imprimantele pot lucra cu toate semnalele ajutãtoare. Observaţie: nselectin permite comutarea imprimantei în regim economic. Portul paralel este mapat în spaţiul I/O al PC-ului. Fiecãrei grupe de semnale îi este asociat un registru; în cadrul fiecãrui registru, fiecãrui semnal îi este precizatã poziţia. Fiecare registru este apelabil cu o adresã de port. Adresa de bazã a portului paralel poate fi 3BCh, 378h sau 278h. La aceastã adresã se apeleazã registrul de date, iar celelalte (stare şi control) se apeleazã cu un offset. Tabelul 4.2. conţine informaţii legate de registrele portului paralel SPP. Tabel 4.2. Registre SPP Offset Nume mod de operare Descriere 0 Registru de date Conţine biţii de date; R/W DB 0 -DB 7 neinversat * DATA [1:8] 1 Registru de stare Conţine biţi de stare; R DB 3 inversat * nerror DB 4 neinversat * SELECT DB 5 neinversat * PE DB 6 inversat * nack DB 7 inversat * BUSY 2 Registru de control Conţine biţi de control; W DB 0 neinversat * nstrobe DB 1 neinversat * nautofeed DB 2 inversat * ninit DB 3 neinversat * nselectin DB 4 neinversat * IRQE ** * Cu fiecare bit din aceste registre poate fi controlat nivelul unui semnal al interfeţei. Specificaţia inversat şi neinversat are urmãtoarea semnificaţie: inversat: setarea unui 1 are ca rezultat generarea unui nivel LOW pentru semnalul respectiv. neinversat: setarea unui 1 are ca efect generarea unu nivel HIGH pentru semanlul respectiv. A nu se confunda cu starea activã a semnalului. Spre exemplu, nstrobe este activ LOW; pentru a activa acest semnal se înscrie un 0 în registrul de control, pe rangul D 0. În schimb, pentru a activa ninit, care este activ tot LOW, se va înscrie un 1 în registrul de control pe ragul D 2. ** Bitul alocat rangului D 4 în registrul de control, IRQE, nu activeazã vreun semnal de ieşire; înscrierea unui 1 pe aceastã poziţie valideazã acceptarea activãrii semnalului nack ca o cerere de întrerupere venitã din partea echipamentului periferic. Aceastã facilitate nu este utilizatã în general de imprimante, ea a fost prevãzutã pentru aplicaţii de transfer de date pe la portul paralel. 48

4 Într-un sistem PC pot sã se gãseascã mai multe porturi paralele, caz în care adresele sunt alocate pe rând. Programatorul poate sã nu cunoascã adresa portului; acestea sunt referite cu numele generice LPT1 (sau PRN), LPT2 şi LPT3. La iniţializarea sistemului, la testul hardware, adresele de bazã la care sunt apelate porturile paralele (câte au fost identificate) vor fi înscrise în RAM începând cu adresa 0400:008 astfel: Adresã Conţinut Observaţii 0040: LPT1(PRN) se aflã la adresa 378h 0040:000A nu existã LPT2 0040:000C nu existã PLT3 BIOS-ul preia adresele de bază pentru localizarea registrelor portului paralel din acest tabel aflat în memoria RAM. BIOS-ul conţine rutine de comandã a transferului la portul paralel standard. Acestea sunt apelabile cu intreruperea soft INT 17h. Tabelul 4.3. conţine informaţiile necesare utilizãrii acestei întreruperi, iar Tabelul 4.4. conţine interpretarea fiecãrui bit din cuvântul de stare întors de aceastã întrerupere. Tabel 4.3. Semnificaţia registrelor la INT 17h Funcţie Registru Registru returnat Byte Out AL=Byte Out AH=stare AH=00h DX=Nr. port (LPT1=0) Reset AH=01h AH=stare Citire Stare DX=Nr. port (LPT1=0) AH=02h DX=Nr. port (LPT1=0) AH=stare Tabel 4.4. Semnificaţia biţilor pentru stare Bit Semnificaţie 0 Timeout Error 4 Select 5 Paper empty 6 Acknowledge 7 Busy Valoarea biţilor nu corespunde nivelului activ al semnalului cu acelaşi nume, ci biţii au valoarea 1 atunci când semnalul respectiv este activ MODURI DE TRANSFER Standardul IEEE-1284 defineşte 5 moduri de transferare a datelor. Fiecare mod face posibil transferul înainte (forward; de la PC la periferic), înapoi (reverse; de la perifeic la PC) sau bidirecţional (doar în regim half-duplex). Modurile definite sunt sintetizate în Tabelul 4.5. (pagina următoare). Toate porturile pot realiza legãturi bidirecţionale folosind modurile compatibil sau nibble. Modul byte poate fi utilizat doar în 25% din porturile paralele existente (porturile calculatoarelor PS/2). În modurile compatibil, nibble şi byte transferul datelor este realizat în întregime sub conducerea unui program - asistat integral de software. Driver-ul va scrie datele, va verifica liniile de handshake (ex. BUSY) şi va elabora semnale de comandã corespunzãtor 49

5 situaţiei (ex. STROBE). Datoritã ponderii crescute a software-ului viteza este limitatã la KBps. Spre deosebire de cele trei moduri descrise anterior, modurile EPP şi ECP folosesc hardware-ul pentru a asista transferul de date. Transferarea unui byte se poate face cu o singurã comandã OUT. Controlerul I/O (hw) se ocupã de urmãrirea semnalelor de handshake şi de control. Modurile EPP şi ECP sunt implementate de majoritatea circuitelor controler I/O care se produc astãzi. Sensul transferului Forward (PC periferic) Reverse (periferic PC) Bidirecţional (PC periferic) Tabel 4.5. Moduri de transfer Mod Modul compatibil (Compatibility mode) Modul Nibble (Nibble Mode) Modul Byte (Byte Mode) Modul EPP Modul ECP Descriere Modul SPP sau Centronics Se transferã 4 biţi într-o comandã folosind linile de stare pentru transferul datelor. Se transferã 8 biţi într-o comandã folosind liniile de date. Mod referit ca enhanced bidirecţional. Enhanced Parallel Port Este folosit mai ales de periferice care nu sunt imprimante (CD-ROM, unitate de bandã, unitate de disc sau adaptoare de reţea). Extended Capabilities Port Folosit în general de noua generaţie de imprimante Modul Compatibil Acest mod defineşte protocolul utilizat de majoritatea PC-urilor pentru transferarea de date unei imprimante. Este numit deseori şi mod Centronics şi este modul utilizat la portul paralel standard (SPP). Transferul începe prin verificarea stãrii imprimantei (dacã este BUSY sau dacã este vreo stare de eroare). La o imprimantã BUSY este activ la iniţializarea acesteia, în stare off-line, în cazul apariţiei unei erori, la avansul hârtiei sau la preluarea datelor. Dacã BUSY nu este activ, sunt plasate datele pe liniile de date prin înscrierea registrului de date şi se activeazã semnalul nstrobe pentru a valida datele de pe liniile de date. Impulsul nstrobe trebuie sã dureze cel puţin 1 µs, dar nu mai mult de 50 µs (pentru a nu încetini transferul). La sesizarea prezenţei datelor valide, perifericul rãspunde cu BUSY. Durata semnalului BUSY nu este limitatã, dar este condiţionat momentul activãrii. BUSY se activeazã la cel târziu 0.5 µs dupã frontul cãzãtor al semnalului nstrobe (pentru ca unitatea centralã sã poatã opri la timp trimiterea altor date). 50

6 Preluarea datelor de cãtre periferic este semnalizatã cu nack. Durata acestui semnal trebuie sã fie de 5-10 µs şi trebuie sã aparã cu cel puţin 7 µs înainte de dezactivarea lui BUSY. Cel târziu la 7 µs dupã dezactivarea lui BUSY trebuie sã fie dezactivat şi nack. Unitatea centralã şi echipamentul periferic sunt acum pregãtite pentru transferarea unui alt Byte. Aceste faze sunt ilustrate de diagrama de semnal din Fig Linii de date D A T E V A L I D E BUSY nstrobe nack Fig Diagrama unui transfer de date în modul compatibil Fazele transferului, marcate în diagramã 1, 2, 3, 4 au urmãtoarea interpretare: 1. Înscrierea registrului de date. 2. Programul verificã registrul de stare pentru a se asigura cã imprimanta nu este BUSY. 3. Dacã imprimanta nu este BUSY, programul înscrie registrul de comenzi pentru a genera STROBE pe linia de comandã. 4. Se înscrie registrul de comenzi pentru dezactivarea liniei STROBE. Procedura de transfer descrisã este numitã transfer cu protocol pe trei fire. Existã şi transfer cu protocol pe douã fire în care nu se considerã BUSY. Pentru a transfera un byte de date sunt necesare 4 instrucţiuni I/O. Limitãrile impuse de timpul consumat în acest fel nu deranjeazã în cazul imprimantelor obişnuite, dar este o problemã în cazul altor echipamente. Raţiunea pentru care s-a definit acest mod este pãstrarea compatibilitãţii cu vechiul port paralel. Multe circuite controler I/O au implementat cu ajutorul unui registru FIFO un mod numit Fast Centronics sau Parallel Port FIFO Mode. Când acest mod este activat, datele înscrise în FIFO vor fi transferate imprimantei cu strobe şi handshake generate de un hardware propriu. Se pot atinge rate de transfer de peste 500 KBps. 51

7 Modul Nibble Modul Nibble este cea mai simplã soluţie de a transfera date de la periferic la PC. Combinând acest mod cu modul compatibil se pot transfera date bidirecţional. Toate porturile paralele standard existente dispun de 5 linii care transportã semnal electric de la periferic spre PC pentru a fi folosite ca indicator de stare a perifericului. Folosind aceste linii, un periferic poate transmite un byte în douã cicluri de transfer, câte 4 biţi într-un ciclu. Un grup de 4 biţi este numit nibble. Numele şi definiţia semnalelor de interfaţã se schimbã faţã de modul compatibil. Corespondenţa şi noua semnificaţie a semnalelor este prezentatã în Tabelul 4.6. Tabel 4.6. Semnale de interfaţã în mod nibble Semnal SPP Semnal In/Out Descriere în mod nibble Nibble nstrobe nstrobe Out Nu este folosit în transfer reverse. nautofeed HostBusy Out Semnal handshake în mod nibble. LOW - indica PC este pregãtit pt. nibble. HIGH - confirmã recepţia unui grup de 4 biţi (nibble). nselectin 1284Active Out HIGH - PC este în unul din modurile ninit ninit Out Nu este folosit în transfer reverse. nack PtrClk In LOW - indicã date nibble valide. HIGH - ca rãspuns la tranziţia HIGH a HostBusy. BUSY PtrBusy In Folosit pentru bitul 3 respectiv bitul 7 la pasul 2. PE AckDataReq In Folosit pentru bitul 2 respectiv bitul 6 la pasul 2. SELECT Xflag In Folosit pentru bitul 1 respectiv bitul 5 la pasul 2. nerror ndataavail In Folosit pentru bitul 0 respectiv bitul 4 la pasul 2. DATA [8:1] Nefolosit - - La iniţializare, un sistem este programat în mod compatibil (d.p.d.v. al portului paralel). Un transfer în mod nibble parcurge douã faze: Reverse idle phase şi Reverse data phase. Reverse idle phase este faza de intrare în mod nibble. Perifericul atenţioneazã unitatea centralã cã doreşte sã transfere date în mod reverse (de la periferic la calculator) cu semnalul PtrClk, generând o întrerupere. Calculatorul rãspunde cu HostBusy şi prin aceasta se trece la faza a doua. În faza a doua se desfãşoarã transferul efectiv de date. HostBusy comutã HIGH, iar dacã existã date valide de la periferic, HostBusy comutã LOW. Comutarea LOW a lui HostBusy, fãrã ca sã existe date valide de la perifeic, are ca rezultat intrarea în Reverse idle phase. Un ciclu pentru un transfer nibble este reprezentat în Fig

8 HostBusy PtrClk ndataavail Xflag AckDataReq PtrBusy BIŢII 0-3 BIŢII 4-7 Fig Diagrama unui transfer de date în modul nibblel Semnificaţia momentelor marcate pe diagramã cu 1, 2, 3, 4, 5, 6 este: 1. PC-ul anunţã disponibilitatea de a prelua date (HostBusy trece în LOW). 2. Rãspunsul perifericului prin plasarea primului grup de 4 biţi pe liniile de stare (dedicate acum transferului de date). 3. Perifericul valideazã datele trimise pe liniile de stare (PtrClk trece LOW). 4. PC-ul anunţã cã a recepţionat grupul de 4 biţi şi nu este încã pregãtit pentru urmãtorul grup (HostBusy trece HIGH). 5. Perifericul anunţã cã a sesizat confirmarea recepţiei. 6. Se repetã stãrile 1-5 pentru al doilea grup de 4 biţi. Biţii 0-3 şi 4-7 sunt transferaţi conform Tabelului 4.7. Tabel 4.7. Ordinea de transferare a biţilor în mod nibble Semnal Biţii 1-4 (Ciclu I) Biţii 5-8 (Ciclu II) ndataavail D 0 (LSB) D 4 Xflag D 1 D 5 AckDataReq D 2 D 6 PtrBusy D 3 D 7 (MSB) Ca şi în modul compatibil, în modul nibble, protocolul este condus prin program (soft) prin setarea şi citirea liniilor de comandã, respectiv de stare. Modul nibble este mai lent decât modul compatibil, rata de transfer este de aproximativ 50 KBps. Principalul avantaj al acestui mod este cã poate fi folosit pentru transfer de date de la periferic la PC (reverse) pe orice calculator. Deoarece este o extensie a modului compatibil, modul nibble foloseşte aceleaşi registre, doar denumirea şi funcţia semnalelor sunt schimbate. Modul de acţionare şi rangul ce corespunde fiecãrui semnal sunt date în Tabelul

9 Tabel 4.8. Registre în mod nibble Offset Nume mod de operare Descriere 1 Registru de stare Conţine biţi de stare; R DB 3 inversat ndataavail DB 4 neinversat Xflag DB 5 neinversat AckDataReq DB 6 inversat PtrClk DB 7 inversat PtrBusy 2 Registru de control Conţine biţi de control; W DB 1 neinversat HostBusy DB 3 neinversat 1284Active DB 4 neinversat IRQE Inversat şi neinversat au aceeaşi semnificaţie ca şi în modul standard. În mod nibble nu se lucreazã cu registrul de date Modul Byte La dezvoltarea sistemelor PS/2 de cãtre IBM, portului paralel i s-a adãugat o nouã facilitate; liniile de date au fost comandate prin circuite TSL bidirecţionale, permiţând portului de date sã fie folosit şi ca port de intrare. Circuitele TSL sunt comandate în starea de înaltã impedanţã, şi atunci orice nivel pe liniile de date poate fi citit efectiv prin registrul de întoarcere (facilitate implementatã iniţial pentru a verifica dacã datele au ajuns pe liniile de ieşire). Spre deosebire de modul nibble, modul Byte presupune un hardware special, nu orice interfaţã poate lucra în mod Byte. Noua structurã, care nu o exclude pe cea veche, face posibil ca un periferic sã poatã trimite un byte PC-ului într-un singur ciclu de transfer, faţã de douã cicluri necesare în modul nibble. Rata de transfer pentru transfer reverse (de la periferic la PC) este apropiatã de rata de transfer în mod compatibil. Acest mod de transfer mai este numit şi enhanced bidirectional şi nu trebuie confundat cu modul EPP (Enhanced Parallel Port). Tabelul 4.9. conţine corespondenţa semnalelor raportatã la modul compatibil, noua denumire şi descriere a semnalelor. Tabel 4.9. Semnale de interfaţã în mod byte Semnal SPP Semnal In/Out Descriere în mod byte Byte nstrobe HostClk Out Impuls Low - este semnal de confirmare. PC-ul anunţã cã a sesizat anunţul perifericului cã la rândul sãu a sesizat confirmarea de recepţie a bytelui de cãtre PC. nautofeed HostBusy Out LOW - PC-ul este pregãtit sã preia un byte. HIGH - PC-ul a recepţionat byte-ul. nselectin 1284Active Out HIGH - PC-ul este în unul din modurile ninit ninit Out Nefolosit. Este HIGH tot timpul. nack PtrClk In LOW - existã date valide pe liniile de date. HIGH - ca rãspuns a tranziţiei în HIGH a lui HostBusy BUSY PtrBusy In Stare Busy a canalului forward (PC-periferic). 54

10 Semnal SPP Semnal In/Out Descriere în mod byte Byte PE AckDataReq In Urmãreşte semnalul ndataavail SELECT Xflag In Fanion pt. extensii. Nefolosit în modul byte. nerror ndataavail In LOW - perifericul anunţã cã sunt valide date pe canalul reverse. DATA [8:1] DATA [8:1] Bi-Di Vehiculeazã date de la periferic spre PC. Fig redã diagrama de semnale pentru un ciclu de transferare a unui byte de la periferic la calculator în mod byte HostBusy PtrClk Linii de date D A T E V A L I D E HostClk Fig.4.3. Diagrama unui transfer de date în modul byte Semnificaţia momentelor marcate pe diagramã cu 1, 2, 3, 4, 5 este urmãtoarea: 1. PC-ul anunţã disponibilitatea de a prelua date (HostBusy trece LOW). 2. Perifericul rãspunde prin plasarea unui byte pe liniile de date. 3. Perifericul anunţã cã byte-ul de pe liniile de date poate fi citit, este valid (PtrClk trece LOW). 4. PC-ul a citit datele şi nu este gata pentru o nouã citire (HostBusy trece HIGH). 5. Perifericul comutã PtrClk HIGH pentru a confirma PC-ului cã i-a sesizat starea. Totodatã PC-ul genereazã un impuls LOW pe HostClk ca rãspuns spre imprimantã. Pentru urmãtorul byte se repetã paşii 1-5. Ca şi modul nibble, modul byte este o extesie a modului standard, deci foloseşte acelaşi set de registre pentru a stabili semnalele de interfaţã. Adresele din spaţiul I/O rãmân aceleaşi ca şi în mod standard. Tabelul conţine alocarea fiecãrui semnal în cadrul registrelor şi modul de acţionare. 55

11 Tabel 4.10 Registrele în mod byte Offset Nume mod de operare Descriere 0 Registru de date Conţine biţii de date DB 1 - DB 8 neinversat D 1 - D 8 1 Registru de stare Conţine biţi de stare; R DB 3 inversat ndataavail DB 4 neinversat Xflag DB 5 neinversat AckDataReq DB 6 inversat PtrClk DB 7 inversat PtrBusy 2 Registru de control Conţine biţi de control; W DB 0 neinversat HostClk DB 1 neinversat HostBusy DB 3 neinversat 1284Active DB 4 neinversat IRQE DB 5 neinversat Sensul datelor Sensul transferului pe liniile de date este stabilit prin valoarea bitului D 5 din registrul de control. D 5 = 1 D 5 = 0 mod SPP mod byte Modul EPP Enhanced Parallel Port a fost dezvoltat şi adoptat iniţial de un grup de producãtori (Intel, Xircom şi Data Systems) ca o soluţie pentru o legãtura paralelã performantã, fãrã a neglija compatibilitatea cu portul paralel standard. Datoritã avantajelor sale a fost adoptat şi de alţi producãtori ca o metodã adiţionalã pentru transferarea datelor şi ulterior a fost inclus în standardul IEEE-1284 ca unul din modurile avansate de transfer paralel. Datoritã acestui curs de desfãşurare a evenimentelor existã mici diferenţe între portul EPP iniţial şi protocolul EPP reglementat prin standardul IEEE Protocolul EPP defineşte 4 tipuri de transferuri de date: ciclu de scriere de data (Data Write Cycle); ciclu de citire de date (Data Read Cycle); ciclu de scriere de adrese (Address Write Cycle); ciclu de citire de adrese (Address Read Cycle). În cadrul ciclurilor de date se transferã date între PC şi periferic, iar ciclurile de adrese vehiculeazã adrese sau informaţii de comandã şi control. Tabelul conţine simbolurile şi definiţiile semnalelor EPP. 56

12 Tabel Semnale de interfaţã în modul EPP Semnal SPP Semnal In/Out Descriere în mod EPP EPP nstrobe nwrite Out LOW - indicã o operaţie de scriere. HIGH - indicã un ciclu de citire. nautofeed ndatastb Out LOW - indicã faptul cã este în curs de desfãşurare o operaţie de scriere sau citire de date. nselectin naddrstb Out LOW - indicã faptul cã este în curs de desfãşurare o operaţie de scriere sau citire de adrese. ninit nreset Out LOW - reseteazã perifericul. nack nintr In LOW - intrerupere de la periferic. BUSY nwait In Semnal de handshake. LOW - indicã PC-ului cã poate începe un ciclu (sã activeze Strobe). HIGH - indicã PC-ului cã se poate încheia un ciclu (sã dezactiveze Stobe). DATA [8:1] AD [8:1] Bi-Di Linii bidirecţionale pentru vehicularea datelor sau a adreselor. PE def. utilizator In Folosit de periferic conform definiţiei particulare. SELECT def. utilizator In Folosit de periferic conform definiţiei particulare. nerror def. utilizator In Folosit de periferic conform definiţiei particulare. În mod EPP sunt folosite 8 linii de date şi 6 semnale pentru controlul transferului pe liniile de date. Adresele corespund unui registru aflat la periferic Adresa stabileşte cui îi sunt destinate datele transferate pe liniile da date. Semanlul nwrite exprimã sensul în care se transferã datele. Pentru semnal activ, (nivel LOW), sensul de transfer este forward (de la calculator la periferic). Pentru semnal inactiv (nivel HIGH) datele sunt transferate în sens reverse, de la periferic la calculator. Semnalul ndatastb are aceeaşi funcţie ca şi semnalul STROBE la modul compatibil. Semanlul naddrstb valideazã adresele aflate pe liniile de date ale interfeţei. Când semanlul nwait este activ, nivel LOW, perifericul este gata pentru un transfer de date. Când semnalul este inactiv, perifericul nu este gata pentru transfer de date, deci calculatorul trebuie sã aştepte. La activarea semnalului nreset sistemul este iniţializat, deci iese din mod EPP şi revine în mod SPP. Prin semnalul nintr perifericul semnalizeazã o cerere de întrerupere. În Fig este reprezentatã diagrama de semnal a unui ciclu de scriere de date. În diagramã este reprezentat şi semnalul niow al UCP pentru a sublinia cã întreg transferul are loc într-un singur ciclu I/O. 57

13 niow (UCP) nwrite ndatastb nwait Linii de date D A T E V A L I D E Fig Diagrama unui ciclu de scrire de date în modul EPP Momentele ciclului marcate în diagramã 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 au urmãtoarea semnificaţie: 1. Programul executã o comandã I/O de scriere la portul de date EPP (port 4). 2. Se activeazã linia de comandã nwrite şi sunt trecute datele pe liniile de date. 3. Deorece nwait este LOW, se genereazã ndatastrobe activ. 4. Portul aşteaptã confirmarea de la periferic (dezacivarea nwait). 5. Se dezactiveazã ndatastrobe şi ciclul EPP se încheie. 6. Se încheie ciclul I/O al magistralei de sistem. 7. Se comutã nwait LOW pentru a face posibilã începerea unui nou ciclu. Cea mai importantã particularitate a acestui mod este cã intregul transfer are loc în cadrul unui ciclu I/O al unitãţii centrale, ceea ce face ca rata de transfer posibilã în acest mod sã poate fi cuprinsã între 500 KBps şi 2 MBps. Ratele de transfer sunt comparabile cu cele atinse de un modul conectat direct la o magistralã ISA. Un ciclu de citire de adrese se desfãşoarã conform diagramei de semnal din Fig Protocolul este integral comandat de calculator, terminalul poate doar sã valideze sau sã confirme un transfer de date. Protocolurile pre-1284 EPP diferã de protocolul 1284 EPP prin faptul cã perifericul nu poate bloca începerea unui transfer prin semnalul nwait. În modul pre-1284 EPP ndatastb sau naddrstb pot fi activate (tranzitate LOW) la începutul unui ciclu fãrã a ţine cont de starea semnalului nwait. Modul pre-1284 este cunoscut şi ca EPP 1.7, dupã versiunea Xircon 1.7. Un periferic 1284 EPP va lucra corect cu un PC cu adaptor EPP 1.7, dar este posibil ca un periferic EPP 1.7 sã nu lucreze corect cu un PC cu adaptor 1284 EPP. 58

14 nior nwrite (UCP) naddrst nwait Linii de date D A T E V A L I D E Fig Diagrama unui ciclu de citire de adrese în modul EPP Performanţa modului EPP este posibilã prin extinderea numãrului registrelor de interfaţã. Registrele portului în varianta iniţialã sunt pãstrate ca semnificaţie şi ca offset faţã de adresa de bazã a portului. Lista registrelor folosite în mod EPP este redatã de Tabelul 4.12 Tabel Registre EPP Nume port Offset Mod R/W Descriere Port de date SPP +0 SPP/EPP W Portul standard de date. Port de stare SPP +1 SPP/EPP R Citeşte liniile de stare ale interfeţei. Port de control +2 SPP/EPP W Stabileşte starea liniilor de control. SPP Port de adrese EPP +3 EPP R/W Genereazã un ciclu de citire sau scriere de adrese. Port de date EPP +4 EPP R/W Genereazã un ciclu de citire sau scriere de date. Nedefinit +5,+6, +7 EPP N/A Definiţie proprie aplicaţiei particulare. O instrucţiune I/O la adresa de bazã sau la adresele [adresa_de_bazã+1], [adresa_de_bazã+2], va determina funcţionarea în modul SPP; se realizeazã astfel compatibilitatea cu perifericele construite pentru a fi conectate la portul paralel standard. O instrucţiune I/O la portul ce are adresa [adresa_de_bazã+4] va activa controlerul EPP, care va genera semnalele de comandã şi de dialog necesare realizãrii transferului de date. Pentru a declanşa un ciclu de read/write adrese, este necesarã execuţia unei instrucţiuni I/O la portul cu adresa [adresa_de_bazã+3]. Porturile cu offset +5, +6, +7 sunt folosite diferit de aplicaţiile hardware. Pot fi folosite pentru a implementa interfeţe software pe 16 sau 32 de biţi, pot fi folosite ca registre de configurare sau se poate sã nu fie folosite deloc. Existã interfeţe care mapeazã 4 porturi I/O pentru registrul de date EPP. Transferul de date se face pe 32 de biţi din punct de vedere al utilizatorului. Practic, controlerul portului paralel va genera prin hardware-ul de care dispune, 4 cicluri I/O - câte unul pentru fiecare grupã de 8 biţi: 59

15 primul ciclu va transfera biţii mai puţin semnificativi (0-7) asociaţi portului cu adresa [adresa_de_bazã+4], al doilea ciclu va transfera biţii 8-15 asociaţi portului cu adresa [adresa_de_bazã+5], al treilea ciclu va transfera biţii asociaţi portului cu adresa [adresa_de_bazã+6] şi al patrule şi ultimul ciclu va transfera biţii cei mai semnificativi (24-31) asociaţi portului cu adresa [adresa_de_bazã+7]. Prin acest mecanism implementat hard în interfaţã se obţine o vitezã de transfer de 10 ori mai bunã, în medie. Ciclurile de adrese sunt în continuare limitate la transferuri pe 8 biţi. Facilitatea de a transfera date la sau de la PC prin executarea unei singure instrucţiuni (IN sau OUT) face posibil transferul datelor pe la portul paralel la viteza magistralei. Depinzând de tipul particular de adaptor paralel şi de periferic, rata de transfer poate atinge 2 MBps sau la limita inferioarã, 500 KBps. Modul EPP este susţinut de rutine BIOS Versatilitatea conectãrii în mod EPP face ca aceastã soluţie sã fie potrivitã pentru periferice programabile la nivel de registru; astfel de periferice sunt adaptoarele de reţea, modulele de achiziţie de date, hard-discuri portabile, ş.a Modul ECP Protocolul Extended Capability Port, sau ECP, a fost propus de Hewlett Packard şi Microsoft ca un mod evoluat de comunicaţie cu periferice de imprimare sau scanare. Protocolul ECP defineşte douã tipuri de transferuri de date, valabile atât pentru sensul direct (forward) cât şi pentru sensul invers (reverse): Ciclu de date (Data cycle); Ciclu de comandã (Command cycle). Ciclurile de comandã sunt la rândul lor de douã categorii: Run-Length Count Channel address. În mod ECP adaptorul are capacitatea de a face compresie de date, RLE (Run_Length_Encoding), sau de a utiliza de registre FIFO pentru ambele canale (forward şi reverse) sau posibilitatea de a transfera date în mod DMA/programat, însuşiri care stau la baza vitezelor mari de transfer ce pot fi atinse în mod ECP. Pentru compresia datelor este folositã metoda RLE. Comprimarea acţioneazã în cazul trimiterii unui caracter de mai multe ori succesiv; în acest caz se transmite caracterul urmat de numãrul de apariţii a caracterului respectiv. 60

16 Exemplu şir de caractere: se transmite: AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACC A[33]CC Cu compresie de date în timp real -compresie de tip RLE- se pot atinge rapoarte de comprimare de 64:1, ceea ce este eficient mai ales în cazul imprimantelor sau scanner-elor care vehiculeazã informaţie ce permite o comprimare bunã. Pentru a fi exploatatã capacitatea de a lucra cu compresie de date, atât adaptorul paralel din PC cât şi perifericul trebuie sã aibe implementatã aceastã facilitate. Adresarea unui canal este conceptual diferitã de adresarea în mod EPP. Este posibilã adresarea mai multor dispozitive logice în cadrul unui singur dispozitiv fizic. Un simplu exemplu justificã utilitatea noului concept de adresare: un dispozitiv Fax/Modem/Printer ataşat la portul paralel. Trei dispozitive sunt ataşate printr-un singur conector la portul paralel. Prin adresarea canalelor specificã ECP, se poate ca în timp ce canalul de date al imprimantei este ocupat cu procesarea unei imagini pentru imprimare, de la modem sã recepţionãm date. Ca şi pentru celelalte moduri 1284, protocolul ECP redefineşte semnalele SPP. Semnalele ECP sprijinã un transfer de date bidirecţional fãrã intervenţia unitãţii centrale. Noile nume şi semnificaţii, raportate la semnalele SPP, sunt prezentate în Tabelul Tabel Semnale de interfaţã în modul ECP Semnal SPP Semnal In/Out Descriere în mod ECP ECP nstrobe HostClk Out Folosit împreunã cu PeriphAck pentru a transfera date sau adrese în sens forward. nautofeed HostAck Out În transfer forward - stabileşte ciclu date/comenzi. În transfer reverse - folosit împreunã cu PeriphAck pentru a transfera date. nselectin 1284Active Out HIGH - PC-ul este într-un mod 1284 ninit nreverserequest Out Comutã LOW pentru a stabili sensul reverse. nack PeriphClk In Folosit împreunã cu HostAck pentru a transfera date în sens reverse. BUSY PeriphAck In În transfer forward - folosit împreunã cu HostClk pentru a transfera date sau adrese. În transfer reverse - stabileşte ciclu date/comenzi PE nackreverse In Comutã LOW pentru a confirma sesizarea cererii nreverserequest. SELECT Xflag In Fanion pentru extensii. nerror nperiphrequest In Comutat LOW de cãtre periferic pentru a semnaliza cã datele pentru transfer reverse sunt valide. DATA [8:1] Data [8:1] Bi-Di Vehiculeazã date între PC şi periferic. Modul ECP opereazã cu 8 linii de date şi 7 semnale care sprijinã transferul de date. 61

17 La pornire interfaţa opereazã în mod compatibil. Pentru a trece în mod ECP se negociazã întîi aceastã tranziţie. Semnalul HostClk comutã HIGH, ceea ce înseamnã cã PC-ul a trimis date pe liniile de date ale interfeţei şi acestea sunt valide. Transferul nu începe pânã nu vine acordul perifericului prin comutarea HIGH a semnalului PeriphAck. Dupã ce citeşte datele, perifercul comutã LOW semnalul PeriphAck. Prin aceastã acţiune, ambele semnale HostClk şi PeriphAck sunt pregãtite pentru un nou transfer. nperiphrequest este comutat LOW de cãtre periferic atunci când doreşte sã transmitã date la calculator. Activarea semnalului determinã generarea unei întreruperi în calculatorul gazdã (doar acesta poate inversa un transfer de date). nreverserequest este un semnal prin care calculatorul anunţã perifericul cã îi este permis sã trimitã date unitãţii centrale sau altui periferic. nackreverse este semnalul rãspuns la nreverserequest prin care perifericul spune cã este pregãtit. PeriphClk exprimã faptul cã datele puse de periferic pe liniile de date ale interfeţei sunt valide. HostAck este rãspunsul la PeriphClk prin comutare High, comutare care atrage dupã sine şi comutarea PeriphClk în stare HIGH. Dupã ce calculatorul a recepţionat date, HostAck comutã LOW, ceea ce înseamnã cã s-a încheiat transferul. Data [8:1] sunt liniile de date ale interfeţei. Acestea pot vehicula date sau comenzi. În transfer forward este folosit HostAck pentru a specifica dacã sunt date sau comenzi pe linii. În transfer reverse este folosit PeriphAck pentru a specifica dacã sunt date sau comenzi pe linii. În Fig este redatã diagrama de semnal a unui transfer forward, un ciclu de date urmat de un ciclu de comandã. Un transfer reverse este redat în urmãtoarea figurã, Fig. 4.7, de asemena un ciclu de date urmat de un ciclu de comandã. Conform definiţiei semnalelor în mod ECP, într-un transfer forward, dacã HostAck este HIGH, se desfãşoarã un ciclu de date. Dacã HostAck este LOW, se desfãşoarã un ciclu de comandã, iar informaţia de pe liniile de date reprezintã fie un numãr RLE fie o adresã de canal. Mai precis, dacã MSB (bitul 8) este 0, atunci biţii 1-7 reprezintã Run_Length_Count (0-127). Dacã MSB este 1, atunci biţii 1-7 reprezintã o adresã de canal (0-127). 62

18 HostClk PeriphAck Linii B y t e 0 B y t e 1 D a t a Comandã Fig Diagramã de semnal pentru transfer ECP forward; un ciclu de date şi un ciclu de comandã Momentele marcate în diagrama de semnal au urmãtoarea semnificaţie: 1. PC-ul plaseazã date pe liniile de date şi totodatã semnalizeazã cã urmeazã un ciclu de date prin comutare HIGH a semnalului HostAck. 2. PC-ul comutã linia HostClk LOW pentru a indica date valide pe liniile de date. 3. Perifericul comutã PeriphAck HIGH pentru a confirma cã a luat la cunoştinţã cã datele sunt valide. 4. PC-ul comutã HostClk HIGH. Acest front înscrie datele la periferic. 5. Perifericul comutã PerphAck LOW pentru a semnaliza cã este pregãtit pentru un nou ciclu. 6. Ciclul se repetã, dar de data aceasta este un ciclu de comandã pentru cã HostAck este LOW. Transferul reverse este descris în continuare de diagrama din Fig PeriphClk HostAck Linii date B y t e 0 B y t e 1 PeriphAck D a t a Comandã nreverse Request nackreverse Fig Diagramã de semnal pentru transfer ECP reverse; un ciclu de date şi un ciclu de comandã 63

19 Momentele marcate în diagrama de semnal definesc urmãtoarele faze: 1. PC-ul solicitã un canal de comunicaţie de tip reverse prin comutarea LOW a semnalului nreverserequest. 2. Perifericul confirmã disponibilitatea de a transfera date spre PC prin comutarea LOW a semnalului nackreverse. 3. Perifericul plaseazã date pe liniile de date şi semnalizeazã cã urmeazã un ciclu de date prin comutarea HIGH a semnalului PeriphAck. 4. Perifericul trece semnalul PeriphClk LOW pentru a anunţa ca datele sunt valide. 5. PC-ul anunţã cã a luat la cunoştinţã cã datele sunt valide prin comutarea lui HostAck HIGH. 6. Perifericul genereazã un front pozitiv la PerphClk, front folosit pentru înscrierea datelor la PC. 7. PC-ul comutã HostAck LOW pentru a semnaliza cã este pregãtit de un nou ciclu. 8. Ciclul se repetã, dar de data aceasta este un ciclu de comandã pentru cã semnalul PeriphAck este LOW. Spre deosebire de modul EPP, modul ECP comutã între transfer forward şi reverse doar în urma unei negocieri. PC-ul cere transfer reverse prin semnalul nreverserequest şi aşteaptã acordul perifericului care rãspunde cu semnalul nackreverse. La modul EPP driver-ul software poate intercala transferuri forward cu transferuri reverse fãrã a mai negocia întrun protocol handshake. Specificaţiile Microsoft, The IEEE 1284 Extended Capabilities Port Protocol and ISA Interface Standard, definesc un registru pentru adaptoare paralele ISA în care se stabileşte modul de operare al adaptorului. Registrul este numit Extended Control Register (ECR). Posibilitãţile sunt prezentate în Tabelul Tabel Registrul ECR - moduri de operare Mod Descriere 000 Mod SPP 001 Mod Byte 010 Fast Centronics (SPP cu FIFO) 011 Mod ECP 100 Mod EPP 101 rezervat 110 Mod test 111 Mod configurare Magistrala ISA are o particularitate în adresarea porturilor; se folosesc doar 10 biţi de adresã, deci se pot apela doar 1024 de porturi (3FFh). Decodificând mai mulţi biţi se pot obţine mai multe pagini de câte 1024 de adrese. Adãugând 400h se gãseşte o adresã din pagina urmãtoare. Astfel, apelând adresele 378h şi 778h se pot accesa douã registre aflate pe pagini diferite cu garanţia cã 778h nu va apela un alt dipozitiv instalat pe magistralã. Modul ECP exploateazã aceastã particularitate şi cu 3 adrese propriu-zise se apeleazã 6 registre. Numele, adresa şi descrierea pe scurt a acestor registre este fãcutã în Tabelul

20 Tabel Descrierea registrelor ECP Offset Nume Read/Write Mod ECP Funcţie 000 Data R/W Registru de date 000 ecpafifo R/W 011 FIFO adrese ECP 001 dsr R/W toate Registru de stare 002 dcr R/W toate Registru de control 400 cfifo R/W 010 FIFO date port paralel 400 ecpdfifo R/W 011 FIFO date ECP 400 tfifo R/W 110 FIFO test 400 cnfga R 111 Registru configurare A 401 cnfgb R/W 111 Registru configurarte B 402 ecr R/W toate Extende Control Register În cazul în care portul este SPP sau bidirecţional, primele 3 registre sunt tratate în mod standard. Informaţii despre fucţiile registrelor ECP şi definirea acestora la nivel de bit sunt accesibile fie în documentul Microsoft fie în foile de catalog ale producãtorilor de controlere I/O cu port paralel ECP. Utilizarea acestui mod este similarã cu a modului EPP. Se înscrie modul de operare în registrul ECR, iar apoi transferul de date este realizat prin scrieri şi citiri la portul adecvat. Tot protocolul conversaţional este generat automat de controlerul de interfaţã prin resurse hardware. În mod ECP interfaţa este prevãzutã cu registre FIFO atât pentru date cât şi pentru adrese, ceea ce îmbunãtãţeşte mult transferul sub aspect timp. Modul ECP prezintã o însuşire esenţialã care, pe lângã celelalte amintite, contribuie semnificativ la atingerea vitezelor mari de transfer; este vorba despre suportul pentru transfer DMA. În timpul unui transfer DMA datele din memorie sunt transferate într-un registru FIFO (sau invers) sub controlul circuitului controller-dma INTERFAŢA ELECTRICÃ Pentru portul paralel iniţial nu erau prevãzute reglementãri sub aspect electric. Nu exista nici o specificaţie care sã caracterizeze circuitele emiţãtoare sau receptoare, terminatorii sau capacitãţile de linie, astfel încât sã poatã fi garantatã compatibilitatea între diferitele dispozitive. Standardul 1284 defineşte douã nivele de compatibilitate de interfaţã; Nivelul I şi Nivelul II. Nivelul I este definit pentru dispozitive care nu urmeazã sã opereze la viteze mari, dar care opereazã atât cu canale forward cât şi cu canale reverse. Nivelul II este definit pentru dispozitive care vor opera în moduri avansate, cu cabluri lungi şi cu rate de transfer ridicate. Pentru Nivelul II, cerinţele pentru circuitele emiţãtoare la nivel de conector sunt: 65

21 Nivelul HIGH în gol sã nu depãşeascã +5.5V; Nivelul LOW în gol sã nu fie mai mic decât -0.5V; V OHmin = 2.4V/14mA; V OLmax = 0.4V/14mA; R O = 50 +/- 5Ω; Slew rate = V/nS. Pentru Nivelul II, cerinţele pentru circuitele receptoare la nivel de conector sunt: Receptorul suportã vârfuri accidentale de -2.0V şi +7.0V fãrã a opera greşit şi fãrã a se defecta; V IHmin = 2.0V; V ILmax = 0.8V; I IH = 20nA la +2.0V; I IL = 20nA la +0.8V; Capacitatea circuitului sã nu depãşeascã 50pF. În Fig este reprezentatã o legãturã emiţãtor/receptor pentru Nivel II. +5.0V R D R S R O Z O Cablu 1.2K Fig Legãturã emiţãtor-receptor de Nivel II R O reprezintã impedanţa de ieşire la conector. Pentru unele tipuri de emiţãtoare, pentru adaptare de impedanţã, este necesarã inserierea lui R S. În Fig este reprezentatã legãtura recomandatã în cazul în care linia este bidirecţionalã (o linie de date). Circuitele de legãturã spre cablu sunt transceivere. +5.0V +5.0V R D 1.2K R S R O Z O Cablu R O 1.2K R S R D Fig. 4.9.Legãturã bidirecţionalã de Nivel II 66

22 Iniţial interfeţele portului paralel erau realizate cu circuite L-TTL (74LS374 - octal latch). Acestea puteau sã asigure la ieşire urmãtorii curent: I OH =2.6 ma şi I OL = 24 ma. Cu circuite 74ACT374 se putea asigura I OH = 48 ma şi I OL = 64 ma. Interfaţa la portul de control are ieşirile realizate cu circuite open collector inversor (SN7405) cu câte o rezistenţã de 4.7 K legatã la +5V. Toate liniile în afarã de D 2 sunt inversate, iar D 2 este dublu inversat (deci neinversat ca valoare). Registrul de întoarcere al portului de control poate fi citit, deoarece la ieşirile open collector putem forţa cu alte semnale. Se programeazã toate ieşirile HIGH. Orice HIGH conectat la acest nivel va pastra ieşirea circuitului. Orice LOW conectat la acest nivel va trage ieşirea open collector în LOW. Aceastã stare poate fi cititã prin registrul de întoarcere. Open collector poate asigura I OH = 1mA şi I OL = 7 ma INTERFAŢA MECANICÃ Standardul 1284 prevede reglementãri şi pentru cabluri şi conecticã, asigurând astfel interoperabilitatea între configuraţii şi periferice diferite. Lungimea cablului poate fi de 10m. Existã un cablu paralel standard; acesta are la un capãt un conector mamã de tip DB25 şi la celãlalt capãt un conector Champ de 36 de pini (Centronics). În interior, cablul poate avea de la 18 la 25 fire conductoare, din care 1 pânã la 8 sunt fire de masã. Cablurile pot fi ecranate. Acest tip de cablu va opera la 10 Kbps cu o lungile de 1.8m, dar nu va opera la 2 Mbps cu o lungime de 9m. Pentru rate de transfer mai mari, sunt restricţii suplimentare legate de construcţia cablului. Cablul pentru rate de transfer mari este obligatoriu inscripţionat IEEE Std Compliant. Lungimile standard pentru cablu sunt de 3m, 6m şi 9m. În ceea ce priveşte conectorii, şi aceştia sunt definiţi prin standardul Existã trei tipuri: conector 1284 Tip A (DB25), 1284 Tip B (Centronics, 36 pini) şi 1284 Tip C (Mini- Centronics, 36 pini). Este reglementatã şi poziţionarea semnalelor la pinii conectorilor. 67

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal. .. REGISTRE Registrele sunt circuite logice secvenţiale care primesc, stochează şi transferă informaţii sub formă binară. Un registru este format din mai multe celule bistabile de tip RS, JK sau şi permite

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7. Manual de utilizare ROUTER 4 în 1 - ΩMEGA O31 - Router Wireless N 150M. Vă mulțumim pentru achiziționarea routerului ΩMEGA Wireless. Am făcut toate eforturile pentru a se asigura că dispozitivul îndeplinește

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE 2.2. LMNT D LOGIC CIRCUITLOR NUMRIC Pe lângă capacitatea de a eectua operańii aritmetice, un microprocesor poate i programat să realizeze operańii logice ca ND, OR, XOR, NOT, etc. În acelaşi timp, elemente

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare Copyright Paul GASNER Adunarea în sistemul binar Adunarea se poate efectua în mod identic ca la adunarea obişnuită cu cifre arabe în sistemul zecimal

Διαβάστε περισσότερα

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148 5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4 FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul 3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C

Διαβάστε περισσότερα

APLICAȚII CARACTERISTICI

APLICAȚII CARACTERISTICI APLICAȚII Calculatorul este un calculator cu două canale pentru măsurarea energiei termice din sistemele de încălzire și climatizare. Include funcțiile a două calculatoare. Se pot face 2 măsurători de

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

PROIECTAREA UNEI STRUCTURI CU MICROPROCESOR

PROIECTAREA UNEI STRUCTURI CU MICROPROCESOR PROIECTAREA UNEI STRUCTURI CU MICROPROCESOR 1 Proiectarea unei structuri cu microprocesor În acest capitol ne propunem să proiectăm o structură simplă cu microprocesor. Deoarece la ora actuală marea majoritate

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date

Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date C61 Multiplexorul / Selectorul de date Cursul nr 6 Multiplexorul (MUX) este un circuit logic combinańional care selectează una din intrările sale pentru a o transmite la ieşirea unică Schema de principiu

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

INTERFETE ELECTRICE Problema comunicatiei post la post serial paralel simplex semiduplex duplex asincrona sincrona

INTERFETE ELECTRICE Problema comunicatiei post la post serial paralel simplex semiduplex duplex asincrona sincrona INTERFETE ELECTRICE Problema comunicatiei post la post Transmisia datelor intre doua echipamente de calcul se poate realiza prin intermediul transferului serial sau paralel. Ca exemplu, in cazul unui microprocesor

Διαβάστε περισσότερα

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A = SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1 2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim

Διαβάστε περισσότερα

INTERFEŢE SERIALE. Cap. 4 Interfeţe seriale. Teletransmisii de date. Fig Nivelele de tensiune ale interfeţei RS

INTERFEŢE SERIALE. Cap. 4 Interfeţe seriale. Teletransmisii de date. Fig Nivelele de tensiune ale interfeţei RS 4 INTFŢ SIAL 4.1. Introducere Interfaţa serială S-232 este unul din cele mai răspândite echipamente periferice. După cum îi spune şi numele, transmisia şi recepţia se face bit cu bit, necesitând doar un

Διαβάστε περισσότερα

Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Laborator 1 - Arhitectura Sistemelor de Calcul an univ / 2006, sem I asistent Aghion Cristian

Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Laborator 1 - Arhitectura Sistemelor de Calcul an univ / 2006, sem I asistent Aghion Cristian Sisteme de calcul - generalităţi În cea mai simplă formă a sa, un sistem de calcul constă din cinci părţi principale funcţionale : blocurile de intrare şi ieşire, memoria de date, memoria program, aritmetica/logica

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 21.2 - Sistemul de criptare ElGamal Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Scurt istoric

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI

ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI ADUNAREA ÎN BINAR: A + B Adunarea a două numere de câte N biţi va furniza un rezultat pe N+1 biţi. Figura1. Anexa4. Sumator binar complet Schema bloc a unui sumator

Διαβάστε περισσότερα

3. MAGISTRALE DE SISTEM

3. MAGISTRALE DE SISTEM 3. MAGISTRALE DE SISTEM 3.1. DEFINIŢIE, CLASIFICARE, STRUCTURÃ O magistralã (bus) defineşte setul de reguli dupã care informaţia circulã în interiorul unui sistem de calcul, între mai multe sisteme de

Διαβάστε περισσότερα

Petre OGRUŢAN. Interfaţare şi protocoale la nivelul fizic şi nivelul legăturii de date

Petre OGRUŢAN. Interfaţare şi protocoale la nivelul fizic şi nivelul legăturii de date Petre OGRUŢAN la nivelul fizic şi nivelul legăturii de date Editura Universităţii Transilvania din Braşov 2015 1 Coperta: fotografia unei plăci video, stilizată, autor Petre Ogruţan 2 Cuprins Despre carte...

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα